Pruvincia di Riggiu Calabbria

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

Pruvincia Riggiu Calabbria
Nomu ufficiali: Provincia di Reggio Calabria
Riggiuni: Calabbria
Capulocu: Riggiu Calabbria
Superfici: 3.184 km²
Abbitanti: 564.223
Dinsità: 177 ab./km²
Cumuni: 97 – lista

La pruvincia di Riggiu Calabbria (anticamenti Calabbria Ultiriuri Prima) è na pruvincia dâ Calabbria di circa 565 mila abbitanti.

S'affaccia a punenti ô Mari Tirrenu, a sud e a livanti ô Mari Ioniu, cunfina a nord-est câ Pruvincia di Catanzaru e a nord-ovest câ Pruvincia di Vibbu Valenzia; a sud-ovest è 3,2 km arrassu dâ Sicilia.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

la Pruvincia di Reggiu Calabbria
la Pruvincia di Reggiu Calabbria
la Pruvincia di Reggiu Calabbria

La pruvincia è la cchiù miridiunali dâ pinìsula taliana, custituisci nfatti la punta di l'accussì dittu stivali e s'attrova ô centru esattu dû Mari Meditirràniu. Si stenni dâ costa dû Mari Tirrenu ô Mari Joniu di Rusarnu a Punta Stilu.

L'Asprumunti (1.956 m) cû sò parcu nazziunali è nchiusu dû tirritoriu pruvinciali. L'ùnica chianura è "a chjàna" (la Chiana di Gioja), a sud allatu ô Mari Tirrenu.

Li cumuna[cancia | cancia la surgenti]

Africu, Agnana, Anoja, Ntonimina, Ardure, Bagalatu, Bagnara, Benestare, Biancu, Bivungi, Bova, Bova Marina, Bovalinu, Brancaleuni, Bruzzanu, Calanna, Camini, U Campu, Candidoni, Canulu, Caraffa del Bianco, Carditu, Careri, Casignana, Caulunia, Ciminà, Cincufrundi, Cittanova, Cundufuri, Cosulitu, Dilianova, Ferulitu de la Chiesa, Ferruzzanu, Sciumara 'i Muru, Galatru, Jeraci, Lu Casali, Gioja, A Gejusa, Grutteria, Laganadi, Lauriana, Locri, Mammula, A Marina, Marupati, Martuni, Melicuccu, Milicuccà, Melitu, Mulochiu, Monasteraci, Muntubeddu, Motta San Giuvanni, Oppitu, Palizzi, Parmi, Pazzanu, Pracanica, Pratì, Polistina, Portigliola, Riggiu Calabbria, Riaci, Rizzicuni, Roccaforti, Rucceja, Roghudi, Rosarnu, Samo, San Ferdinando, San Giorgi, San Giovanni di Jeraci, San Lorenzo, Santu Luca, San Pietro di Caridà, San Procopiu, San Rubertu, Sant'Àgata, Sant'Alessio in Aspromonte, Santa Femia, Santu Lariu, Santa Cristina, Santo Stefano in Aspromonte, Scidu, U Scigghiu, Siminara, Serrata, Sidernu, Sinòpuli, Staiti, Stignanu, Stilu, Taurianova, Terranova di Riggiu, Varapodiu, Villa San Giuvanni.


Stemma dâ pruvincia

Stemma[cancia | cancia la surgenti]

L'antichìssimu stemma aràldicu dâ Pruvincia di Reggiu Calabbria è furmatu di nu scutu spartutu pi campi uguali d'oro e argentu: dui cruci niuri 'n campu argentu ntô menzu â manu dritta, a mimoria dû valuri dî Cruciati Calabbrisi, sutta la guida di Boemunnu Duca di Calabbria ntê guerrie pâ libbirazzioni di Girusalemmi: li guirreri dâ Cruci, doppu aduratu lu Santu Sipolcru, èranu cinti Cavaleri, comu ricanuscimentu di l'eròici sforzi e di l'aiuti pristati ntâ guerra di Girusalemmi. Di sta cirimonia nasceru li Cavaleri di Girusalemmi, chiamati poi Cavaleri di Malta, e la nasciuta dî Templari.

Li quattru pali pirpinniculari virmigghi 'n campu oru nta l'àutra mitati â manu manca sunnu l'armi aragunisi, posti di don Firdinannu d'Aragona, Duca di Calabbria. Li cruci sunnu sultantu dui picchì la Calabbria era divisa 'n dui pruvincie, e sunnu tutti dui nta na sula parti dû scutu pi significari ca l'una e l'àutra èranu sutta lu duminiu d'un sulu Signuri. Li quattruo pali, poi, sunnu uniti ntô scutu a l'armi di Calabbria p'ammustrari l'unioni dâ Calabbria â dinastìa di l'Aragunisi. La curuna è d'oru cu gemmi.

Crunuluggìa essenziali[cancia | cancia la surgenti]

2000 a.C. ligginnariu sbarcu di Aschenez, primi stabbilizzioni di Reggiu
730 a.C. funnazzioni greca di Rhegion (Reggiu) supra un priesistenti stabbilizzioni dinuminata Pallantiòn
700 a.C. funnazzioni di Locri Epizefiri
675 a.C. funnazzioni di Kaulon
sèculu VII a.C. funnazzioni di Medma e Metauros
sèculu VI a.C. l'allianza tra Reggiu e Locri Epizefiri abbatti cihdda tra Crutuni e Caulonia ntô Cummattimentu dâ Sagra
450 a.C. Metauros diviene avampostu di Reggiu
494 a.C. Anassila pigghia la putenza a Reggiu e addiventa tirannu, òccupa Zancle (Missina) unificannu li dui citati dû Stritto sutta lu cuvernu rigginu
Anassila furtifica la rocca di Scilla a guardia dû Stritto
Reggiu si cullega cu Cartabgini
493 a.C. arrivata di profughi samii a Locri Epizefiri
477 a.C. l'attaccu di Liufruni (figghiu di Anassila di Reggiu) nnî cunfrunti di Locri Epizefiri veni evitatuo grazzi ô ntromissioni dipromàticu di Giruni I di Sarausa, casca l'allianza tra li dui polis e Locri si cullega cu Sarausa
476 a.C. Doppu la morti di Anassila, lu sò succissuri Micitu si cullega cu Tarantu
461 a.C. mori Micitu, casca l'allianza tra Reggiuo e Sarausa stritta tra Anassila e Jiruni, l'Anassilaidi vennu cacciati dû Stritto
427 a.C. Guerra dû Pelopunnesu, Reggiu si cullega cu Ateni mentri Locri Epizefiri si cullega cu Sparta
389 a.C. li forzi junciuti dî Lucani e di Diunisiu I di Sarausa distrùdinu Kaulon
386 a.C. doppu 11 misi d'assediu Reggiu veni espugnata di Diunisiu I di Sarausa
352 a.C. Diunisiu II scacciatu da Sarausa riforma la sò tirannidi a Locri Epizefiri
341 a.C. Reggiu citati cunfidirata di Roma
282 a.C. Reggiu si cullega cu Roma contra Pirru
280 a.C. Locri Epizefiri si cullega cu Pirru
277 a.C. a Locri Epizefiri privali lu partitu aristucràticu, e la citati veni cunzignata ô cònzuli rumanu Publiu Corneliu Rufinu
275 a.C. Locri Epizefiri veni distruduta di Pirru pi vendetta
132 a.C. veni custruita la Via Popilia pi culligari Roma câ civitas cunfidirata Rhegium
61 San Paolu sbarca a Reggiu e diffunni lu cristianèsimu
440 funnazzioni di Bova
536 Reggiu cunquistata di Belisariu e addiventa bizzantina
sèculu IX Reggiu addiventa "Metropoli dî pussessi bizzantini di l'Italia miridiunalie"
909 Reggiu numinata "Capitali dû Ducatu di Calabbria"
sèculu X L'esuli di Kaulon fùnnanu Stilu
915 l'esuli di Locri Epizefiri fùnnanu Giraci
1060 Reggiu cunquistata di Rubbertu lu Guiscardu addiventa nurmanna e "Sedia dû giustizziratu di Calabbria"
1783 gravi tirrimotu tra Reggiu e Missina chi distrudi li citati
1817 veni criata la puvincia di Calabria Ulteriore prima o Calabbria Riggina cu capulocu Reggiu, custituita dî tri riparti di Reggiu, Parmi e Giraci
1847 moti risurgimintali
1860 cunquista garibbaldina
1861 Regnu d'Italia
1908 tirrimotu di Reggiu e Missina, lu cchiù catastròficu dâ storia d'Italia cu 130.000 morti
1939 veni custruitu l'Ariuportu di Reggiu Calabbria chi servi tutta la pruvincia
1943 sbarcu di l'Alliati
1943 Ripùbblica Italiana, unificazzioni dî calabbri e Reggiu capulocu dâ Calabbria
1970 vennu stabbilizzati li enti riggiunali e Catanzaru addiventa lu capulocu, câ cunziquenza di prutesti dî riggini
1974 veni cumpritata l'Autustrata A3 Salernu-Reggiu Calabbria, cunziddirata la majuri òpira rializzata dû Statu
1989 veni stabbilizzatu lu Parcuo Nazziunali di l'Asprumonti, chi sorgi dintra la pruvincia riggina
Anni '90 accumenza la cussì ditta "Primavera di Reggiu" e dâ sò pruvincia
1994 veni accabbatu lu Portu di Gioia Tauruo, lu cchiù granni scalu cummirciali dû meditirràneu
2005 l'Ariuportu di Reggiu Calabbria vini rinnuvatu e addiventa ariuportu ntirnazziunali

Gallarìa fotuogràfica[cancia | cancia la surgenti]

Reggiu Calabbria[cancia | cancia la surgenti]

La Pruvincia[cancia | cancia la surgenti]

Cusiritati[cancia | cancia la surgenti]

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]


Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.