Ciazza (Enna)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Ciazza
Piazza Armerina-Stemma.svg
Muttu: Urbs Opulentissima
Nomu ufficiali: Piazza Armerina
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Enna
Cuurdinati: 37°23'N, 14°22'E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 302 km²
Abbitanti: 21.040
Dinzitati: 70 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Aiduni, Àsaru, Barrafranca, Caltaggiruni, Castrugiuvanni, Mazzarinu, Miniu, Mirabedda Mbaccari, Petrapirzia, Raddusa, Santu Conu, San Micheli di Ganzaria, Carrapipi
CAP: 94015
Prifissu telefònicu: +0935
Situ ufficiali: http://www.comune.piazzaarmerina.en.it


Ciazza (zoè Chiazza n sicilianu littrariu) è nu cumuni di 21.040 abbitanti dâ pruvincia di Enna. E' cèlibbri nta tuttu lu munnu pâ sò Villa dû Casali d'ébbica rumana dicurata di musaichi di na biddizza straurdinaria.

Chiazza

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Ciazza è situata ntâ Sicilia cintrali supra li Munti Erei miridiunali. Lu sò centru stòricu, duminatu dû Duomu, raggiungi 700 metri di altitùdini. La cità è circunnata di fitti boschi di caliptu ed è lu secunnu centru dâ pruvincia pi estinsioni.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Ntornu ô 1076 dê pupulazzioni di l'aut'Italia, chi scinnìu nta Sicilia ô sèquitu di li Nurmanni, si stanziaru ntê pressi di na cità abbitata di cumunità islamichi e chiamata n àrabbu Iblâtasa, n grecu Platza, n latinu Placia o Platia. Ntô 1161 li cristiani di Placia si ribbillaru a lu re Gugghiermu lu Malu, accusatu di favuriri li mussurmani, facennu stragi dâ pupulazzioni islamica. Gugghiermu misi fini a la rivulta distruggennu Placia la quali vinni ricustruita ntô 1163 ntâ pusizzioni attuali di Ciazza. Ntô 1282 Ciazza participò a la Guerra dû Vespru sutta la guida di Guateru di Cartaggiruni. Ntô 1517 la cità raggiungiu lu màssimu splennori tantu di essiri numinata di Carlu V “Urbs Opulentissima". Ntô 1950 ntê pressi di Ciazza vinni scuperta la Villa dû Casali chi dû 1997 fà parti dû Patrimoniu munniali di l'umanità di l'UNESCO.

Econumìa[cancia | cancia la surgenti]

Ciazza campa soprattuttu di agricultura e turismu. L'attrazzioni turistica principali è la Villa dû Casali, ma macari lu Paliu dê Nurmanni, na manifistazzioni n custumi ca si svolgi tutti l'anni lu 12, 13 e 14 austu, attira migghiara di turisti di tuttu lu munnu.

La parrata[cancia | cancia la surgenti]

Doppu la cunquista nurmanna pi ripupulari la Sicilia vinni favurita la mmigrazzioni di pupulazzioni di l'aut'Italia. Chisti pupulazzioni, pruvinenti n maggiuranza dû Monferratu, si stanziaru n vari zoni, soprattuttu dâ Sicilia cintrali, ed è accussì ca si spiega picchì a Ciazza si parra nu idioma dittu gallu-itàlicu di Sicilia. Cû passari dû tempu a Ciazza si sviluppò na situazzioni di bilinguismu: lu gallu-italicu, chiamatu dê chiazzisi “ciaccès 'ncaucà” (zoè "chiazzisi ncarcatu"), parratu ntâ campagna e lu sicilianu parratu ntâ cità. A la fini di l’ottucentu dû gallu-italicu si nni facìa n'usu marginali, oi supravivi a stentu e soprattuttu ntê puisìi di arcuni auturi lucali.

Pirsunalitati nati a Ciazza[cancia | cancia la surgenti]

  • Antoniu lu Versu (1565-1621), cumpusituri
  • Pròspiru Inturcetta (1626-1696), gisuita, primu europeu a tradùciri li òpiri di Cunfuciu
  • Gaitanu Maria Giuseppi Binidittu Placidu Vincenzu Triguna e Parisi (1767-1837), cardinali
  • Antoninu Cascinu (1862-1917), ginirali dâ Prima Guerra Munniali
  • Gaitanu Fuardu (1878-1962), ngigneri e nvinturi
  • Salvaturi Principatu (1892-1944), partiggianu membru dâ 33ª Brigata Matteotti
  • Andrea Lu Jacunu (1911-2001), àutu funziunariu statali e primu Prisidenti dû Tar dû Piemunti
  • Giorgiu Boris Giulianu (1930-1979), capu dâ Squatra Mòbbili di Palermu assassinatu dâ mafia

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]