Ciazza (Enna)
Ciazza | |
![]() | |
Muttu: Urbs Opulentissima | |
Nomu ufficiali: | Piazza Armerina |
---|---|
Riggiuni: | {{{riggiuni}}} |
Pruvincia: | Enna |
Cuurdinati: | 37°23'N, 14°22'E Ammustra ntâ mappa |
Superfici: | 302 km² |
Abbitanti: | 21.040 |
Dinzitati: | 70 ab./km² |
Cumuni cunfinanti: | Aiduni, Àsaru, Barrafranca, Caltaggiruni, Castrugiuvanni, Mazzarinu, Miniu, Mirabedda Mbaccari, Petrapirzia, Raddusa, Santu Conu, San Micheli di Ganzaria, Carrapipi |
CAP: | 94015 |
Prifissu telefònicu: | +0935 |
Situ ufficiali: | http://www.comune.piazzaarmerina.en.it |
Ciazza (zoè Chiazza n sicilianu littrariu) è nu cumuni di 21.040 abbitanti dâ pruvincia di Enna. E' cèlibbri nta tuttu lu munnu pâ sò Villa dû Casali d'ébbica rumana dicurata di musaichi di na biddizza straurdinaria.
Giografìa[cancia | cancia la surgenti]
Ciazza è situata ntâ Sicilia cintrali supra li Munti Erei miridiunali. Lu sò centru stòricu, duminatu dû Duomu, raggiungi 700 metri di altitùdini. La cità è circunnata di fitti boschi di caliptu ed è lu secunnu centru dâ pruvincia pi estinsioni.
Storia[cancia | cancia la surgenti]
Ntornu ô 1076 dê pupulazzioni di l'aut'Italia, chi scinnìu nta Sicilia ô sèquitu di li Nurmanni, si stanziaru ntê pressi di na cità abbitata di cumunità islamichi e chiamata n àrabbu Iblâtasa, n grecu Platza, n latinu Placia o Platia. Ntô 1161 li cristiani di Placia si ribbillaru a lu re Gugghiermu lu Malu, accusatu di favuriri li mussurmani, facennu stragi dâ pupulazzioni islamica. Gugghiermu misi fini a la rivulta distruggennu Placia la quali vinni ricustruita ntô 1163 ntâ pusizzioni attuali di Ciazza. Ntô 1282 Ciazza participò a la Guerra dû Vespru sutta la guida di Guateru di Cartaggiruni. Ntô 1517 la cità raggiungiu lu màssimu splennori tantu di essiri numinata di Carlu V “Urbs Opulentissima". Ntô 1950 ntê pressi di Ciazza vinni scuperta la Villa dû Casali chi dû 1997 fà parti dû Patrimoniu munniali di l'umanità di l'UNESCO.
Econumìa[cancia | cancia la surgenti]
Ciazza campa soprattuttu di agricultura e turismu. L'attrazzioni turistica principali è la Villa dû Casali, ma macari lu Paliu dê Nurmanni, na manifistazzioni n custumi ca si svolgi tutti l'anni lu 12, 13 e 14 austu, attira migghiara di turisti di tuttu lu munnu.
La parrata[cancia | cancia la surgenti]
Doppu la cunquista nurmanna pi ripupulari la Sicilia vinni favurita la mmigrazzioni di pupulazzioni di l'aut'Italia. Chisti pupulazzioni, pruvinenti n maggiuranza dû Monferratu, si stanziaru n vari zoni, soprattuttu dâ Sicilia cintrali, ed è accussì ca si spiega picchì a Ciazza si parra nu idioma dittu gallu-itàlicu di Sicilia. Cû passari dû tempu a Ciazza si sviluppò na situazzioni di bilinguismu: lu gallu-italicu, chiamatu dê chiazzisi “ciaccès 'ncaucà” (zoè "chiazzisi ncarcatu"), parratu ntâ campagna e lu sicilianu parratu ntâ cità. A la fini di l’ottucentu dû gallu-italicu si nni facìa n'usu marginali, oi supravivi a stentu e soprattuttu ntê puisìi di arcuni auturi lucali.
Pirsunalitati nati a Ciazza[cancia | cancia la surgenti]
- Antoniu lu Versu (1565-1621), cumpusituri
- Pròspiru Inturcetta (1626-1696), gisuita, primu europeu a tradùciri li òpiri di Cunfuciu
- Gaitanu Maria Giuseppi Binidittu Placidu Vincenzu Triguna e Parisi (1767-1837), cardinali
- Antoninu Cascinu (1862-1917), ginirali dâ Prima Guerra Munniali
- Gaitanu Fuardu (1878-1962), ngigneri e nvinturi
- Salvaturi Principatu (1892-1944), partiggianu membru dâ 33ª Brigata Matteotti
- Andrea Lu Jacunu (1911-2001), àutu funziunariu statali e primu Prisidenti dû Tar dû Piemunti
- Giorgiu Boris Giulianu (1930-1979), capu dâ Squatra Mòbbili di Palermu assassinatu dâ mafia