Lamantinu

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Manatì)
Lamantinu

Lamantinu cû picciriddu
Classificazzioni scintìfica
Regnu: Animalia
Filu: Chordata
Classi: Mammalia
Òrdini: Sirenia
Famigghia: Trichechidae
Gèniri: Trichechus
Speci: senegalensis
Speci: inunguis
Speci: manatus

Lu lamantinu (dâ famigghia Trichechidae, gèniri Trichechus , canusciutu puru comu lu manatì) è un mammìfiru acquàticu di granni diminzioni, a li voti nutatu comu vacca dû mari. Li trichèchidi sunnu diversi dî dugonghi pâ forma dû craniu e dâ cuda. Li cudi dî lamantini sunnu a furma di pinna, sìmuli a na racchetta, mentri chiddi dî dugonghi sunnu bifurcati. Si nùtrica d'erva e nfatti passa la maiuri parti dû sò tempu pascennnu ntê acqui nfangati.

Una dî speci (Trichechus senegalensis ) pòpula la costa africana occidintali, n'àutra (T. inunguis ) s'attrova supra la costa urientali dû Sud Amèrica, e na terza (T. manatus ) nni l'Indii occidintali, ntô Mari dî Caraibbi. Lu lamantinu dâ Florida è cunziddiratu di certuni na specî distinta, ma ITIS lu cunziddira come na suttaspecî di T. manatus, e oi chissa è la pusizzioni cchiù accittata. Pò arrivari a 4,5 metri o cchiù di lunghizza, e campa sia nna l'acqua duci sia nta chidda salata. Un tempu vinìa cacciatu pi l'ogghiu e pâ carni, ma oi è prutettu.

Lu Lamantinu di l'Indi Uccidintali è na specî 'n pirìculu di estinzioni. Nun havi nuddu pridaturi naturali, ma la spanzioni di l'attivitati umana havi riduciutu la sò abbitazzioni naturali ntê l'acqui custeri, e tanti lamantini sunnu 'n pirìculu pî mutura dî varchi. Tanti voti succedi ca li lamantini s'agghiùttinu matiriali di pisca (ganci, pisa, etc.) mentri stannu a manciari. St'oggetti strammi nun pari ca cci dùnanu disturbu, a eccizzioni dî fili di nylon e matiriali sìmuli. Chissi ponnu nchiummari l'apparatu diggistivu di l'armali, e cu tempu li fannu muriri.

Lamantinu.

Li lamantini spissu si arricògghinu ntornu ê cintrali alèttrichi, chi cu la sò attivitati quàdianu l'acqui ntornu. Addivèntanu dipinnenti di sta fonti di caluri artificiali, ô puntu di lassari la sò attivitati naturali ca è la migrazzioni staciunali versu li posti cchiù càudi. Nni l'ùrtimi anni tanti cintrali hannu chiudutu. Canuscennnu la dipinnenza chi st'armali hannu svillupatu pâ calura di l'acqui, lu cuvernu miricanu sta circannu la suluzzioni pi quadiari l'acqui pupulati dî lamantini.

Lucalizzazzioni dâ famigghia Trichechidae


L'òrdini di mammìfiri pi suttaclassi
Australosphenida: Monotremata

Marsupialia: Didelphimorphia · Paucituberculata · Microbiotheria · Notoryctemorphia · Dasyuromorphia · Peramelemorphia · Diprotodontia

Placentalia: Afrosoricida · Macroscelidea · Tubulidentata · Hyracoidea · Proboscidea · Sirenia · Cingulata · Pilosa · Scandentia · Dermoptera · Primate · Rodentia · Lagomorpha · Insectivora · Chiroptera · Pholidota · Carnivora · Perissodactyla · Artiodactyla · Citacea


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2005

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina