Giofìsica

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
abbiccidariu St'artìculu è scrittu n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu n calabbrisi di Parmi (RC), vidi Geofisica/Calabbrisi-Parmi.


La giofìsica (macari ditta fìsica tirrestri) 'n ginirali è l'appricazzioni di misuri e mètudi fìsici ô studiu dî prupitati fìsichi dû pianeta Terra. Uggettu di studiu di sta scienza è essinziarmenti la cumpunenti sòlita dâ Terra (Giofìsica dâ Terra sòlita), la cumpunenti lìquita (Fìsica di l'idrosfera), la cumpunenti gassusa (Fìsica di l'atmosfera).

La giofìsica appricata studia la parti sòlita cchiù supirficiali dâ Terra e rivorci lu sò campu di ricerchi â nnividuazzioni di minirali e di strutturi idònii pi lu munzeddu d'idrocarvuri nunchì â risuluzzioni di prubbremi 'n campu ncignirìsticu civili, idràulicu, minirariu e a la nnividuazzioni di fonti d'enirgìa giotèrmica.

La giofìsica è na scienza supratuttu di tipu spirimentali e cunnividi lu campu d'appricazzioni sia câ fìsica ca cu la gioluggìa; macari meteoroluggìa e l'oceanografìa, utilizzannu mètudi di nnàggini spirimintali fìsici, ponnu èssiri ritinuti disciprini affirenti la giofìsica.

Giofìsica e gioluggìa[cancia | cancia la surgenti]

Li disciprini dâ giofìsica ca si ntirèssanu dâ cumpunenti sòlita dû globbu e pitantu sunnu di ritinìrisi inirenti la gioluggìa sunnu:

La gioalittricitati e lu giomagnitismu sunnu inirenti sia la gioluggìa, sia la fìsica di l'atmusfera, sia la pianetoluggìa 'n quantu ntirèssanu macari la riggiuni di spazziu ca circunna lu pianeta nostru, ca veni diciuta magnetosfera.

Li pruspizzioni giofìsichi (pruspizzioni sìsmichi, alèttrichi, alittromagnètichi, radiumètrichi, gravimètrichi) rapprisèntanu arcuni mètudi fìsici utilizzati ntô campu di l'esplurazzioni giològgica.

La paleogiofìsica studia li stissi finòmini citati, ma rifiruti a lu passatu, p'asempiu lu paleomagnitismu.

Storia dâ giofìsica[cancia | cancia la surgenti]

La fìsica tirrestri è na scienza rilativamenti giùvini.
Li principali studi supra li prupitati glubbali dâ Terra vìnniru svurciuti tra lu 1600 e lu 1900. Ntâ prima mitati dû novicentu vinni studiata la struttura nterna dâ Terra, grazzi a l'utilizzu dî primi riggistrazzioni sismogràfichi. Nfini, sulamenti ntâ secunna mitati dû novicentu s'accuminzaru a studiari li prucessi giodinàmici dâ supirfici tirrestri, vinni prupunuta la tiurìa dâ tittònica a zolli e ci si cuncintrau supra la surcenti sìsmica.

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica