Guerra

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.


La guerra (o puru verra) è na cunfruntazzioni armata, supra vasta scala tra dui o chiù populi o gruppi. Ntô drittu ntirnazziunali guerra è nu tèrmini ligali ca fu rinchiazzatu di cunfrittu armatu.

Carl von Clausewitz, ntô so' famusu libbru "Dâ guerra", compi n’anàlisi quantu mai accurata e esatta dû finòminu guerra: "Der Krieg ist ... die Fortsetzung der Politik mit anderen Mitteln" ("La guerra è la cuntinuazzioni dâ pulìtica e dâ dipromazzìa cu àutri menzi") e "La guerra è accussì n’attu di forza ca mponi ô nostru nimicu di fàciri la nostra vuluntati", cugghennu accussì l'essenza dâ guerra (lu cunfruntu tra dui vuluntati) e lu fattu ca nun asisti un lìmmiti nettu tra statu di paci e statu di guerra ma cchiuttostu nu prugrissivu pijuramentu dî rapporti pulìtici e dipromàtici, nzinu ê primi scontri di lìmmiti siquiuti dî manovri supra vasta scala: nta na guerra li dipromazzìi dî varî parti billiggiranti sunnu bonu lungi di l'èssiri nùtili, ma ô cuntrariu sunnu cchiù attivi ca mai, â ricerca di suluzzioni ncruenti dû cunfrittu.

Sempri Von Clausewitz metti ‘n luci n’ultiriuri aspettu dâ guerra, ca pi tanti pò pariri surprindenti: a nizziari na guerra nun è l'azzioni di cu affenni, ma la riazzioni di cu s’addifenni. Siddu nun cci fussi riazzioni, l'attaccu si risurvissi nta n’accupazzioni, ma senza cunfrittu armatu, e quinni nun cci sarìa guerra.

La guerra oltri ca strumentu dicisivu ntê rapporti tra li Stati è videmma finòminu suciali cu enormi riflessi supra la cultura, supra la riliggiuni, supra l'arte, supra la custumanza, supra l'econumìa, supra li miti, supra lu mmagginariu cullittivu, ca spissu la trasfiùranu esaltànnula/esautànnula o cunnannànnula.

Li guerri sunnu cummattuti pû cuntrollu di risursi naturali, pi risòrviri disputi tirrituriali e cummirciali, pi mutivi ecunòmici, a causa di cunfritti ètnici, riliggiusi o culturali, pi disputi di putiri, e pi tanti àutri mutivi. ‘N Europa nun cummatteru cchiù guerri pi mutivi riliggiusi dû 1648, annu dâ Paci di Westfalia ca nchiudìu la Guerra dî trent'anni.

Tipi di guerra[cancia | cancia la surgenti]

Nu mircàntili veni affunnatu dûn U-Boot

Spissu si distìnguinu li cuncetti di "cunfrittu" e di dichiarazzioni furmali di "statu di guerra". Quannu nu paisi mmia li sô forzi armati fora dî sô lìmmiti cû prisuntu mutivu di ricriari òrdini o privèniri nu genocidiu o àutri crìmini contra l'umanitati, o pi suppurtari nu cuvernu ligarmenti canusciutu contra na rivota, ddu paisi a li voti si rifirisci ô tèrmini azzioni di pulizzia. St’usu nun è sempri ritinutu vàlidu, ‘n particulari di chiddi ca nun accèttanu tutti li cunnutazzioni dû tèrmini.

Na guerra ‘n cui li forzi ‘n cunfrittu appartennu ô stissu paisi o ntitati pulìtica è ditta guerra civili.

La duttrina dâ guerra privintiva veni usata pi justificari cunfritti contra paisi o ntitati ca si supponi putìssiru mèttiri ‘n prìculu la suvranitati o li ntiressi dû paisi ca duna nizziu ô cunfrittu.

Li strumenta dâ guerra cumprènninu scontri tirrestri ‘n campu graputu, cu truppi a pedi, a cavaddu, o supra menzi miccànici, scontri aèrei e navali, lu bummardamentu/bummardiamentu aèriu e navali versu ubbittivi nimici, lu bloccu di l'afflussu di risursi nicissarî â supravvivenza dû propiu nimicu, l'abbilinamentu o la distruzzioni dî risursi naturali.

La guerra tradizziunali è cunnuciuta di asèrciti urganizzati sècunnu na disciprina militari e ligarmenti nun quatrati ntôn urdinamentu statali. Chisti sunnu spissu cu mircinari, truppi ca svòrcinu funzioni di supportu luggìsticu e/o di cummattimentu ‘n canciu di danaru. Lu drittu militari veta ca li pupulazzioni civili, obberu quanti nun sunnu nun quatrati ‘n n’asèrcitu, vennu cuimnurciuti ‘n nu cunfrittu. Ma chista è la tiurìa.

‘N arcuni casi, particìpanu â guerra videmma furmazzioni spuntànî dû nquatramentu cchiù o menu nfurmali (vidi macari partiggiani), ca si ponnu ammucciari tra la pupulazzioni civili. Chisti pratìcanu spissu tècnichi di guirrigghia, c’arcuni tènninu a chiamari tirrurismu, ‘n quantu st'ùrtimu tenni a còrpiri la pupulazzioni civili e nun è attu a fàciri damaggiu ôn urganismu militari ma assicuta ubbittivi pulìtici.

Drittu militari[cancia | cancia la surgenti]

Nummarusi trattati, ca custituìscinu lu Drittu militari riulamèntanu lu statu di guerra. Lu cchiù mpurtanti e cumprinzivu sunnu li Cumminzioni di Ginevra, la prima dî quali accuminzau a ntràsiri ‘n vicuri duranti la mitati dû 1800.

La firma di trattati ntirnazziunali fa parti dâ dipromazzìa ntirnazziunali. Nummarusìssimi sunnu li trattati ‘n vicuri. Minziunamu ccà sulu arcuni asempî, comu li Risuluzzioni dâ Cunfirenza Ntirnazziunali di Ginevra, Ginevra, 26-29 d’uttùviru di 1863, o la Cumminzioni di Ginevra supra lu trattamentu dî priggiuneri di guerra, 75 U.N.T.S. 135, ntrasutu ‘n vicuri lu 21 d’uttùviru di 1950.

Anàlisi statìstica[cancia | cancia la surgenti]

L'anàlisi statìstica dâ guerra fu nizziata di Lewis Fry Richardson doppu la Prima guerra munniali. Cchiù ricintimenti, databasi di guerra foru custruiuti dî "Correlates of War Project" [1] and Peter Brecke [2].

Vuci currilati[cancia | cancia la surgenti]

Culligamenti sterni[cancia | cancia la surgenti]

[1]