Panda gicanti

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Panda gicanti
Èbbica dû fòssili: Eocene - Ricenti
Un panda gicanti maturu
Un panda gicanti maturu
Classificazzioni scintìfica
Regnu:Animalia
Filu:Chordata
Classi:Mammalia
Òrdini:Carnivora
Suttaòrdini:Fissipedia
Suprafamigghia:Caniformia
Famigghia:Ursidae
Gèniri:Ailuropoda
Speci:melanoleuca'

Lu panda gicanti (cinisi: 熊貓; pinyin: xióng māo), Ailuropoda melanoleuca ("pedi di jattu iancu e niuru"), è nu mammifiru oggi usuarmenti crassificatu ntâ famigghia Ursidae, (ursu), chi è ndìgginu di la Cina cintrali. Lu panda gicanti àbbita ntê riggiuni muntagnusi, comu lu Sichuan e lu Tibet. Versu l'ùrtima mità dû seculu XX, lu panda addivintò comu lu stemma di la Cina, e ora veni misu nnî sordi d'oru cinisi.

Lu nomu cinisi voli diri "ursu-jattu", e si pò lèggiri puru arriversa e signìfica la stissa cosa. Prima si canuscia comu l’ursu stampiatu (Ailuropus melamoleucus).

Macari si veni classificatu carnìvuru (l'order carnivora), la sò dieta è supratuttu erbìvura; nfatti, iddu campa quasi cumpritamenti chî pàmpini di bambù. Tecnicamenti, comu tanti armali, màncianu ogni cosa e sunnu unnivuri, pirchì si sapi ca li panda mancianu ova e puru mischigliuni chî pàmpini di bambù. Chisti nfatti sunnu funti nicissari di prutiini. Li sò aricchi si mòvunu quannu avveni la masticazzioni.

Iddu è luntanamenti mparintatu cu lu panda russu e lu nomu cumuni pari ca vinissi dû fattu ca tutti dui mancianu pàmpini di bambù. Nzinu a quannu lu sò parintatu cu lu panda russu fu scuprutu nta lu 1901, lu panda gianti era canusciutu comu l’ ursu culuratu. Pi dicini d’anni la classificazzioni scintìfica di lu panda, sia comu panda gicanti ca comu panda russu, appi li stissi carattirìstichi di l’ursi e di li fassi amiricani (la famigghia Procyonidae). Cumunqui, esami ginètici rivilaru ca li panda gicanti sunnu veri ursi e fannu parti di la famìgghia di l’Ursidae. Lu sò parenti cchiù vicinu è l’ursu cu l’ucchiali di lu Sud America. Nun cci sunnu ancora accordi pricisi si lu panda russu apparteni a la famigghia di l’Ursidae o a chidda di li fassi amiricani, Procyonide.

Li panda gianti sunnu na speci ‘n pirìculu di stinzioni, minazzati cuntinuamenti di la pèrdita di tirritoriu e di viggitazzioni adatta a iddi e di na nàscita assai vascia, sia a lu statu sirvaggiu ca ntê iardini zuulòggichi. Si cridi ca circa 1.600 asimplari asìstinu ancora ntâ natura.
Lu panda gicanti è lu sìmmulu dû World Wildlife Fund (WWF), na sucità di prisirvazzioni.

Un panda gicanti ô Zoo di San Diego.

La panda gicanti havi na zampa stramma, cu nu idituni e cincu idita; ssu "idituni" nfatti è l’ossu di lu pusu mudificatu .

Lu panda gicanti vinni canusciutu di prima nta l’uccidenti, dû missiunariu francisi Armand David (1826-1900) ntô 1869.
Lu panda gicanti cci ha piaciutu sempri ô pubbricu, forsi picchi st’armali havi n’assumigghianza a l’ursiceddi giucàttuli, ca piàcinu tantu a la genti. Lu fattu ca è sempri pitturatu curcatu pacificamenti manciannu bambù, cuntrariamenti a èssiri cacciatu comu tutti l’autri armali sarvaggi, fa na mprissioni comu di na mmàggini di nuccenza.

Nta l’anni ’70, prèstiti di panda gicanti a la Mèrica e a lu Giappuni fìciru parti di na diplumazzia mpurtanti tra ssi paisi e la Cina e accussì accuminzaru certi scanci curturali tra la Cina e l’uccidenti. Versu lu 1984, cumunqui, li panda nun foru cchiù usati comu uggettu di diplumazzî. Nveci la Cina accuminzò a uffriri li panda 'n prèstitu ppi 10 anni a àutri nazziuni e lu tèrmini cumuni di ssu prèstitu e lu pacamentu nzinu a nu miliuni di dollari l’annu e lu pattu ca tutti l’ursiceddi chi nàscinu mentri lu panda s'attrova ‘n prèstitu, sunnu pruprità di la Cina.



Lijami di zoo[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]


L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi
Australosphenida: Monotremata

Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia

Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primate · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea