Wikipedia:Circulu/Archiviu 3 Archiviu 3 - 8 Nuv 2005 - 26 Fri 2006

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Ngriterra e Catalunia[cancia la surgenti]

L'ùrtimi jorna mi adduna di sti formi di scriviri England pi sicilianu: Ngriterra, Nglaterra, Nghilterra (e poi câ «I» ô principiu}; e Catalugna, Catalogna e Catalunia. Quarchidunu sapi li megghiu formi di sti nomi? --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 12:04, 8 Nuvèmmiru 2005 (UTC) doppu scrittu: nautra cosa, haiu vistu l'usu di «noma» comu plurali l'ùrtimi jorna videmma, ma ju nun la pozzu attruvari a nudda banna - quarchidunu sapi siddu è na forma bona?

Artìculu dâ Simana[cancia la surgenti]

Forsi vi aviti già addunatu ca quannu canciu li liami pi l'artìculu dâ simana, scegghiu u primu ca mi veni pi testa. Ma forsi si cci havi arrivatu u tempu p'èssiri cchiù abbirsati pû modu comu scigghemu ogni artìculu. Pirsunalmenti prifirisciu siddu lu putemu scègghiri nzèmmula. Accussì lu putemu cuntrullari cchiù megghiu e putemu èssiri cchiù sicuri ca tutti li liami russi s'addivèntanu jincuti. Chi nni pinzati? Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 03:47, 11 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Sì mi par n'idèa bona. Tra l'autri cosi putèmu fari na speci di lista di futuri articuli dâ simana. E putèmu decidiri d'aduttari na pulitica edituriali pricisa. Pi esempiu l'articulu dâ simana avissi a essiri di argumentu diversu ogni vota. Pi esempiu avissi a essiri a turnu scientificu, littirairu, puliticu, suciali, o na biografìa. Chi ni pinsati? Salutamu. Peppi
  1. Pû primu vulissi raccummanarivi Concorde - siddu siti d'accordu, lu cuntrullamu nanticchia p'essiri sicuri ca veni apprisintatu lu megghiu pussìbbili - e poi lu mintemu suprâ pàggina principali. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 06:30, 17 Nuvèmmiru 2005 (UTC)
Iu sugnu daccordu: l'artìculu e fattu bonu e gghiè ntirissanti assai. Jivi a dari lu me' cuntribbutu a l'artìculu, circannu di fari rispittari tutti li rèuli stabbiluti ntâ Grammàtica e ntô Cumpenniu Stilìsticu. Certu fussi bonu circari di travagghiari puru pi livari li palori russi (n funnu si trattassi di fari sulu 6 artìculi novi). Salutamu ! --Giusi 09:12, 17 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Calannario[cancia la surgenti]

Se vulete pozzo caricà tutt''o calannario p''o bot. Sto pure pe' preparà e sezzione d''e nate e muorte p''a traduzzione pe' OmegaT. Quinni sarà 'nu poco cchiu veloce. Fateme sape'. Ciao!!! --SabineCretella 14:30, 20 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Richiesta Nova Siziuni[cancia la surgenti]

Saluti a tutti,

mi chiamu Iachinu (me matri mi chimava iachineddu) e scrivu da Nova Iorca. Mi piacissi tantu si putissiru mettere cca' na siziuni chiamata "Pi u' Liami di Siciliani Du Munnu," o cuaccosa di simili. L'intizioni e' pi Siciliani all'estero di putirri mettisi in cuntatto cu avutri Siciliani. Ju sugnu uriginariu di Casteddammari du Golfu in pruvincia di Trapani. Vinni a la 'Merica a quattordici anni.

Grazi.

PS: scusatimi, ma lu Sicilianu lu staiu sturiannu.

Ciau Iachinu, na bona vinuta a tia, semu cuntintuni ca poi juncirini. Pi quantu riguarda la tò richiesta, hai a ricurdari ca la wikipedia è supratuttu n'enciclopedìa online. Chissu dittu, pò funziunari comu nu forum ô stissu tempu pi chiddi chi si ntirèssanu scriviri pi wikipedia, nfatti, lu cìrculu funziona propiu cu sta ntinzioni, e lu cìrculu è apertu a tutti pi lassari missaggi, nuttani, ecc. Siddu vai a Wikipedia:Wikipediani ti adduni ca cci poi scrìviri dunni campi, e accussì poi nstigari cuntattu cu l'autri di toi banni. Nun ti priòccupi dû tò sicilianu, siddu veni ccà ogni jornu pi lèggiri e scriviri, s'ammigghiora curennu curennu. La cosa cchiù mpurtanti è cuntribbuiricci, poi essiri sicuru ca nu wikipedianu cci currèggi siddu fai li sbagghi. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:44, 28 Nuvèmmiru 2005 (UTC)
Grazi tantu pi la risposta e pi lu link, Pippu. Di ora 'nanzzi cercu di vinirici cchiu' spissu 'cca. Stu situ e' troppu beddu.

Bon Natali. Iachinu (aka, Picci8)

Gallo-Siculo[cancia la surgenti]

Salutamu; dear friends, sorry for not (yet) writing in Sicilianu. My compliments for your wikipedia! Ours (Lumbaart: [[1]]) is, unfortunately, yet at a starting point (authors... yet understaffed). As you correctly could guess, I find myself again lost... I am looking for some papers about Gallo-Siculo dialects, wich I would like to translate for the Lombard wikipedia; or, if they are written in one of these tongues, I would like to include them directly in that wikipedia (if you have no objections). Grazzî tantu a tutti!--clamengh 28/11/05 16:40UTC

I have left you (on your lumbaart user page) a link to an interesting page on the Piazza Amerina web site which provides all the sorts of information you are looking for. I hope to use it myself one day soon to explore this fascinating aspect of Sicily's linguistic history. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:25, 30 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Dear Pippu, many thanks: now I am going to see. Salutamu. (PS I have learnt ['assa b@ne'dica] (sampa) too, in the school where I am a teacher. What does it etymologically mean please?) 15:45, 30 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

I think that someone like Giusi or Peppi could probably answer this better than I, but I'll give it a shot. Binidìciri = benedire, so it is easy to work out the binidica bit. The 'ssa part is a shortening of vossia which is the equivalent of Italian Lei or French vous. Indeed the term ssabbinidica has a multitude of forms, one of which is also vossabbenedica, in which its meaning becomes a little clearer. Anyway, Piccitto provides the following Italian translation: formula di saluto che si rivolge (e ormai sempre meno) ai preti, a persone di riguardo e ai parenti più degni di rispetto, come genitori e nonni. Other variants: ssabbanadica, sabbenadica, ssabbenarica, ssabenerica, ssabbinadica, ssabbinidica, ssabbinirica, ecc. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 11:18, 4 Dicèmmiru 2005 (UTC)

Dear Pippu, Many thanks for your messages at my user page. It's a pleasure to talk in English: there's no need to apologize. See you soon. !--clamengh 1 Decemmiru 05 11:00 UTC.

Nun era sicuru comu si dici la palora ngrisi execution pi sicilianu (nnû senzu di na pena di morti). P'asempiu: The execution will occur tomorrow. «L'esecuzzioni succedi dumani»? Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:23, 30 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Accuminzai st'artìculu, Cornwall, na cuntìa di Ngriterra. Pi ngrisi la sò lingua si chiama Cornish, dunca ju pruvai a nzirtari lu nomu pi sicilianu accussì: «cornisi», ma nun m'arristai cummintu. P'asempiu, catalanu havi, siddu nun mi sbagghiu, cornualla, e lu francisi e spagnolu è quarchiccosa sìmili. Purtroppu nun cc'è na virsioni taliana, ma forsi quarchidunu di vuautri lu sapiti? Salutamu. -- ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:20, 9 Dicèmmiru 2005 (UTC)

  • Pippu: semu sicuri ca nun c'è na virsioni taliana e siciliana? Iu dicissi, rispittivamenti: Cornovaglia e Curnuvagghia. Salutamu. --Giusi 19:22, 9 Dicèmmiru 2005 (UTC)
    • Curnuvagghia si dici "Cornouailles" 'n francisi, e la prununcia di sta palora è "Cornuài". Salutamu. --Turi

Traduzzioni dâ Simana[cancia la surgenti]

Quarchidunu mi pò aiutari tradùciri lu tìtulu dâ Traduzzioni dâ Simana:

en:Decade of Roma Inclusion[cancia la surgenti]

The Decade of Roma Inclusion is an initiative of seven Central and Southeastern European countries to improve the socio-economic status and social inclusion of the Roma (gypsy) minority across the region. The initiative was launched in 2005, with the Decade of Roma Inclusion running from 2005 to 2015, and represents the first multinational project in Europe to actively enhance the lives of Roma.

Ovviamenti canusciu la palora ca usamu pi gypsy (ma nun sugnu sicuru siddu è chiutostu na nciuria di mali ntinzioni). Nun sugnu sicuru siddu usamu «dicenniu» chi è chiutostu la palora taliana. Nnà parrata dicissimu «na dicina d'anni» o quarchi cosa sìmili. E poi pi sicilianu «nchiudiri» significa chiutostu ngrisi to enclose ca ngrisi to include (ma ponnu aviri tutti dui lu stissu senzu ogni tantu). Facirmenti si pò usari na palora comu «nchiudata» ma sulu cci staiu nzirtannu. Dunca, pi cunchiudiri - Help! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:17, 15 Dicèmmiru 2005 (UTC)

iu lu traducissi Dicenniu pi la ntigrazzioni dî Rom oppuri Dicenniu pi la ntigrazzioni dî zìngari. Mi pari chi nchiudata avi autri significati. La parola zingaru nun mi pari chi è piggiorativa. Salutamu. Peppi

ma chistu siscilianu i unni veni?[cancia la surgenti]

jo paru m'ssinìsi, i paroli chi vvidu ccàni i sacciu canusciri..ma i unni veni u ddialettu principali di stu situ?

Ciau caru anònimu! Cci ni semu cincu o sei chi scrìvanu ccà. Pruvamu tutti quanti a usari lu sicilianu standard, chiddu chiutostu littirariu. Comu nostru asempiu e mudellu, rifiremu a stu Cumpenniu Stilìsticu. Vinemu di tutti li parti dâ Sicilia, dunca ogni tantu poi attruvari na palora o forma lucalizzati. Pi fauri, ti riggistra e putiti accuminzari scriviri artìculi, supratuttu pi cunsirbari la lingua siciliana. Salutamu e a prestu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:37, 15 Dicèmmiru 2005 (UTC)


Ciau anonimu, si voi canusciri u sicilianu Standard CLICCA cca

  • Jivi a la pàggina dû liami di supra; è nu travagghiu chi havi na lòggica: cunzìdira sulu la prununzia (e sulu un certu tipu di prununzia ca nun è mancu la chiù cumuni, 'n certi casi); comunchi, nun haju mai vidutu nuddu libbru, nudda puisìa, scritti di sta manera! Àutru chi "standard"... iu lu chiamassi "urigginali"... Salutamu! --Giusi 20:51, 6 jinnaru 2006 (UTC)

Speru di pubbricari st'artìculu comu L'artìculu dâ simana - putiti darilu n'ucchiata prima di trasfirìricci - grazzî! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 02:58, 16 Dicèmmiru 2005 (UTC)

In italianu si dici Sacro. Perciò iu usassi Sacru Rumanu Mperu. Salutamu.
ok! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:02, 16 Dicèmmiru 2005 (UTC)
Daccordu cu Peppi: Sacru Rumanu Mperu. Pippu: iu lu sacciu picchì a tia ti vinni di diri di dda manera... (canusci a quarcunu ca...). Salutamu! --Giusi 13:40, 16 Dicèmmiru 2005 (UTC)

Volevo dare una correzione: Valverde (Ct) in siciliano si dice "Bedduviddi" e non "Valverdi". Grazie.

  • Grazzî pi la nfurmazzioni! Mi ducumintai e hai propiu raggiuni: "Bedduvirdi" o, 'n catanisi, "Bedduviddi". --Giusi 01:04, 20 Dicèmmiru 2005 (UTC)

Dumanna di Turiddu[cancia la surgenti]

Turiddu mi scrissi sta dumanna ntirissanti, na quistioni di cui ritegnu li stissi dubbî.

Nichi/Nici[cancia la surgenti]

Si dici "l'arvuli nichi" o "l'arvuli nici"?
Ju dirrìa "nichi" nta stu casu pirchì haju vidutu sta forma ntâ frasa Buttittiana "Amu li nichi paisi":
http://www.arbasicula.org/NewContent/PuisiaSiciliana.htm
E macari haju vidutu sti formi:
"Li nichi mmirtibbrati"
http://scn.wikipedia.org/wiki/Ciriveddu
"l'amuri chi li granni dimustranu versu li nichi"
http://home.att.net/~ilsiciliano/page32_come_fattu_u_sicilianu.htm
"jochi pi li nichi"
http://www.poetare.it/presti.html

Ju nun sugnu sicuru picchì la mè famigghia (pi quantu cci pozzu ricurdari) nun usava st'aggitivu «nicu» usavamu chiutostu «picciriddu» comu sustantivu e aggitivu. Nurmalmenti la reula è ca, p'asempiu, «mònacu» addiventa «mònaci» e «mònaca» addiventa «mònachi» ntô plurali. E nn'avemu la stissa cosa cu Cantanti lirici e Cantanti lirichi. Ma comu cci llustra Turiddu ccasupra, mi pari ca nicu avissi a èssiri na ccizzioni, dunca «l'arvuli nichi» va beni pi mia. Chi nni pinzati? Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:25, 20 Dicèmmiru 2005 (UTC)

  • Senza dubbiu nnû Sicilianu littirariu si dici «nichi». Pò èssiri ca nnê banni unni si dici «ciavi» mmeci di «chiavi», si dici «nici» mmeci di «nichi» ma chissu nni l'hannu a diri li siciliani di ddi banni. Comunchi, nta ttutta la Sicilia si dici «nichi». Nun si tratta mancu di n'eccezziuni sulitaria pirchì ficu-fichi e picu-pichi. --Giusi 11:04, 20 Dicèmmiru 2005 (UTC)
Ciau Giusi, grazzî pâ risposta. Sì, hai raciuni, nun si tratta di na ccizzioni, ma ora mi ricordu la reula cchiù pricisamenti. Addipenni dunni casca l'accentu, dunca: mònacu-mònaci, mèdicu-mèdici,fìsicu-fìsici, ma parcu-parchi, sceccu-scecchi, beccu-becchi, e ovviamenti nicu-nichi e picu-pichi. Ma chissi siquenti sunnu viramenti ccizzioni: amicu-amici, grecu-greci, porcu-porci, nimicu-nimici (ma amica-amichi). Ficu è na palora fimminili e dunca è gia na forma strana. Salutamu.
Cunfermu chi uremma ntê banni unni si dici la ciavi appisa ô ciovu lu plurali di nicu è nichi. Lu plurali di ficu (lu fruttu) è ficu. C'e' na canzuni chi dici comu si cuggheru li beddi ficu.... Salutamu. Peppi P.S. Un salutu particulari a Turiddu. Sintèvumu la sò mancanza...

