Ribbera

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Ribbera
Muttu:  
Nomu ufficiali: Ribera
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Girgenti
Cuurdinati: 37°29'58"N, 13°15'54"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 118 km²
Abbitanti: 20.193
Dinzitati: 171 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Bivona, Calamònaci, Cataviddotta, Catòlica, Cianciana, Sciacca
CAP: 92016
Prifissu telefònicu: +0925
Situ ufficiali: http://www.comune.ribera.ag.it/


Ribbera (o Rivela ntâ parrata lucali) è un cumuni di 20.193 abbitanti dâ pruvincia di Girgenti. Eni allucatu 'n capu na cullinetta di 223 metri supra lu livellu di lu mari. La funnaru na pocu di cuntadini e la didicaru a na fìmmina nòbbili spagnola Moncada De Ribeira.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Di l’èbbica medievali, èranu nummarusi l’abbitanti dâ vicina e antica citati di Cataviddotta, ca si didicàvanu â curtivazzioni dî campi, ca, a pedi, o cu muli e carretti, scinnìanu a travagghiari ortri li sponni dû ciumi Sosiu-Virdura.

La frischizza, la purizza e la buntati dî sò acqui, ca sgurgàvanu di na surgenti cupius ntê pressi di Prizzi, n pruvincia di Palermu, cû clima, arquantu favurèvuli e miti, avìanu fattu di ddi terri, una di l’òasi cchiù ficunni e pruduttivi di tutta la Sicilia. Ci si pruducìa di tuttu, dû risu ô cuttuni, dû granu a l’agrumi, dî mènnuli a l’alivi, dî nummarusi varitati di racina a ogni tipu di frutta di staciuni e ogni gèniri d’urtaggi. Tanti urtaggi, canusciuti pi sapuri e ciàuru, attruvàvanu ntô tirritoriu di Ribbera, anticamenti dittu "Allava", l'ambienti cchiù adattu, facennu sì, ca prestu, l'agricultura addivintassi la fonti principali di rèdditu.

L’urìggini di Ribbera, secunnu studi ricenti effittuati dû stòricu lucali Raimunnu Lentini, si fannu acchianari a l'annu 1635, quannu arcuni abbitanti di Cataviddotta, stanchi, dicideru di custruiri n situ li propi casi, scigghennu lu Chianu di San Nicola, l'attuali quarteri di Santu Ntuninu. Na citatina muderna, cunciputa cu criteri urbanìstici d'avanguardia pi ddi tèmpira, accuminzau accussì a appàriri, pi vuliri supremu dû Prìncipi di Patirnò di tannu Don Luiggi Moncada, patruni e signuri di fèudi mmenzi. N picca anni lu paisi novu s’ampliau assai, nzinu a custituiri n’agglumiratu grossu di casi pruspittanti nta vìi làrighi e alliniati bonu, ô quali fu datu lu nomu di Ribbera, forsi n umaggiu â muggheri biddìssima dû Prìncipi, Maria Afan de Ribera, figghia dû Duca de Alcalà.

Cû passari dû tempu, li casi aumintàvanu e accussì macari l’abbitanti e pirtantu accuminzàvanu a sòrgiri li primi cresi, una dî quali fu didicata a Santu Nicola di Bari, ca succissivamenti fu eliggiutu Patrunu dû paisi novu.

La palora Ribbera ìnnica na rivera, na costa, nu litu, ovveru nu trattu di tirritoriu ntra l’acqui. Pirtantu, cunzidiratu ca lu tirritoriu è vagnatu pi 11 km. dû Mari Miditirràniu e è attravirsatu dî tri ciùmira: Virdura, Magazzolu e Plàtani, lu nomu ca fu datu â citati è maravigghiusamenti apprupiatu.

Lu clima, la pusizzioni giogràfica, ortri, naturarmenti la ginialità e upirusità di li agricultura, cuntribbueru a criari un tirritoriu di circa 12 mila èttari, ca pi pruspiritati e pruduzzioni agrìcula è cunzidiratu na pernaSicilia ntera. Ntê primi anni, li casi surgiuti a Ribbera, arristaru di pirtinenza dû cumuni di Cataviddotta, ma cû passari dû tempu è vinuta fora, priputentimenti, na rialtati nova, ca ditirminau la nàscita ufficiali di Ribbera.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Pusizziunatu supra na granni chianura a 230 m. supra lu liveddu dû mari e distanti di chistu circa 7 km., Ribbera s’attrova supra lu pircursu dâ S.S. 115, dinuminata Sud-Uccidintali Sìcula, ca và di Tràpani a Sarausa. È pusizziunata tra li dui ciùmira Virdura e Magazzolu, a 46 km. di Girgenti, a 20 Km. di Sciacca e a 130 km. di Palermu. A circa 3 Km. a Sud-Ovest di Ribbera, susu un coddi dû quali è pussìbbili ammirari lu mari, li jardina dâ Vaddi di Virdura e lu panurama dû paisi, s’attrova lu mpunenti Casteddu di Poggiudiana (sdurrupatu n parti), câ sò turri maistusa mirlata ca, supra lu stemma ufficiali, rapprisenta la citatina.

Li prudutti tìpici[cancia | cancia la surgenti]

L'agricultura è lu sitturi trainanti di l'econumìa Ribbirisa. Nta l’ùrtimi trent'anni foru upirati trasfurmazzioni prufunni ca pirmitteru di fari addiventari fèrtili tirrena tannu nun colti e scarsamenti pruduttivi. Nasceru accussì li jardina virdi virdi ca prudùcinu aranci, frutta, alivi, urtaggi e àutru. Tanta mpurtanza nta stu prucessu di trasfurmazzioni appi la prisenza di dui ciùmira lu Virdura e lu Magazzolu.

Pi quantu arriguarda la pruduzzioni, lu ciuri di l'agricultura Ribbirisa sunnu l’aranci dâ qualitati Washington Navel, oi canusciuti cû marchiu novu Riberella. Sunnu assai apprizzati li mannarini Marzuddi, li limiuna e a giugnu, pèrsichi, pira e varcoca. È assai apprizzatu l’ogghiu extra vìrgini d’aliva.

L’arancia amara vinni ntruduciuta n Sicilia di l’Àrabbi duranti la sò duminazzioni; Ribbera è oi lu tirritoriu unni si riscontra na curtivazzioni ntinziva di l’aranci duci biunni. La cultivar privalenti ntô cumprinzoriu Ribbirisi è la Washington Navel ca d’idda sula cummigghia l'80% dâ superfici ntera agrumintata ca s’aggira attornu a li quattrumila èttari. Li frutti, di pizzatura mediu-grossa (150-250 grammi) prisèntanu â strimitati nfiriuri nu viddicu (navel) dû quali pigghia la dinuminazzioni. La ricolta accumenza a nuvèmmiru e si prutrài nzinu a aprili. Lu fruttu, privu di sumenzi, prisenta tissitura media, gustu assai gradèvuli e n’acitizza vascia. Ntâ cucina veni mpiegata pâ priparazzioni di duci e nzalati a sèrviri comu antipastu o cuntornu p’arrosti. La scorcia sicca è utilizzata n pastizzarìa.

Turismu a Ribbera[cancia | cancia la surgenti]

Dû puntu di vista culturali e paisaggìsticu, Ribbera havi assai a uffriri a li turisti ntirissati a na vìsita dâ ciati. Li monumenta principali sunnu l’edifici sacri e civili ntra li quali: la casa natali dû statista Ciciu Crispi e la setticintisca Matrici. A picca chilòmitri dû centru abbitatu sòrginu li ruvini dû tricintiscu Casteddu di Poggiu Diana custituuti di na turri cilìndrica mirlata e di na turri quatrata. Lu casteddu fu edificatu pi vuliri di Gugghiermu Peralta e succissivamenti fu di prupitati dî Conti di Luna. Grazzi â sò pusizzioni favurèvuli, chiddu dòmina li goli scavati dû ciumi Virdura.

Lu Munti Sara[cancia | cancia la surgenti]

Ntô tirritoriu cumunali di Ribbera si pò visitari l'Ària attrizzata Munti Sara. Tra li tanti varitati di viggitazzioni, havi nu ntiressi particulari pî studi biològgici la Parma nana d’urìggini naturali.

Nta st’ària attrizzata ci sunnu vanchi e tàvuli, punti cuttura e sirvizza d’ogni gèniri. Ùtili e dicurativi sunnu li funtaneddi dî quali nesci acqua frisca ca pruveni di na surgenti naturali. S’adatta a scursioni n mountain bike cu n’acchianata bedda di circa 4Km cu pinnenza media dû 6%

Lucalitati turìstichi barniari[cancia | cancia la surgenti]

Seccagranni[cancia | cancia la surgenti]

È la lucalitati prifiruta dî Ribbirisi, s’attrova a 9 km dû paisi e d'astati si jinchi di cristiani c’affùddanu li praji, lu longumari e li lucali nutturni. Sunnu ntirissanti li gari di pisca a tràina custera cu tantìssimi appassiunati ca vèninu di tutta la pruvincia. S’hannu a vìdiri li jòchira pirutècnici musicali n praja dû 15 d’austu, e la notti dî falò (14 d’austu), quannu lu liturali si jinchi di picciotti, fochi e mùsica.

Borgu Bonzignuri[cancia | cancia la surgenti]

Custruutu duranti lu pirìudu fascista, la lucalitati addivintau a caràttiri turìsticu. È dista di Ribbera circa 12 chilòmitri. La biddizza dî praji, la riserva naturali prutiggiuta ca custeggia lu mari, li lochi ncantèvuli e nun cuntaminati comu « Petri Caduti », cuntribbueru a rinnìrilu na lucalitati barniari famusa.

Chiana Granni[cancia | cancia la surgenti]

È la lucalitati cuntìgua a Siccagranni, la quali, ntra arcuni anni putissi addivintari mira di tanti turisti, n quantu ancora picca cuntaminata di l'arrivu di l'omu. Nta l’ùrtimi anni foru custruuti dî cioschi nichi supra la praja ca dèttiru un toccu di ciarmu a stu maravigghiusu pezzu di terra vagnata dû miditirràniu. Lu piccu màssimu di genti s’arriggistra pû falò granni di firraustu, ca si teni duranti la notti dû 14 d’austu.

Riserva naturali Foci dû ciumi Plàtani[cancia | cancia la surgenti]

La foci dû ciumi Plàtani e li tirrena a latu, custituìscinu la riserva naturali urientata. La riserva ntô trattu di mari pussedi la viggitazzioni dunali tìpica. Ntô nternu attruvamu eucalipti, acaci e pigni ca si suvrappòninu a speci arvustivi spuntànii e na viggitazzioni miditirrània.

La riserva fu stituuta pi tutilari l’ecusistema custeru particulari e li nummarusi speci d’acedda comu: l’airuni, la càipa e lu farcuni di margiu. Lu paisaggiu dâ riserva è cumpritatu dâ falesia maravigghiusa di Capu Biancu, roccia a piccu supra lu mari, mentri supra lu chianoru suvrastanti si ponnu ammirari li rasti dû tiatru grecu anticu.

Avvinimenti e tradizzioni[cancia | cancia la surgenti]

A Ribbera, pâ dumìnica di Pasqua vèninu priparati li stàtui dû ncontru: Cristu risortu, la Madonna e l'Arcàncilu Micheli. Lu ncontru havi na granni participazzioni di pùbbricu e è particularmenti suggistivu e cummuventi. Lu ncontru tra Matri e Figghiu avveni a menzujornu, doppu ca l'Arcàncilu currìu ntra li dui stàtui pi purtari la nutizzia.

Ntô mumentu dû ncontru, la Madonna si lìbbira dû mantu dû luttu, mentri l'arcàncilu s'alluntana. Lu tuttu accumpagnatu dâ banda musicali, di tammurini e scattata di murtaretti. La Festa Di S. Giuseppi, ca ricurri lu 19 di marzu, è assai suggistiva. Nta l’accasioni veni priparata la "Stàgula", un carru trainatu di nu sceccu, supra lu quali è custruuta na turri rivistuta di rami d'addàuru e vari formi di pani ; ô centru di sta turri è cullucatu un quatru ca raffiura a S. Giuseppi. Ogni quarteri di Ribbera cerca di priparari artari n onuri dû Santu unni li fideli si riunìscinu pi prijari. Li fistiggiamenti sunnu arriccuti dî tavulati di S. Giuseppi, unni sunnu prisenti piatti tìpici ca vèninu ufferti a li Santi, rapprisintati nta ddu cuntestu dî tri fiuranti ca cumpòninu la Sacra Famigghia.

Nortri, lu 6 di dicèmmiru ricùrrinu li fistiggiamenti n onuri dû Santu Patrunu S. Nicola

La nicròpuli di Cuntrata Anguilla[cancia | cancia la surgenti]

Li tombi sunnu di l’etati dû brunzu. Sunnu di dui tipi: a grutticedda artificiali e a càmmira. Arcuni sunnu priciduti d’un "dromos", nu currituri di circa 4 m d’unni si trasi ntâ tomba vera e propia.

St'ùrtima cunzisti nta una o dui càmmiri cu volta a cùpula (Thòlos), cu nu gradinu supra lu quali vinìa adaggiatu lu difuntu e l’uggetti vutivi (vasi, aneddi, armi, utènzili). Sunnu li suli tombi pi diminzioni e preggiu pâ Sicilia uccidintali.

Cosi di vìdiri[cancia | cancia la surgenti]

Siccaranni (Seccagrande) Lu borgu estivu di mari di R.; beddu lu passìu estivu di lu Lungumari Gagarin. Praji di petri grossi e nichi, un pezzu prutettu di li scogghi cu la rina.

Santu petru (Borgo Bonsignore) Borgu fattu duranti lu fascismu; nni la chiazza principali c'è la scola (ora usata comu casa), la chiesa. Beddi assà li praji: cu la rina (nni la riserva di lu Plàtani), di scogghi mprissiunanti propriu chiamati Petri caduti.

Casteddu di Poggidiana Casteddu medievali, fattu di lu prìncipi Moncada, funnaturi di R. Lu stannu ristaurannu accussì ca li genti ci ponnu jiri a vidìrilu nni lu 2010.

Rivilisi famusi[cancia | cancia la surgenti]

Fotografii[cancia | cancia la surgenti]

Giamillaggi[cancia | cancia la surgenti]

Ribbera è giamellata cu: