Orca

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Orca
Status di cunsirbazzioni: Quasi 'n pirìculu
Orca sautannu fora di l'acqua
Orca sautannu fora di l'acqua
Classificazzioni scintìfica
Regnu:Animalia
Filu:Chordata
Classi:Mammalia
Òrdini:Citacea
Famigghia:Delphinidae
Gèniri:Orcinus
Speci:O. orca
Nomenclatura Binomiàli
Orcinus orca
Linnaeus, 1758
Distribbuzzioni di l'Orca (p'azzolu)
Distribbuzzioni di l'Orca (p'azzolu)


L'orca o firuni (Orcinus orca) è un mammìfiru marinu c’apparteni â famigghia dî Dilfinidi (Citacei Odontoceti).

Abbitazzioni[cancia | cancia la surgenti]

L' orca è diffusa nta tutti l’ ocèani e li mari dû munnu e campa sia nta l’abbissi sia ntê vascifunni vicinu ê costi agghicannu a li voti addrittura nzinu ê foci d’arcuni ciùmira.
Nurmarmenti però l'orca prifirisci campari nta l’acqui friddi di lu Polu Nord unni, ‘n astati, caccia tra li vanchi di ghiacciu. Sulu arcuni specî mìgranu d’astati versu l' equaturi, ‘n manera veru sìmuli ê baleni griggî che mìgranu vicinu ê costi statunitenzi.

Caccia[cancia | cancia la surgenti]

L' orca si nùtrica principarmenti di pisci, calamara, feri, fochi e liuni marini.
A diffirenza di tanti àutri specî l'orca nun attacca quali è gghiè criatura ma si lìmita a cacciari li specî cchiù friquenti dâ zona.
St’armali siddu nun sono ‘n vrancu si lìmitanu a cacciari armali di tagghia nica mentri quannu sunnu ‘n gruppu pùntanu a armali macari cchiù grossi d’iddi comu arcuni baleni.

Cumpurtamentu[cancia | cancia la surgenti]

L'orca campa nurmarmenti ‘n gruppi cumposti dâ fìmmina, li sò picciddi, fìmmini cchiù anziani e stèrili e un màsculu adurtu. Chista è na famigghia basi chiamata midemma pod.
Tutti li cumpunenti di sta famigghia "pàrranu" tra d'iddi attraversu soni di variu gèniri e ogni pad havi lu propiu linguaggiu.
L'orca havi n’òrganu spicìficu postu supra la frunti ca pò usari comu sonar. Tutti l’uggetti curputi di l’unni sunori arrimànnanu nu leccu ca l’orchi pircipìscinu comu n’armali o comu na roccia a evitari.

Ripruduzzioni[cancia | cancia la surgenti]

Na fìmmina d’orca pò riprudùcirisi cu diversi màsculi, midemma di diversi pod. Allura li màsculi, nun putennu arricanùsciri li figghi, s’òccupanu di tutti chiddi prisenti ntô sò gruppu.
Doppu circa 1 annu e menzu di gistazzioni la fìmmina parturisci un sulu picciddu, di norma nta l’acqui vascî, e lu porta sùbbutu vicinu a unu di li sò parenti.
Na fìmmina d’orca pò aviri un figghiu ogni 6 anni vistu li longhi curi ca la matri porta ô figghiu.

Na crozza d’Orca

Diminzioni[cancia | cancia la surgenti]

Lu pisu dû màsculu d’orca pò agghicari nzinu a 7700 Kg, mentri chiddu dâ fìmmina nzinu a 5500 Kg.
La lunghizza è di 9 metri pi lu màsculu e 8 metri pi la fìmmina.
L' Orca è lu mammìfiru cchiù viloci ô munnu (‘n acqua) e pò jùnciri la vilucitati di 55 km/h.


L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi
Australosphenida: Monotremata

Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia

Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primate · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea