Calabbria

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
(Rinnirizzata di Calàbbria)

Cuurdinati: 38°53′30.48″N 16°35′58.2″E / Sbàgghiu nti la sprissioni: upiraturi < non privistu Sbàgghiu nti la sprissioni: upiraturi < non privistu / Sbàgghiu nti la sprissioni: caràttiri di puntiggiatura "[" non canusciutu; Sbàgghiu nti la sprissioni: caràttiri di puntiggiatura "[" non canusciutu

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu n sicilianu standard, si stai circannu l'artìculu scrittu n calabbrisi di Parmi (RC), vidi Calabbria.


abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabrisi di Polistina (RC), vidi '.



Calabbria
Muttu:  
Nomu ufficiali: Calabria
Zona: Italia miridiunali
Capulocu: Catanzaru
Aria: 15,08 km²
Abbitanti: 2.009.506
Dinzitati: 132 ab./km²
Pruvincî: Catanzaru, Cusenza, Crutoni, Riggiu Calabbria, Vibbu Valenzia
Cumuni: 409
Situ istituzziunali: -
Prisidenti: Roberto occhiuto di lu 29-10-2021
Mappa

La Calabbria o Calavria, macari nnicata ô plurali comu Li Calabbri, (zoè "Calabria" 'n talianu) è la riggiuni cchiù miridiunali di l'Italia cuntinintali. La capitali è Catanzaru e l'àutri citati capulochi di pruvincia sunnu: Cusenza, Cutroni, Riggiu Calabbria e Vibbu Valenzia.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Pi sapìrinni cchiossai, vidi puru la vuci Storia dâ Calàbbria.


Periudi italicu[cancia | cancia la surgenti]

L'Italia secundu i Greci, corrispundi all'attuali Calabbria


Tali popolazioni dunqui (Morgeti-Itali-Ausoni-Enotri, di probabili origini indoeuropei, Italici appartenenti a u gruppu latinu-falisco), abitaanu prevalentementi i zoni costieri. I Lucani (Italici indoeuropei, appartenianu a u gruppu oscu-umbru), abitavanu tra regioni chi da essi pigliaru u nomi di "Lucania", a nord da Calabria. L'entroterra da Calabria (si chiamau in seguitu dai Romani "Bruttium"), fudi abitato principalmenti da i Bruzi (di temperamenti bellicosi, chiamati Brutti o Bretti, strettamenti imparentati cui Lucani) oltri cha da genti di origini iberica. U centru nevralgicu di chistu populu era Consentia, l'attuali Cosenza, la quali vinni eletta da tribù di Bruzi, dopu chi si coalizzau tra na lega, "capitali" da regione. Fudi poi occupata da i Romani assiemi a u resto da Magna Grecia tro 265 a.C., ma duranti a secunda guerra punica si ribellò a Roma e si alleau cu Annibali, pe poi ritornari sutta u controllu da repubblica rumana dopo a sconfitta du condottieru i cartagini.

La storia di la Calabbria havi assai punti n cumuni ccu la storia di la Sicilia. Ntê tempa antichi si distingui nu periudu grecu e nu periudu rumanu chi cuntinuau nti nu pirìudu bizzantinu. Ntô pirìudu 'n cui la Sicilia fu nvasa e duminata di l'àrabbi la Calàbbria ristau armenu furmarmenti na pruvincia di lu mpiru bizzantinu, ma lu tirritoriu era lassatu jiri e l'attacchi saracini èranu friquenti, puru siddu si limitàvanu a saccheggi e rubbirìi. Lu periudu nurmannu sinnau l'inizziu di na nova èra pâ Calàbbria. Lu periudu spagnolu e borbònicu e nu periudu modernu sunnu ancora àutri fasi 'n cui la storia dâ Calabbria si pò spàrtiri.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

La Calabbria havi la forma di n'appendici ca si sviluppa di Nord a Sud ppi circa 250 chilòmitri longu na fascia di terra ca nun è mai cchiù larga di 80 chilòmitri. A Est è dilimitata di lu Mari Joniu, e a ovest di lu Mari Tirrenu. A Nord cunfina ccu la Basilicata e a Sud è siparata di la Sicilia ppi lu Strittu di Missina. Lu tirritoriu dâ Calàbbria è pi lu cchiossai muntagnusu. La spina dursali è custituita di l'ùrtimi muntagni e catini di muntagni di l'Appinnini. La catina dû Pollinu, la Sila e l'Asprumonti sunnu li loca di muntagna cchiù mpurtanti.

Orografia[cancia | cancia la surgenti]

Superfici dâ Calabbria pi zoni altimetrichi.

A Calabbria davi na superfici prevalentementi collinari, chi si estendi pe il 49,2% du soi territoriu. Davi ampi zoni montuosi chi coprinu u 41,8% du soi territoriu.

  • Tra l'istmu di Catanzaru e u valicu da Limina sorgi a Serre calabbrisi, tra cui spiccanu chida vibonesi chi si spinginu cu doppiu allineamentu montuosu finu a congiungersi direttamenti cu l'Aspromonti; a vetta più elevata da Serra, u Monte Pecoraro, raggiungi 1423 m;
  • Tra la pianura di a Chiana di Sant'Eufemia e di a Chiana di Gioia Tauro si ergi u gruppu du monti Poru 710 m tra zona du sud da provincia di Vibu Valentia;
  • a sud infini si ergi l'acrocoro di l'Asprumunti la cui vetta chiù elevata, eni u Montaltu o monti Cocuzzu chi raggiungi i 1955 m.
  • A chianura chiù grandi da Calabbria eni a Chiana di Sibari.

I Chianuri coprunu u 9% du soi territoriu e sugnu tutti di modestu estensioni. I muntagni occupanu circa u 41%.

I simbuli[cancia | cancia la surgenti]

U Stemma
U Gonfalone da Regione Calabbria
A bandiera da Regioni Calabbria


U stemma da Regione Calabria (approvatu e adottatu in versioni definitiva cu a Leggi Regionali u 15 giugno 1992, n. 6) racchiudi in cornici ovali i quattro di simbuli che rappresentanu a Calabria: disposte con riferimento a chi le guarda:

U pinu laricio, poggianti supa na linea dritta. Alberu tipicu da foresta da Sila e du Pollinu.
A colonna cu capitellu doricu, poggianti supa na linia ondulata. Simboleggia u spendori di l'età da Magna Grecia e a sua eredità.
A cruci bizantina (più correttu saria a Cruci (araldica)). Ricorda u periudu cha Calabbria facia parti di l'imperu bizantinu e rappresenta, insemi a Puglia, nu ponti tra Occidenti e Orienti.
A cruci potenziata; presenti sia tro stemma da Calabbria Citra cha chidu da Calabbria Ultra (anchi Calabria Ulteriori) do tempu di Normanni ricorda u valori di dodicimila Crociati calabbrisi chi, sutta la guida di Boemondo Duca di Calabria, combattiru pe la liberazioni di u Santu Sepolcru duranti a prima crociata. Chistu simbolu è anchi presenti tre stemmi da provincia di Provincia di Catanzaru, Cosenza, Riggiu Calabbria e Vibu Valentia.[1]




  1. U pino laricio (Pinus nigra laricio)
  2. U capitello dorico
  3. A cruci bizantina
  4. A cruci potenziata

A Qualità da vita[cancia | cancia la surgenti]

Stemma Capoluoghi di Provincia Provincia Reddito annuo pro-capite in Euro[2]
File:Cosenza-Stemma.png Cosenza Pruvincia di Cusenza 25.173,02
File:Catanzaro-Stemma.png Catanzaro Pruvincia di Catanzaru 24.926,56
File:Vibo Valentia-Stemma.png Vibo Valentia Pruvincia di Vibbu Valenzia 23.292,38
Reggio Calabria Pruvincia di Riggiu Calabbria 23.265,30
Crotone Pruvincia di Cutroni 22.052,90

Liami nterni[cancia | cancia la surgenti]

I Noti[cancia | cancia la surgenti]

  1. La Regione Calabria, n. 4-5, op. cit., p. 44
  2. La classifica dei redditi nei comuni capoluogo di provincia:regione Calabria - Il Sole 24 ORE
Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.