Ducatu di Calabbria

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu Ducatu di Calabbria, o Thema di Calabbria, era n'anticu tirritoriu bizzantinu 'n Italia, chi cumprinnìa d'urìggini parti di l'attuali riggiuna di Calabbria e Pugghia, e succissivamenti sulu la parti miridiunali di l'attuali Calabbria.

Primessi e nasciuta dû ducatu[cancia | cancia la surgenti]

Mappa di l'Italia bizzantina e longubarda a l'inìzziu dû sèculu IX.

Cu na guerra quasi vintinnali (535-553) lu mpiraturi Giustinianu I (482-565) avìa eliminatu la prisenza ostrugota 'n Italia, ma la nvasioni li Longubardi568 riniscìu a spaccari difinitivamenti l'unitati pulìtica dâ pinìsula, grappennu la strata a na distinzioni tra lu regnum longubardu, cu capitali Pavia, e li tirritori bizzantini, cu li rilativi suddivisioni amministrativi: ntra chissi lu ducatu di Calabbria, cu capitali Reggiu, centru urbanu riggiunali allatu ô mari, cunquistata ntô 536 dî truppi bizzantini guidati di Belisariu.

Li tirritori taliani risùrtanu d'accussì frammintati 'n na seria di nuclei lucali, arcuni dî quali addivintaru stati autònumi (la ripùbblica di Vinezzia, lu ducatu di Nàpuli, li ripùbblichi marinari di Gaeta, Amalfi e Surrentu, lu ducatu di Roma, o "ducatu rumanu", dî cunfini ncerti) mentri àutri ristaru sutta lu cuvernu dû mperu d’Urienti (esarcatu di Ravenna, ducatu di Calabbria).

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.