Custantinu l'Africanu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Custantinu esamìna li urini dî pazzienti.

Custantinu l'Africanu (Cartàggini 1020 circa - Munticassinu 1087) canusciutu puru comu Custantinu Sìculu fu nu dutturi, littiratu e mònacu àrabbu.

Biografia[cancia | cancia la surgenti]

Ntâ sò vita Custantinu viaggiau assai. Li viaggi ci pirmìsiru di mpararisi diversi lingui e na ccillenti canuscenza dû munnu àrabbu e urientali. Ancora picciottu partiu pi Babbiloniam e appoi n Persia Etiopia e forsi puru n India.

Arriturnatu n'Eggittu fu pirsicutatu pô sò nsignamentu ispiratu â varietati di tradizzioni cu cui era vinutu n cuntattu. Appi a rifuggiarisi prima n Sicilia unni fici lu cummircianti. Nti certi ducumenta è muntuvatu comu Constantinus Siculus. Doppu nu viaggiu a Kairouan n Tunisia di unni si ni vinni cu nu trisoru di libbra àrabi di midicina, si trasfirìu n Italia dû Sud, unni accuminzau a praticari la midicina e a tradùciri li libbra dâ tradizzioni mussurmana. La s`p fama criscìu lesta. Fu arricivutu â curti di Robbertu lu Guiscardu, a Salernu. Stetti ntâ cità di Salernu prubabbirmenti tra lu 1075 e lu 1077, e verusimirmenti fu maistru dâ cèlibbri Scola Medica Salirnitana. Di sicuru è evidenti la nfluenza granni ca li sò traduzzioni àppiru nti l'attivitati e nti l'òpiri dî duttura di Salernu.

Trasìu nti l'òrdini binidittinu e finìu la sò vita nti l'abbazzia di Munticassinu ê tempa n cui era abbati Desideriu, futuru papa Vitturi III. Li particulari dâ sò vita e dâ sò òpira n'agghicaru di la biografìa di Pietru Diacunu, n'àutru mònacu di Munticassinu.

Doppu la sò morti, la sò òpira fu cuntinuata di nu scularu sòu, Johannes Afflacius, prubabbirmenti nu cunvirtutu lu cu nomu era Yahya al-Falaki.

Opiri[cancia | cancia la surgenti]

Traduciu di la lingua àrabba â lingua latina diversi òpiri ca cunsinteru all'Uccidenti cristianu-latinu d'arriscupriri certi classici dû munnu grecu ca avèvanu stati traduciuti n'àrabbu e d'apprizzari li prugressi di l'àrabbi ntô campu dâ midicina. Arriniscìu a fari accittari senza trauma ô ntillittuali uccidintali lu pinseru classicu filtratu attraversu lu pinseru islamicu. Custantinu ntrudicìu n Uccidenti na trattatistica tiòrica e pratica, didicata a assai dî temi dâ midicina e dâ farmaculuggìa (tra tutti arricurdamu lu Pantegni (Theorica) di Ibn al-Abbas al-Magiusi (X sèculu) e lu Pantegni (Practica).

La sò ricerca fu dicisiva pi l'affirmazzioni di lu nsignamentui galenicu 'n Europa, ma ancora ê jorna nostri è ncerta l'attribbuzzioni di assai scritti ca la tradizzioni ci attribbuisci.