Mauritania

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
الجمهورية الإسلامية الموريتانية
Al-Jumhuriyah al-Islamiyah al-Muritaniyah
République Islamique de Mauritanie
Repubblica Islamica di Mauritania
Bannera di Mauritania Stemma di Mauritania
(Bannera di Mauritania) (Stemma di Mauritania)
Muttu: Lingua àrabba: شرف إخاء عدل; Lingua francisi: Honneur, Fraternité, Justice
(Lingua siciliana: Anuri, Fratirnitati, Justizzia)
Locu di Mauritania
Lingua ufficiali àrabbu,francisi(di fattu)
Capitali e cchiù granni citati Nouakchott
coor 18|09|N| 15|58|W
Prisidenti Mohamed Ould Ghazouani
Primu Ministru Mohamed Ould Bilal
Aria
 - Tutali
 - % acqua
28èsimu
1.030.,700 km²
Quasi nenti
Pupulazzioni
 - Tutali (2005)
 - Dinsità
129èsimu
3,086,859
2.6/km²
GDP (PPP)
 - Tutali (Year)
 - GDP/capita
148èsimu
$4,891 miliarda
$1.700
Munita Ouguiya
Fusu urariu UTC
Ndipinnenza 28 di nuvèmmiru, 1960, dâ Francia
Innu Innu nazziunali di Mauritania
Internet TLD .mr
Prifissu telefònicu 222

La Ripùbblica Islamica dâ Mauritania è na nazzioni ntô nordovest di l'Africa, tra lu Sahara ô nord e lu Senegal ô sud. S'attrova allatu a l'Oceanu Atlanticu. La Mauritania e lu Madagascar sunnu l'unichi nazzioni chi nun usanu la munita nun dicimali. La capitali, e la cchiù granni citati, è Nouakchott, chi s'attrova suprâ costa atlantica.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Lu nomu Mauritania diriva di l'antichi tribbù berberi dî Mauri e dû sò regnu, la Mauretania, che addivintau na pruvincia rumana ntô 33 d.C.. Li rumani usàvanu stu nomu «Mauri» pi discriviri tutti li pòpuli nativi dû Nord Africa.

Dû sèculu III d.C. ô sèculu VII d.C. li tribbù Berberu dû Nord Africa emigraru versu lu tirritoriu dâ Mauritania muderna spustannu lu pòpulu dî Bafours, abbitanti d'uriggini di sta zona.

Ntô 1076 l'àrabbi islamici rinesceru doppu tanti anni a cunquistari la Mauritania. La guerra mauritana dî 30 anni (1644-1674) fu l´ùrtimu provu a jittari fora li nvasura àrabbi, senza successu.

Ô partiri dû sèculu XX la zona fu misu sutta la duminazzioni francisi. Duranti stu piriudu culuniali la pupulazzioni lucali arristaru numadi.

Ntô 1960 lu tirritoriu riniscìu a ottèniri la sò ndipinnenza.

Mappa di Mauritania


Paisi dû Munnu | Àfrica
Àfrica dû Sud | Algirìa | Angola | Benin | Botsuana | Burchina Fasu | Burunni | Camerun | Capu Virdi | Ripubblica Centrafricana | Ciad | Comori | Ripùbbrica dû Congu (Congu-Brazzaville) | Ripùbbrica Dimucràtica dû Congu (Ex-Zaire) | Costa d'Avoriu | Eggittu | Eritria | Etiopia | Gabun | Gambia | Gana | Gibbuti | Guinia | Guinia Ecuaturiali | Guinia Bissau | Kenya | Lesothu | Libberia | Libbia | Madagascar | Malaui | Mali | Maroccu | Mauritania | Maurizziu | Mozambicu | Namibbia | Niger | Nigeria | Riunioni | Ruanna | San Tome e Principi | Senegallu | Seicelli | Serra Liuni | Somalia | Sudan | Sudan dû Sud |Swaziland | Tanzania | Togu | Tunisia | Uganna | Zambia | Zimbabbui
Enclavi
Ceuta (Spagna) | Melilla (Spagna)
Territori ccû nu statu legali ndifinitu
Sahara Uccidintali