Vinezzia
Vinezzia è una dî cità italiani cchiù famusi. Capulocu di la riggiuni Vènitu, cci vennu mita di miliuna di turisti ogni annu pi li sò canali, la storia e l'architittura.
Ìndici |
La giografìa [cancia]
La cità è custruita nti n' isula ô centru di na laguna. Nu canali assai làricu, lu Canal Grande la traversa facennu na speci di S. Lu Canal Grande è attravirsatu di tri ponti: lu ponti dâ firruvia, lu ponti di Rialtu e lu ponti di l'Accademia. N'autru canali, la Giudecca la sipara di n'autra isuledda chi forma lu quartieri omonimu.
La storia [cancia]
La cità si sviluppau ntô mediuevu sutta la nfluenza bizzantina. La capacità militari dâ cità jìva aumintannu, tantu ca li vinizziani foru chiamati dî bizzantini a difenniri la Sicilia contra li nvasioni mussirmani di lu nonu sèculu e n particulari nti l'assediu di Sarausa dû 827-828. Addivintau nnipinnenti cu la funnazzioni di na ripùbbrica la cui ecunumìa era basata supra li scanci cummiriciali cu Costantinòpuli e lu mediu orienti. La ripùbbirca di Vinezzia, lu cui capu di statu avia lu titulu di dogi agghicau a cuntrullari vasti tirritoria dâ costa adriatica dâ pinisula balcanica, dâ Grecia e di sò ìsuli, nzinu a Cipru e la costa turca.
La ripubbrica di Vinezzia scumpariu câ nvasioni di Napuliuni ntô 1799. Pi menzu sèculu la cità fu cuvirnata dî francisi prima e di l'austriaci appoi, nzinu a jiuncirisi ô nascenti regnu d'Italia all'èbbica dû Risorgimentu.
Tradizzioni [cancia]
Ogni annu tra frivaru e marzu la cità fisteggia unu dî carnavali cchiù suggistivi dû munnu. Li genti portanu maschiri e vistita chi pi lu cchiossai sunnu spirati dâ storia e pirsunaggi dâ ripubbrica di Vinezzia.
Vinizziani cèlibbri [cancia]
| Bannera dû Venitu | Capulochi di pruvincia dû Vènitu | Bannera dû Venitu |
|---|---|---|
| Bellunu | Padova | Rovigu | Trevisu | Venezzia | Verona | Vicenza | ||