Novu sysop[cancia la surgenti]

Ciau a tutti - ora ca s'arricugghìu, vogghiu numinari Turiddu (User:Sarvaturi) pi fari amministraturi ntâ wikipedia siciliana. Ni juncìu cchiù di sei misi fa, nn'havi scrittu nu munzeddu d'artìculi e havi sempri rispittatu li nostri principî. Cci putiti vutari ccà: Wikipedia:Amministraturi. Grazzî! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:26, 20 Dicèmmiru 2005 (UTC)

Prima ca mi scordu, vi vogghiu augurari tutti quanti un Natali bonu e n'annu novu chinu di tanti beni e surprisi simpaticuni. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 08:56, 22 Dicèmmiru 2005 (UTC)

  • Pippu, grazzî pi l'augurî: mi junciu a tia nni l'augurari a tutti un Bon Natali e un Filìci Annu Novu. --Giusi 09:31, 22 Dicèmmiru 2005 (UTC) (a prupòsitu: nenti avemu a mèttiri nta la Pàggina Principali? Qualchi addobbu natalizziu? Qualchi frasi d'augurî?!?)
Sì, hai raciuni, ritornu tra cincu minuti cu n'idia.
Nun sacciu siddu ti piaci picchì nun è assai riliggiusa (nfatti, puru a mia nun mi piaci assai l'idia di santa) - ma s'attrovi nautra mmàggini, è fàcili sustituirila.
Pû mumentu la putemu lassari. Ntô frattempu mi piacissi criari qualchi cosa origginali 'n sicilianu...--Giusi 10:24, 22 Dicèmmiru 2005 (UTC)
Pirfettu!
Sugnu cuntenta ca ti piacìu; speru ca piaci puru a l'àutri. --Giusi 10:51, 22 Dicèmmiru 2005 (UTC)
Bon natali a tutti vuautri. M'arricugghìi ora. Cumprimenti pi lu missaggiu dâ paggina principali. V'avvisu gghià chi pi li vacanzi nun sugnu â mè casa. Mi nni vaiu cu ma mugghèri a Mosca na para di simani nti mà sògghira. Ogni tantu pensu chi mi cunnettu dâ Russia, ma di manèra irrigulari. Bon Natali. Peppi.
Grazzî a tutti pi l'augurî. Videmma ju v'auguru nu bon Natali e nu filici annu novu! E mi piacìu la mmàggini piccidda ca mittistivu nta la Pàggina Principali, è n'idia bona. A prestu. --Turiddu

Interwiki Bot Status[cancia la surgenti]

Hi. I would like to get my interwiki bot YurikBot marked as a bot in your language. The bot is already operating in almost 50 languages, and it would lower the server load and improve the quality of articles if all interwikies are updated at the same time. You can read more or ask questions here. I always run the latest version of the Pywikipediabot (i am also one of the developers of this project). The request for the bot status is here. Please support. Thank you. --Yurik (en) 03:13, 24 Dicèmmiru 2005 (UTC)




La Wikipedia è un pruggettu democràticu[cancia la surgenti]

Tutti ponnu participari, basta siguiri na pocu di rèuli. Sta pàggina esisti propiu pi discùtiri di zoccuègghiè. A dd'utenti ca vulìssiru cuntribbuiri a stu pruggettu, si cunzigghia di riggistràrisi cu n'appòsitu nickname. --Giusi 14:40, 31 Dicèmmiru 2005 (UTC)



Jò mi registrai stamatina e ancora 'un canusciu i reuli ri sta cumunità enciclopedica, né sacciu comu si metti a firma diggitali, perciò aiutatimi si putiti, 'un mi sdirrupati. http://www.terralab.it/sishilianu/index.htm Nnirìa

  • Lu primu cunzigghiu chi ti pozzu dari è di tràsiri cu lu to nick, vistu ca ti riggistrasti. Lu sa' fari? Siddu nun t'a fidi, dimmillu ca t'ajutu --Giusi 14:51, 31 Dicèmmiru 2005 (UTC)
  • ora mi mparai comu si scrivi u nomi, ma mi spunta russu comu si ghjò unn fussi registratu, e l' orariu l' haiu a scriviri a manu. Viautri puru?--Nniria 21:25, 6 jinnaru 2006 (UTC)

Filici annu novu[cancia la surgenti]

Ciau

Na mmàggini nica pi vuàutri:

[Bon annu a tutti!]

Chi ognidunu avissi tuttu zoccu addisia e chi la Wikipedia siciliana arriniscissi a supirari li 5000 artìculi ntô 2006.

Salutamu!

Turi

La me' spiranza è ca, siddu puru semu 'n vacanza, sta pruposta pozza èssiri liggiuta di tutti: Vitti ca la wikipedia napulitana, nta l'artìculu dâ pàggina principali, metti: "Chest' è 'a Wikipedia d' 'a lengua napulitana. 'A lengua ca se parla, cu 'e vvariante soje 'int' ô sudd d' 'a penisola taliana, 'a ll'Abruzze e 'o sud d' 'o Lazio, nfin' â Calavria e â Puglia". Allura mi vinni arreri 'n testa l'idia di quarchi misi fà: pirchì nun scrìviri ntâ nostra pàggina principali na frasi di stu tipu:

"Salutamu. Chista è la Wikipedia in Sicilianu, la lingua parrata - cu li so' varianti - ntê terri di Sicilia, Calabbria centru-miridiunali (Calabbrisi) e Salentu (Salentinu). L'enciclopedìa unni cuegghiè pò scrìviri e unni cuegghiè pò agghiùnciri paroli novi e chi cunteni già 3,537 artìculi. Grazzî tantu a tutti!"

(Siccomu accussì s'allungò lu testu, ci livassi lu "Grazzî tantu a tutti!" ca forsi macari nun ci trasi nenti).

Chi nni pinzati?

Siddu nun arrispunniti, voli diri ca chissu nun era lu piriudu giustu pi fari sta pruposta. Si succedi d'accussì, la fazzu arreri quannu finìscinu li vacanzi di Natali.

Salutamu!

Nfruenza spagnola[cancia la surgenti]

Ciau a tutti,

Viu ca nun usati mai la forma fimminili veru siciliana "-isa" di l'aggittivi c'hannu na forma maschili "-isi".

P'asempiu, attruvai cchiù voti la sprissioni "lingua ngrisi" mmeci di "lingua ngrisa", e macari "lingua maltisi" mmeci di "lingua maltisa", ecc.

Ntâ riti, nn'haju circatu di li sprissioni câ forma siciliana (-isa):

a raunisa = L'aragonese (Aragona, AG)

a cammaratisa = alla cammaratese (Cammarata, AG)

ciancianisa = ciancianese (Cianciana, AG)

Rosa ’a favarisa = Rosa la favarese (Favara, AG)

Catarina la Licatisa = Caterina la Licatese (Licata, AG)

la sciannirisa = l'alessandrina (Alessandria della Rocca, AG)

puru iu sugnu marinisa = anch'io sono empedoclina (Porto Empedocle, AG)

sosizza mazzarinisa = salsiccia mazzarinese (Mazzarino, CL)

La Manchisa = La Manchese (Marianopoli, CL)

a catanisa = alla catanese (Catania, CT)

a sant’antunisa = alla santantonese (Aci Sant'Antonio, CT)

a bruntisa = alla brontese (Bronte, CT)

tarantella giarrisa = tarantella giarrese (Giarre, CT)

cacocciuli a Ramacchisa = carciofi alla Ramacchese (Ramacca, CT)

la bedda rannazzisa = la bella randazzese (Randazzo, CT)

picchi' aiu a mattri vizzinisa = perchè mia madre è vizzinese (Vizzini, CT)

'a ciramisa = alla ceramese (Cerami, EN)

 Liunfurtisa = alla Leonfortese (Leonforte, EN)

castanisa = castanese (Castell'Umberto, ME)

tarantella milazzisa = tarantella milazzese (Milazzo, ME)

’A parrata missinisa = La parlata messinese (Messina, ME)

a bedda taurminisa = la bella taorminese (Taormina, ME)

carinisa = carinese (Carini, PA)

gulisanisa = collesanese (Collesano, PA)

