Ebbraismu

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

L'Ebbraismu (puru dittu Abbraismu) (יהדות) è dda riliggiuni monutìstica carattirìstica dû pòpulu ebbràicu. Lu termini ìnnica puru na filosufìa e cchiù n ginirali la manera di vìviri e di pinsari dî cumunità di urìggini ebbraica diffunnuti nti tuttu lu munnu.

Ha statu forsi la prima riliggiuni monutìstica adducumintata dintra ê pupulazzioni cananàichi monulàtrichi, o, sicunnu àutri, tra li pòpuli straneri schiavi nta l'Eggittu. Nzèmmula ô Cristianèsimu e a l’Islam, l’Ebbraismu veni classificatu comu riliggiuni abbramìtica. Cchiù n ginirali si pò diri ca si sparpagghiò nna tuttu lu munnu grazzi â dispirsioni di l'ebbrei c’accuminciò a l’èbbica dû Mperu Rumanu, caunsciuta cu lu nomu di diàspora.

L'ebbraismu n Sicilia[cancia | cancia la surgenti]

Nu bagnu rituali ebbraicu a Sarausa.

Cu la diaspora, la prisenza di cumunità ebbraichi è attistata puru n Sicilia. Pi esempiu ricenti scavi attistaru a Sarausa nu stabbilimentu di bagni rituali, cu scritti n lingua ebbraica. La prisenza ebbraica n Sicilia s'appi a mantiniri pi tuttu lu mediuevu. Â curti di Fidiricu II tra li ntillittuali ci fu puru Yehudah ha-Cohen Ibn Maqdah, ca scrissi na nciclupidia dâ scienzia di l'èbbica. N èbbica angiuina lu girgintinu Faraj ben Salim fu ncaricatu dû re Carlu I d'Angiò di tradùciri na nciclupidia di scienzia mèdica. L'ebbrei eranu pirò vittima di discriminazzioni. Comu a Vinezzia, n Sicilia nti vari cità c'èranu quarteri risirvati â pupulazioni ebbrea. A Muòrica e a Spaccafurnu, pi esempiu, ancora òi nu quartieri si chiama Cartidduni, e l'uriggini dû nomu è propria nu cartidduni ca cumparia â trasuta dû quartieri ebbreu ntô mediuevu. N'èbbica spagnola, l'ebbrei foru vittima dâ nquisizzioni, e pi manu dâ riggina Isabbedda, ca ntô 1492 emanau nu dicretu contra ebbrei e mussurmani, àppiru a emigrari n massa o a cunvirtìrisi. Di lu XVI sèculu n poi, nun c'è quasi nudda traccia di prisenza ebbrea n Sicilia.

Viditi puru:[cancia | cancia la surgenti]

Bibbliografia[cancia | cancia la surgenti]

separatore

Riliggiuni
Ateismu - Agnosticismu - Monoteismu - Politeismu - Enoteismu - Panteismu - Animismu
Buddismu | Cunfucianismu | Cristianèsimu | Ebbraismu | Giainismu | Innuismu | Islam | Shintuismu | Tauismu | Zoruastrismu
Diu - testi sacri - cleru - eresia - mituluggia - lista di divinitati
Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 14 di uttùviru 2011

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina