Assèdiu di Mozzia (398 a.C.)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Assèdiu di Mozzia (398 a.C.)
Ricustruzzioni di l'ìsula, ccussì comu avìa a èssiri ntornu lu V seculu a.C.
Data398 a.C.
LocuMozzia
EsituLa citati di Mozzia sacchiata da Sarausa
Schieramenti
Cummannanti
Effittivi
80.000 òmini
3.000 cavaleri
200 navi
100.000 òmini
100 tririmi
Pèrditi
ScunusciutuScunusciutu

L'assèdiu di Mozzia appi locu ntâ 398 a.C. e 397 a.C. nni la parti uccidintali dâ Sicilia. Dionisiu dopu c'assicurau la paci cu Cartaggini, avìa aumintatu lu sò putiri militari, furtificau Sarausa e criatu nu granni èsercitu e mpigau catapurti e quinquirimi pi la prima vota ntâ storia.

Paci dû 405 a.C.[cancia | cancia la surgenti]

Dopu li ncursioni sicilioti nnû tirritoriu punicu n Sicilia, Cartaggini urganizzau na spidizzioni contru Girgenti nnû 406 a.C., Gela e kamarina nnû 405 a.C., lu cunflittu tirminau quannu Dionisiu e Imircuni trattaru la paci. Nun si sapi la viritati dû picchì Imircuni II accittau la paci, si pinsa ca l'èsercitu punicu vinni curpitu novamenti da na pistilenza c'avìanu cuntrattu duranti l'assèdiu di girgenti. Dionisiu appi accittari la paci prubabirmenti pi raccugghiri li forzi e rinnuvari la guerra cchìu tardu.

L'accordu di paci:

  • Cartaggini mantinìa lu chinu cuntrollu dî citati Elimi, Sicani e punichi dâ Sicilia.
  • I Sicilioti putìanu turnari a Silinunti, Girgenti, Kamarina e Gela. Sti citati e puru la nova Imera avìanu a paari tribbuti a Cartaggini. Gela e Kamarina nun putìanu riparari li mura da citati.
  • I Siculi e la citati di Missina e Lintini, avìanu a ristari libbiri d'anfruenza cartagginisi e Sarausana.
  • Li dui citati accittarunu di libbirari i priggiuneri e di cunzignari li navi.

L'azziuni di Dionisiu duranti la paci[cancia | cancia la surgenti]

Dionisiu uttinni lu putiri cu la cunnanna di trarimentu di li ginirali sarausani duranti l'assèdiu di Girgenti. Duranti li vicenni dî battagghi di Gela e Kamarina nnô 405 a.C., arcuni sarausani circaru d'urganizzari nu corpu di statu contru Dionisiu, c'arriniscìu a scunfiggiri li traritura. Tra lu 405 a.C. e lu 397 a.C. Dionisiu aumintau lu putiri di Sarausa, fici dâ citati la migghiuri difisa n tuttu u munnu siciliota e grecu.

Li sò attivitati sunnu li sicuenti:

  • Migghiurari li difisi di Sarausa: Dionisiu pupulau l'ìsula d'Ortìggia (d'unni surgìa la citati di Sarausa) cu mircinari e sustinitura, e custruiu nu muru su na suttili lingua di terra ca la culliava cu la terrafirma. Ncurpurau li mura ca foru custruiti duranti la spidizzioni Atinisi n Sicilia, nfini nnû 402 a.C. nizziau la custruzzioni di nu muru c'avìa a chiùdiri lu nteru Epipulu, ca tirminau ntô 399 a.C., cu lu mpiegu di dicini di migghiaia di travagghiaturi, e cu Dionisiu ca travagghiau o latu a i citatini, dunannu premi a li migghiuri travagghiaturi. Sarausa divintau d'accussì la citati cchìu furtificata du munnu siciliota e grecu.
  • Migghiurari l'abbilitati di cummattimentu: Dionisiu aumintau li diminsioni di l'èsercitu cu li mircinari e custruennu àutri navi. Pi surdati eranu i citatini sicilioti a furniri iddi armi e armaturi, ma Dionisiu canciau assumennu upirari dâ Magna Grecia, Grecia e Africa. Dionisiu riniscìu a aumintari la forza cummattiva facennu custruiri catapurti, quinquirimi, ca ravanu n'anticchia ri vantaggiu nnû campu di battagghia, custrui puru 200 novi navi di guerra, rimuntau 110 di chiddi vecchi, e noltri criau nu portu sicretu ca putìa cuntari 60 tririmi.
  • Aumintari lu duminiu Sarausanu: Dionisiu rumpìu lu trattatu di paci nnû 404 a.C., attaccannu na citati sicula, e Cartaggini nun agìu. Tra lu 403 a.C. e lu 398 a.C. distruggìu la citati di Catana chi cunzignau a li campani, e Naxos, li cui citatini vinninu vinnuti n schiavituti, e cunzignau la citati ai siculi, nfini cunquistati Lintini ca nun uppusi risistenza. Noltri raffurzau li sò lijami ca Magna Grecia maritannu na fimmina di Locri. Cartaggini nun fici nenti pi firmari la viulazzioni dû trattatu di paci.

Nnù 398 a.C. mannau n'ammasciata a Cartaggini pi dichiarari guerra, a menu ca nun avìanu dicisu di rinunziari a li citati sutta lu sò cuntrollu. Nun arricivennu nudda rispusta urdinau a li sò mircinari d'attaccari i citatini cartagginisi di Sarausa, dopu partìu pi Mozzia.

Priparativi a l'assèdiu[cancia | cancia la surgenti]

Quannu Dionisiu lu vecchiu e lu sò èsercitu marciau longu la costa miridiunali dâ Sicilia, li citati sicilioti sutta lu cuntrollu cartagginisi si ribillaru, e s'uneru a Dionisiu. Surdati vinninu da Girgenti, Gela, Kamarina e Missina cu l'èsercitu ca criscìu nfinu a 80.000 òmini e 3.000 cavaleri. Dionisiu nviau la sò flotta sutta lu controllu dû frati Leptini a bluccari Mozzia, mentri iddu pigghiava Èrici, lassanu suli li citati di Panormus, Suluntu, Seggesta e Entella c'arristaru fideli a Cartaggini n Sicilia. Arcuni tintativi d'assarti a li citati falleru, e muvìu n dirizzioni di Mozzia, sicuru ca l'àutri citati s'avissiru rinnuti cu la pigghiata di Mozzia.

Furtificazzioni di Mozzia[cancia | cancia la surgenti]

La citati di Mozzia s'attruvava su n'ìsula nica n menzu a na lacuna pocu prufunna. Era circunnata da nu muru ca cumprindìa almenu 20 turri cu n'artizza di 6 metri o 8-9 metri. La mancanza dû spazziu custringgiu li citatini a custruiri li palazza cchìu avuti di li stissi mura. L'ìsula vinìa culliata a la terrafirma da na strata longa 1.500 metri e larga 10 metri, cu na porta c'avìa ô ciancu dui turri.

Aiutu di Cartaggini[cancia | cancia la surgenti]

Pocu si sapi di l'attivitati di Cartaggini tra lu 405 a.C. e lu 398 a.C., tranni ca na pistilenza avìa arrivatu n Africa, ca fu purtata di l'èsercitu n arrivu da li battagghi du 405 a.C.. A Imircuni II vinni cunzignatu arreri lu compitu di rispunniri a la minaccia siciliota. Quinni nvasi cu 10 tririmi Sarausa, ca s'attruvava sinza difisi, i cartagginisi rinisceru a distruggiri tutti li navi ca putìanu truvari. Dopu urganizzau 100 tririmi ca navigau da Seggesta a Mozzia, ca chiummaru su li navi di trasportu sicilioti nnî vicinanzi di Lillibeu, distruggennu lu maggiuri nùmmaru di navi. Dopu si pusizziunau a ovest da lacuna, chiuennu ntra la lacuna sittintriunali la flotta siciliota.

Ritiru di Cartaggini[cancia | cancia la surgenti]

Nun si sapi picchì Imircuni nun dicisi d'attaccari lai navi da guîîerra sicilioti a nord di Mozzia, la distruzzioni di li navi avissiru custrettu Dionisiu a lassari Mozzia, e a Imircuni di purtari la guerra a Sarausa. Dionisiu avìa nviatu a sud a affruntari i cartagginisi sulu nu nicu nùmmaru di navi, Imircuni avìa ô sò vantaggiu nùmmari e spazziu di manuvra pi distruggiri li navi nimichi. Dionisiu rispunniu lanciannu li sò navi cu nu granni nùmmaru di frummuleri e arceri e cu li catapurti. Mentri chisti cummattìanu nnî tririmi cartagginisi, Dionisiu priparau na stratiggia brillanti: Li sò òmini custrueru na strata d'assi i lignu nna l'istmo sittintruinali, trascinannu 80 tririmi cartagginisi n'atra vota n mari, Imircuni nun vulìa affruntari nu duppiu attaccu, e dicisi di un cummattiri e di turnari a Cartaggini.

Assèdiu a Mozzia[cancia | cancia la surgenti]

Cu li Cartagginisi fora jocu, e cu Mozzia stissa sinza navi, i sicilioti raggiungeru subbitu i mura dâ citati. Dionisiu attaccau cu li turri d'assèdiu, ca eranu cchìu avuti dî mura stissi, arrivannu a l'altizza dî palazza dâ citati. Cu arceri e catapurti vinninu ammazzati li difinsura dî mura, ca pirmisiru d'attaccari chi muntuni li porti nimichi. I finici si difinneru mittennu supra li palazzi, lanciannu palli di focu contru li turri d'assèdiu, nunustanti st'attaccu, i sicilioti mpararu vilocimenti a cuntiniri li ciammi.

Mentri i surdati sicilioti circavanu d'avanzari, ncapu i palazzi i finici si difinnìanu lanciannu petri e frecci contra i nimici. I sicilioti purtaru li turri d'assèdiu vicinu i casi, e mannrau li surdati ncapu i tetti, cummattennu e facennusi strata casa pi casa. Na battagghia firoci cu la dispirata risistenza dî finici, ca nun prividìa nudda pietati da parti dî sicilioti. Pi nùmmirusi jorni, la battagghia cuntinuau a lu nternu dâ citati jorno e notti, ncapaci di uttiniri quacchi cosa, Dionisiu dicisi di canciari stratiggia. La battagghia nizziava a matina e finìa a sira, quannu i sicilioti javanu a ripusari. Nu jornu Dionisiu nvitau i mircinari a pigghiari d'attaccu arcuni punta dâ citati, prima ca li finici putìanu capiri nzoccu stava succidennu. D'accussì appiru nu grani vantaggiu, e avìanu u nùmmaru pi supirari la risistenza punica, anchi si Dionisiu vulìa fari priggiuneri da vinniri n schiavituti, i surdati ammazzaru tutta la pupulazzioni, sarvannusi sulu chiddi ca s'arripararu dintra i templi.

Vicenni succissivi[cancia | cancia la surgenti]

Dionisiu avanzau contru Seggesta e Entella mentri la flotta turnau a Sarausa, Mozzia nun si ricupirau da chista battagghia, e li picca ca si sarvaru sinni eru a Lillibeu, c'addivinni la nova ruccaforti cartagginisi.

Bibbliugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

  • Baker, G. P., Hannibal, Cooper Square Press, 1999. ISBN 0-8154-1005-0
  • Warry, John, Warfare in The Classical World, Salamander Books Ltd., 1993. ISBN 1-56619-463-6
  • Lancel, Serge, Carthage A History, Blackwell Publishers, 1997. ISBN 1-57718-103-4
  • Bath, Tony, Hannibal's Campaigns, Barns & Noble, 1992. ISBN 0-88029-817-0
  • Kern, Paul B., Ancient Siege Warfare, Indiana University Publishers, 1999. ISBN 0-253-33546-9
  • Freeman, Edward A., Sicily Phoenician, Greek & Roman, Third Edition, T. Fisher Unwin, 1892.
  • Church, Alfred J., Carthage, 4th Edition, T. Fisher Unwin, 1886.
  • Whitaker Joseph I.S., Motya, A Phoenician Colony in Sicily, G. Bell & Sons, 1921.