Licuddìa

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Licuddìa
Muttu:  
Nomu ufficiali: Licodia Eubea
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Catania
Cuurdinati: 37°9'N, 14°42'E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 111 km²
Abbitanti: 3.198
Dinzitati: 28 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Caltaggiruni, Chiaramunti, Giarratana, Grammicheli, Mazzarruni, Miniu, Muntirrussu, Vizzini
CAP: 95040
Prifissu telefònicu: +0933
Situ ufficiali: http://www.comune.licodiaeubea.ct-egov.it/


Licuddìa (o Licudìa nta àutri parrati siciliani) è un cumuni di 3.198 abbitanti dâ pruvincia di Catania. Comu a Mazzarruni, la cultivazzioni dâ racina è una di l'attività ecunòmichi cchiù mpurtanti.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Licuddia avi origini antichissimi ca risalgunu ai tiempi de Greci e de Romani. Di fatti Licuddia api ancora diversi ritrovamenti archeologgici di ebbica ellinistica e di tardo imperu romanu cuomu u puoiu de santi e li rutti dell'Alia. Li autri reperti archeologgici do tirritoriu Licuddianu si trovinu n'to museo Antoniu Di Vita.

Munumenta[cancia | cancia la surgenti]

Licuddia avi un castieddu midivali ca a causa do tirrimuotu do 1693 fu riduttu all'attuali rudiri. Oggi da fortezza resta qualchi muru e du turriuna cilindrici. U castieddu appartinni e Santapau e Filangeri e ai Ruffu di Calabria. Cuomu maggiri munumienti sacri Licuddia api a crisia a Matrici do 1600, a crisia de Capuccini co cummientu do 1568, e autri cummenta e chiesi cuomu chidda do Crucifissu , do Rusariu, de Ianchetti , do Carbaniu, e di Santa Lucia. A crisia a Matrici e intitulata a patruna, Santa Margehrita ed è sita intà chiazza Vittorio Emanuele. Intà chiazza Garibaldi sorgi u municipiu , c'a prima era u cunvientu de patri duminicani.

Cucina[cancia | cancia la surgenti]

A patacò è un piattu tipicu di Licuddia cumpuostu di farina di ciciri cucinata cu acqua e uogghiu.

U dialettu Licuddianu[cancia | cancia la surgenti]

Tanti su i cupusizioni dialettali scritti duranti i sieculi da parti de licuddiani. Cuomu li tanti prijeri cupuostu pa Madonna Addulurata o pa patruna da città , Santa Margherita virgini e martiri. Di siguitu ripurtammu certi piezzi do rusariu di S. Margherita patruna di Licuddia:

-La patruna a tutti immita pi cantari li lodi so , idda è Santa Margherita cara spusa di Gesù.

-E gridammu cu vuci ardita , viva santa Margherita.

Su macari assai i cupuosizioni ca ancora oggi si cantinu pa sittimana Santa e pa fasta di l'Addulurata. Di siguitu ripurtammu certi piezzi de setti spati, ca stannu a significari li setti duluri di Maria:

-Sa to spata e su duluri ca pruvasti accussì, forti dallu a mia 'nta l'ultimi uri a lu punto di mia morti, Viva Maria addulurata.

-E fu chista l'ultima spata o gran Matri Addulurata....

Su quasi trenta sia i canti tradizunali di Licuddia , tutti scritti in dialettu licuddianu. Ancora oggi si cantunu tutti sti canti ma assai di chisti sanu pirduto n'to cuorsu de tiepu e non si cantunu chiù.


Pirsunaggi impurtanti di Licuddia[cancia | cancia la surgenti]

  • Frati Franciscu Casciu, nasciu a Licuddia n'to 1600 e morsi lu 18 aprili do 1682 a Luanda n'to Congo. Frà Franciscu è servu di Diu pa Crisia Cattolica di Roma.
  • Marianu Cusmanu, fu un pitturi impurtanti do '600. Nasciu e morsi a Licuddia.
  • Marianu Agosta, fu un pitturi sicilianu e nu bravi ritrattista. Nasciu a Licuddia lu 1 lugliu 1870 e morsi sempri a Licuddia lu 7 giugno 1927.

Vuci cunzigghiati[cancia | cancia la surgenti]