Minirali

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Cristalli di Quarzu

Li minirali sunnu cumposti naturali furmati attraversu prucessi geològgici. Lu tèrmini "minirali" cumprenni nun surtantu la cumpusizzioni chìmica ma macari la struttura cristallina dû matiriali. La cumpusizzioni dî minirali varia dî sèmprici elimenti chìmici a sèmprici acchiana nzinu a agghicari a silicati tanti cumplessi (la maiuri parti dî cumposti urgànici sunnu sulitamenti sclusi), cu migghiara di formi canusciuti. Lu studiu dî minirali è diciutu mineraluggìa.

Zocch'è nu minirali?[cancia | cancia la surgenti]

La struttura cristallina s'arrifirisci â dispusizzioni spazziali urdinata a longu raiu di l'atomi ntâ sò struttura muliculari. Asìstinu 14 dispusizzioni di basi di l'atomi ntê tri diminzioni e tutti li cristalli canusciuti ntràsinu nta una di sti 14 dispusizzioni.

Sia la cumpusizzioni chìmica chi la struttura cristallina cuncùrrinu a addifiniri nu minirali. Dui o chiù minirali ponnu aviri la stissa cumpusizzioni ma diffirenti struttura cristallina (sunnu diciuti polimorfi). P'asempiu, la piriti e la marcasiti sunnu ntrammi surfuri di ferru. Analugamenti, arcuni minirali hannu diffirenti cumpusizzioni chìmica ma stissa struttura cristallina: haliti (ch'è cumpunuta di sudiu e cluru), galena (surfuru di chiummu - è cumpunuta di chiummu e surfu) e piriclasiu (è cumpunutu di magnesiu e ussiggenu) hannu tutti la stissa struttura cristallina cùbbica.

La struttura cristallina nfruenza nutivurmenti li prupitati fìsichi di nu minirali. P'asempiu, diamanti e grafiti hannu la stissa cumpusizzioni ma la grafiti è tanta tènnira mentri lu diamanti è lu minirali chiù duru canusciutu.

P'èssiri classificata comu minirali, na sustanza havi a èssiri sòlida e aviri na struttura cristallina. Havi a èssiri macari un corpu sòlidu omoggèniu d'urìggini naturali cu na cumpusizzioni chìmica bonu difinuta. Arcuni sustanzi chi nun tràsinu strittamenti ntâ difinizzioni, sunnu classificati comu miniraluidi. Li minirali canusciuti a oi sunnu chiossai 4.000, dâ classificazzioni s'òccupa l'International Mineralogical Association, rispunzàbbili di l'appruvazzioni e dâ dinuminazzioni di specî novi rimminuti 'n natura.


Minirali e rocci[cancia | cancia la surgenti]

Minirali e roccia sunnu dui cosi diversi. Un minirali è un cumpostu chìmicu cu na cumpusizzioni data e na struttura cristallina bonu difinuta. Na roccia è n'ammiscata di una o chiù specî minirali 'n prupurzioni varia.

Li minirali prisenti ntê roccî ponnu variari assai. Arcuni minirali, comu lu quarzu, la mica o lu talcu sunnu prisenti p'ogni banna mentri àutri foru acciati sulu nta una o dui lucalitati nta tuttu lu munnu. Chiassai la mitati dî specî di minirali canusciuti sunnu accussì rari chi ci foru acciati sulu picca asimprari mentri àutri sunnu canusciuti sulu midianti unu o dui cocci.

Prupitati fìsichi dî minirali[cancia | cancia la surgenti]

La classificazzioni di na specî minirali ammenzu l'àutri 4.000 canusciuti, pò èssiri tantu sèmprici (pi circa 200 specî) ma pò macari èssiri tanta difficultusa pî specî chiù rari. Un minirali pò èssiri idintificatu midianti arcuni prupitati fìsichi, arcuni d'iddi ponnu èssiri sufficenti p'agghicari a n'idintificazzioni sicura, nta àutri casi si fa nicissariu ricurriri a anàlisi chiù apprufunnuti (anàlisi chìmica, diffrazzioni ê raji X) custusi e cû rìsicu di fàciri dammaggiu a l'asimprari.

Li prupitati fìsichi chiù utilizzati pi l'idintificazzioni sunnu:

  • Durizza: la durizza d'un minirali s'ammisura sulitamenti secunnu la scala di Mohs di durizza dî minirali.
  • Lucintizza nnica lu modu nta cui la supirficî dû minirali ntiraggisci cu la luci e pò variari d'upaca a vitrusa.
  • Culuri nnica l'aspettu dû minirali 'n luci arriflessa (zoccu vidi l'occhiu nudu).
  • Sfaudatura discrivi la manera nta cui un minirali si sfauda zoè si sipara 'n parti chiù nichi. Ntê sizzioni suttili, la sfaudatura è visìbbuli sutta di forma di lìnî suttili attraversu lu minirali.
  • Frattura discrivi lu modu nta cui un minirali si rumpi senza sèquiri li chiani di sfaudatura.
  • Pisu spicìficu è lu pisu di nu minirali rilativamenti a un anàlugu vulumi d'acqua.
  • Àutri prupitati: diversi tipi di luminiscenza (comu la fluoriscenza 'n risposta ê raji urtraviuletti, la fusfuriscenza e la tribbuluminiscenza), magnitismu, radiuattivitati, maddiabilitati (risposta ê canciamenti di forma duvuti a azzioni miccànica).

Ditirminati specî minirali ponnu chiossai prisintari n'aspettu tantu particulari duvutu a piculiari effetti òttici.

Prupitati chìmichi dî minirali[cancia | cancia la surgenti]

Li minirali ponnu èssiri classificati 'n gruppi 'n basi â cumpusizzioni chìmica. Ccà di siquiutu li gruppi sunnu urdinati 'n basi â sò abbunnanza ntâ crusta tirrestri.

Silicati[cancia | cancia la surgenti]

Lu gruppu di granni longa chiù nummarusu è chiddu dî silicati, cumposti pû chiù di siliciu e ossiggenu cu la junta di ioni comu magnesiu, ferru e cauciu. Arcuni mpurtanti silicati, chi ntràsinu macari ntâ cumpusizzioni di tanti rocci, sunnu: feldspati, quarzu, alivini, pirusseni, granati e michi.

Carvunati[cancia | cancia la surgenti]

Li carvunati sunnu ddi minirali ca cuntennu l'anioni (CO3)2- e nchiùdinu cauciti e araguniti (ntrammi carvunata di cauciu), dulumiti (carvunatu di magnesiu e cauciu) e sidiriti (carvunatu di ferru). Li carvunati sunnu furmati pû chiù dî cunchigghi dû planctun dipusitati supra lu funnu marinu. Li carvunati s'attròvanu macari nta l'ammenti ca sunnu suttapunuti a forti svapurazzioni (p'asempiu lu Granni Lacu Salatu di l'Utah) o ntê riggiuni càrsichi unni lu sciugghimentu e lu ridipòsitu dî carvunati porta â furmazzioni di grutti, stalattiti e stalagmiti.

Surfati[cancia | cancia la surgenti]

Li surfati cuntennu lu cationi surfatu (SO4). Li surfati si fòrmanu nta l'ammenti ca sunnu suttapunuti a forti svapurazzioni unni acqui tanti salini svapurana lintamenti pirmittennu la furmazzioni di surfati e alugginuri supra la supirficî dî sidimenti. Li surfati chiù cumuni sunnu l'anidriti (surfatu di cauciu), la cilistina (surfatu di strunziu) e lu jissu (o "gissu", palora siciliana ca veni dû grecu "gypsos")(surfatu di cauciu idratu).

Alugginuri[cancia | cancia la surgenti]

L'alugginuri sunnu lu gruppu di minirali chi fòrmanu li sali naturali e cumprènninu la fluoriti, lu sali cumuni (canusciutu comu haliti o saliggemma) e lu sali d'ammuniu (clururu d'ammuniu). L'alugginuri, comu li surfati, s'attròvanu friquintimenti nta l'ammenti ca sunnu suttapunuti a forti svapurazzioni comu lu Mari Russu.

Òssidi[cancia | cancia la surgenti]

L'òssidi sunnu strimamenti mpurtanti pâ nnustria strattiva poichì fòrmanu mineri di mitalli mpurtanti pi l'econumìa. Di sòlitu si fòrmanu comu pricipitati vicinu â supirficî tirrestri. L'òssidi chiù cumuni sunnu: l'ematiti (òssidu di ferru), lu spineddu (òssidu di magnesiu e adduminiu - un custituenti cumuni dû mantellu tirrestri) e ghiacciu (òssidu d'idroggenu).

Surfuri[cancia | cancia la surgenti]

Tanti surfuri sunnu mpurtanti ecunumicamenti pi l'astrazzioni di li mitalli. Li surfuri chiù cumuni sunnu la carcupiriti (surfuru di rami e ferru) e la galena (surfuru di chiummu).

Fusfati[cancia | cancia la surgenti]

Lu gruppu dî fusfati nchiudi minirali cu l'unitati tetraèdrica AO4 unni A pò èssiri fusfuru, antimuniu, arsènicu o vanadiu. Lu fusfatu di granni longa cchiui cumuni è l'apatiti ch'è un minirali mpurtanti macari 'n bioluggìa pirchì s'attrova ntê denti e nta l'ossa di tanti armali.

Elimenti nativi[cancia | cancia la surgenti]

Lu gruppu di l'elimenti nativi nchiudi mitalli e elimenti ntirmitàllici (oru, argentu, rami), semi-mitalli e nun mitalli (antimuniu, bismutu, grafiti, surfu). Stu gruppu cumprenni macari arcuni lighi naturali comu l'alittru (liga d'oru e argentu), fusfuri, siliciuri, nitruri e carvuri (li quali s'attròvanu 'n natura sulu 'n arcuni rari meteoriti).

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Nta Commons s'attròvanu àutri mmàggini rilativi a Minirali.

Risursi sterni[cancia | cancia la surgenti]