Frutta

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Frutta
La frutta è na risursa ecunòmica mpurtanti pi tanti nazzioni

Câ palora frutta si riggrùppanu cumunimenti lu nzemi di li vari tipi di frutti cummistìbbili cumprisi arcuni ca nun sunnu prupiamenti frutti comu li pumacei e escludènnunni àutri comu li pumadora principarmenti 'n basi ô tipu d'usu ca si nni fa nta l'alimintazzioni.

Esisti na granni varitati d'àrvuli di fruttu: 'n tutti li riggiuni si cultìvanu li pumacei (puma e pira) e li purpusi (pèrsichi, varcoca, prugni, cirasi e susini); ntê riggiuni a clima miditirraniu si cultìvanu macari l' agrumi (limuna, aranci e mannarini) e la frutta 'n gusciu (nuci, nuccioli e mènnuli). Li tèmpura di maturazzioni sunnu diversi e chistu pirmetti d'aviri purpusi nnâ stati, agrumi nnû mmernu, pumacei ntê staciuni ntirmedii.

Usi[cancia | cancia la surgenti]

Tanta frutta, sia frisca ca sicca, è usata cummirciarmenti comu manciari, manciata frisca o 'n marmillati e cunfitturi o àutri tipi di cunservi. Spissu la frutta è videmma nu ngridienti pi varî piatti, spiciarmenti li duci. Siddu frisca, 'n gèniri, veni manciata a fini pastu.