Nfluenza A suttatipu H1N1

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Nfluenza A(H1N1))

L'Infruenza a virus A(H1N1) eni nu suttatipu di li virus d'anfruenza A e jeni a maggiuri causa d'infruenza nta l'essiri umani.
Arcuni aggenti di l'H1N1 sunu indemichi nta l'umani e causanu na frazzioni nica di tutti l'infruenzi umani e na frazziuni ranni di tutti l'anfruenzi stacciunali. L'aggenti H1N1 anu causati all'incirca a mitati di tutti l'infizzioni umani nta lu 2006. Autri aggenti di l'H1N1 sunu indemichi nta li puorci (infruenza suina) e 'nta l'aucieddi (infruenza aviaria).

Nta lu giugnu 2009, l'Urganizzazzioni Mundiali dâ saluti addichiarau ca na nova infruenza duvuta a nu novu aggenti d'uriggini suina ciamatu H1N1 avissi a statu rispunsabbili dâ pandimìa univirsali dô 2009.
St'aggenti a statu ciamatu macari "anfruenza dei puorci" di parti dei mass-media.


Numinclatura[cancia | cancia la surgenti]

Li currenti di lu Virus d'anfruenza A sunu catigurizzati a sicunnu di li dui prutiini truvati supra a supirfici di lu virus: emagglutinina (H) e neuraminiddasi (N).
Tutta li virus d'anfruenza A cuntènunu emagglutinina e neuraminiddasi, ma li strutturi di sti prutiini s'addifirisciunu na currenti cu l'autra pi li mutazzioni ginetichi rapidi nta lu ginoma virali.
A li currenti di l'infruenza virali A ci s'assigna nu nummiru H e nu Nummiru N basannusi supra a l'infurmazzioni ca li formi di sti dui prutiini cuntènunu ntâ currenti.
Aisistunu 16 suttatipi H e 9 suttatipi N canusciuti comu "aucieddi", ma sulu l'H 1, l'H2 e l'H 3, e lu N 1 e N 2 sunu cumunimenti truvati 'nta l'umani.

Infruenza spagnola[cancia | cancia la surgenti]

A 'Nfruenza spagnola, canusciuta macari comu La Gripe Española, o La Pesadilla, a statu na currenti sivèra e murtali fora do sòlitu currènti di 'nfruenza dei jaddi, na maladìa 'nfittiva virali, ca mazzau quarchi cosa comu 50-100 miliuni di pirsuni nta lu munnu 'ntra lu 1918 e lu 1919. Si pienza ca a statu unu di li pandimii cchiu murtali di tutta a storia umana.
A causa a statu nu virus d'infruenza di tipu H1N1.
Nta lu 1918 a infruenza a statu a causa di nu nummiru assai àutu di morti.

A currenti H5N1 nfruenza di l'aucieddi, canumacri n'infruenza A, avi n'iffettu simili.
Lu virus di l'infruenza spagnola pigghiava li celluli pulmunari, purtannu a na stimulazzioni di lu sistema immunitariu cu lu rilasciu di cytokini a l'internu do tissutu pulmunari.
Chissu porta a na migrazzioni massiva di leukocyti supra a li purmuna, causannu a distruzzioni di lu tissutu pulmunari e a sicrizzioni di liquidu 'nta l'organu.
Chissu renni a rispirazzioni difficili pi lu pazienti.
In cuntrastu a autri pandimii, ca di solitu mazzanu l'anziani e li picciriddi, a pandimia di lu 1918 mazzau quarchi 40 miliuni di pirsuni nta lu munnu.