Sucità Vittoriu Emanueli

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
St'articulu fa parti dâ seria
Trasporti e Vìculi
Sizzioni Trasporti...

Trasportu di passiggeri
Trasportu di merci - Liggi
Ferruvìi - Ariunàutica

Sizzioni Vìculi...

Menzi di trasportu
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli
: Casi e Mudelli

La Sucità Vittoriu Emanueli era na sucità di custruzzioni e gistioni di ferruvìi crìata 'n Piemunti nnô 1853 e ca oggi non esisti cchiù. Doppu û 1865 pigghiau lu nomu di Sucità pê Strati Firrati dâ Calàbbria e dâ Sicilia.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Sta sucità nascìu quannu, ntô 1853, la Sucità Laffitte e Bixio prisintau a lu cuvernu piemuntisi la pruposta ppi custruiri na fìrruvia ca, partennu di Modane e passannu ppi Chambery (ca era la vecchia fruntera câ Francia ) s'avissi jutu a junciri a Ginevra e s'avissi chiamatu Strata firrata Vittoriu Emanueli.

Ssa Sucità Vittoriu Emanueli, na para d'anni doppu si funnìu câ sucità ca tineva â lìnia î Novara ppi Turinu e mantinni û stissu nomu "Vittoriu Emanueli" e nnô mentri si pigghìau macari li lìnii di la Savoia e la Turinu-Susa 'n cuncissioni dô cuvernu.

Pirò quannu la Savoia vinni ciduta â Francia la "Sucità Vittoriu Emanueli" s'attruvau ammenzu a li guai câ pròpria riti firruviaria spartuta 'n dù nazzioni, pirciò addumannau ô (novu) cuvernu talianu d'accattàrisi li sô lìnii e di dàricci û pirmessu di custruzzioni di chiddi ca s'avìanu a fari 'n Calabria e 'n Sicilia. Pi stu scopu si fici la liggi 2279 dô 14 maggio 1865, ca ci assignava lu pirmessu pi fàrici li so ntiressi.

Lu capitali di la sucità Vittoriu Emanueli, ca avìa Carulu Laffitte comu prisidenti, era ntiramenti francisi e quannu eppi la cuncissioni ci livau lu postu a l'àutra Sucità Adami e Lemmi ca l'avìa avutu pi dicretu dô 25 sittèmmuru 1860 di Garibbardi, quannu iddu avìa fattu lu sò cuvernu pruvvisòriu.

Lu jornu 27 austu 1863, accuminciau la custruzzioni dê novi lìnii firruviari di Palermu a Roccapalumma; appoi, ntô 1866 di Missina a Catania, di Catania a Sarausa, e lu travagghiu pi fari la Stazzioni di Catania.

Non passaru mancu na para d'anni ca sta sucità trasìu 'n crisi pi mancanza di sordi. Già ntô sittanta, lu travagghiu di custruzzioni firruviàriu s'accapau e lu Statu Talianu appi a nèsciri li sordi pi cumplitari lu travagghiu.

Lu veru mutivu ca muveva li capitali francisi era lu Surfuru sicilianu e no li viaggiaturi puvureddi di Sicilia. Iddi vulèvunu sulu fari li sô ntiressi pi traspurtari lu minerali scavatu cu sudura e pajatu a picca prezzu ntê porti di mbarcu di Palermu, Portu Empedocli, Licata e Catania e purtarisillu nta la Nglaterra, ntâ Francia e macari ntâ Merica.
Fu pi chistu mutivu ca fìciru firruvìi ca furriàvanu tunnu tunnu e parìa ca lu facèvanu apposta d'allungari la strada pi ccu avìa a viaggiari.

Firruvii custruiti di ssa sucitati[cancia | cancia la surgenti]

  • Missina-Catania, chilòmitri 96 (la graperu ntô 1866-1867)
  • Catania-Sarausa, chilòmitri 87 (graputa ntô 1869-1871)
  • (Palermu)-Termini-Lircara Friddi, chilomitri 76 (tra lu 1863-1870)
  • Catania-Liunforti, chilòmitri 70 (tra lu 1869-1870)

Lu truncu di Palermu a Baarìa, l'avìanu graputu lu 28 aprili 1863, e fu lu primu dâ riti càlabbru-sìcula.

Li treni[cancia | cancia la surgenti]

A lu mumentu di la naugurazzioni dô primu truncu sicilianu, Palermu-Baarìa, èranu prisenti li lucomutivi a vapuri numinati Archimedi, Diodoru e Nuvelli, custruiti di la fabbrica Ansaldo. Sti màchini, annumirati SFCS 1-3, ntô 1885 ci désiru appoi a la Riti Miditirrània ca cci canciau lu nùmmiru (RM 2764-2766), e appoi ancora, quannu doppu a lu 1906, passaru a li Ferruvìi dô Statu, addivintaru FS 1147-1148.