Virus (bioluggìa)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Battiriòfagu S-PM2

Nu virus è nu sistema biològgicu acellulari e parassita ntracellulari obbligatu, ca è fattu di nu ginoma e di nu capsìde. La natura di organismu viventi è discussa. Si carattirizza pi na dinamica evolutiva chi ci pirmetti nti nu tempu rilativamenti curtu (quarchi misi) di trasfurmarisi pi silizzioni e di spannirisi pi riproduzzioni, mittennu n piriculu n certi casi la stissa supravvivenza di l'orgnaismu chi l'ospita, o simpricimenti causannu nu tassu di murtalità timpuraniamenti àutu (pi esempiu la pesti).

Anatumia[cancia | cancia la surgenti]

Lu ginoma dô virus è n'acidu nucleicu (DNA o RNA) ca cunteni li nfurmazziuni genètici pâ sìntisi dê prutiini virali; iddu è copertu dû capside, ca è fattu dê capsòmiri, prutiini strutturali. Cchiù fora si cci pò truvari lu peplos (dettu macari pericapside, o puramenti envelope), ca è na struttura lipidica c'ave prutiini viré. Lu nzemmula di chisti strutture si chiama viriuni.

Urìggini[cancia | cancia la surgenti]

Li tiurìi cchiù novi dìcenu ca li virus potìssiru esseri nesciuti dê urganismi dê varî regnivita.

Talia puru[cancia | cancia la surgenti]