Za Vanna la Murrialisa = Zia Giovanna la Monrealese (Monreale, PA)

a vitturisa = alla vittoriese (Vittoria, RG)

fungi all'aulisa = Funghi all'avolese (Avola, SR)

austanisa = augustanese (Augusta, SR)

buscimisa = buscemese (Buscemi, SR)

a janattinisa = alla canicattinese (Canicattini Bagni, SR)

Biddizza Pachinisa = Bellezza Pachinese (Pachino, SR)

amica bucchirisa = amica buccherese (SR)

Pasta chi vrocculi a trapanisa = Pasta coi broccoli alla trapanese (Trapani, TP)

all'arcamisa = All'alcamese (Alcamo, TP)

a mattanza faugnanisa = la "mattanza" favignanese (Favignana, TP)

marsalisa = marsalese (Marsala, TP)

mazzarisa = mazzarese (Mazara del Vallo, TP)

Partannisa antica = Partannese antica (Partanna, TP)


E m'addugnu ca sta forma (-isa) è usata p'ogni banna 'n Sicilia.

A mia mi piaci assai scrìviri st'aggittivi câ fini (-isa), e vogghiu sapiri siddu cc'è na forma megghia di l'àutra (ô liveddu ortugràficu uichipidianu).

E nun sugnu linguista, ma pari ca sta forma siciliana veni dû spagnolu:

Talianu: La casa maltesE.

Spagnolu: La casa maltesA.

Sicilianu: La casa maltisA.


Salutamu!

Turiddu

  • Mìzzica, Turiddu, hai raciuni pi veru - ju mi scurdai di stu fattu cumpritamenti. Mi ricordu ora c'haiu na zia di Calabbria, e era sempri chiamata (e s'arresta finadora cu sta nciuria) «a calabbrisa» - doppu quarant'anni! E ora ora mi cuntrullai Bonner e puru iddu ni duna la stissa cosa, p'asempiu: la fimmina nglisa o la nglisa (comu a tia, ju prifirisciu ngrisi/ngrisa). Aspettiamu chi dici Giusi e Peppi, ma mi pari ca hai raciuni centu pi centu. Sugnu sempri d'accordu ca quantu cci asisti na forma veru siciliana, siddu nun si tratta di quarchi cosa difinitivamenti arcaica, avemu a jiri câ forma veru siciliana pi forza - fari d'autru significa sgarrari. Comu videmu, ju mi ricordu sta forma pi sicuru, e dunca nun si pò diri ca è na forma arcaica Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:42, 2 jinnaru 2006 (UTC)
    • Turiddu, scrivisti na cosa pi daveru assai mpurtanti. Ncora nun capisciu comu nuddu si nn'avìa addunatu di sta diminticanza. Sulu pi chistu ti miritassi d'addivintari sysop!! Sugnu daccordu ô 100% cu tia. Salutamu! --Giusi 11:50, 2 jinnaru 2006 (UTC)

Zoccu/Soccu[cancia la surgenti]

Bon Annu Novu a tutti, e saluti di cori spesharmenti a chiddhi chi scrivinu di l’ esteru.

Unn mulissi chi, siccomu 'un scrivu no “sishilianu standard”, mi cancillassivu tutti cosi senz’ ascutari i raggiuni me’. Viautri pigghiastu u sishilianu ri chiù granni pueti nostri, . . . e chissu è “standard”. Ora i pueti sunnu pueti picchì hannu cuarche cosa di riri e di nzignari, e, o u rishinu 'n zishilianu, o u rushinu in arabbu, pi iddhi è u stessu, u mportanti è chi dishinu soccu u cori r’ iddhi ci cumanna. 'Un rispettu un pueta ch’ unn havi nenti di riri e voli scriviri pi forza 'n zishilianu pi far’ a biriri cuant’ è spertu. E vinemu o runcui. Fishi tuttu stu paniggiricu picchì haiu vistu na parola scritta ch’ 'un mi cala. Sta parola è “Zoccu”. E penza chi ti penza . . . arrivai a na cunclusioni: è sbagghiata ( a pariri meu). 'N Zishilia ci foru tanti populi, e puru i francisi. Ora sti francisi cuannu addumannavanu o cuannu arrispunnianu usavanu na frasi chi ( s’ un m’ arricordu mali) era accussì: Est ce que (eské) . . .? Est ce que tu dis? Soccu rishi? Ora iu sugnu cummintu chi stu “soccu” nostru veni du “eské”, perciò ca “S” e no ca “Z”: Soccu. Puru pickì haiu ascutatu cuasi tutti i dialetti ra Sishilia, e a nuddha banna haiu avutu a mpressioni chi stu “Soccu” fussi ca “Z”. Pi fauri rishitimi chi haiu tortu e giustificatimi sta “z”. http://www.terralab.it/sishilianu/index.htm Nnirìa 21,15 02. Jinnaru. 2005

  • Nnirìa, nta sta pàggina nuddu si pirmetti di cancillari nenti a nuddu pi prubblemi di ortugrafìa. Chiddu ca ti cancillai iu era na "traduzzioni" chi tu facisti cu l'ortugrafìa chi usi tu di àutri testi di sta stissa pàggina, scritti di àutri utenti dâ Wikipedia. Parrannu di zoccu/soccu, la to ipòtesi nun mi cumminci pi nenti. Penzu ca nun c'è mutivu di jiri a circari n'orìggini francisi, avennu ntâ stissa nostra lingua siciliana la spiazzioni di Zoccu: secunnu chiddu chi haju diduciutu iu, zoccu è na dirivazzioni di "zo chi", traduciutu in italianu "ciò che". "Chi" nta certi parti di Sicilia addiventa "ca" o addirittura "cu"; dunca zo + cu = zoccu. Pi quantu riguarda la prununcia, ntê me' banni dicemu "zoccu" cu la zeta (sugnu dâ pruvincia di Palermu). Salutamu! --Giusi 20:48, 2 jinnaru 2006 (UTC)
    • Iu sugnu r'accoddu ccu Giusi. Pigghiu l'occasioni pi fari 'n salutu bellu rossu a tutti pari, ca trasîi uora uora 'nta 'stu proggettu. --Pirru 00:24, 4 jinnaru 2006 (UTC)
      • Oramai, pi quantu vali, cci agghiunciu li mei, nùtili diri ca sugnu d'accordu cu Giusi e Pirru ma ô stissu tempu vogghiu diri ca mi piàcinu sti tipi di dumanni pi farini cuntrullari cuntinuamenti la qualitati di stu prucettu. Lu Dizionario Etimologico Siciliano di Salvatore Giarrizzo ni duna la pruvinenza comu dissi Giusi: «ZOCCU pron. Ciò che. — Var. di zocchi, da (v. zocchi) e ccu {ku}, da *ko, esito di lat. quod (che, cosa che)». Puru la grammatica di Pitrè porta la forma «azzoè» pi taliano cioè. Pi l'autra manu, Giarizzo porta «socchi» comu na variazzioni di «zocchi». Piccitto porta «socchi» e «soccu», dicennu di l'ùrtimu: «pron. (Valguarnera Caropepe, Baucina, Montelepre, Castellamare del Golfo, Paternò, S. Michele di Ganzarìa, Buscemi, Ragusa, Altofonte, Pantelleria, S. Biagio Platani) ciò che, quell che...». Si pò vidiri ca stamu parranu di tutti li pruvincî sparti Caltanissetta e Missina (chi ùsanu «soccu» nta quarchi banna). Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:36, 4 jinnaru 2006 (UTC)
        • Cchiùi ntirviegnu puru iu di la Russia, macari chi e tardu. Chiddu ca dici Nnirìa nun e cumpritamenti fausu. La fomra francisi est-ce que cumpari nta lingua siciliana quannu si cuminza na quistioni. Pi esempiu, nte me banni, a Rausa, si dici: chie', lu pigghiasti lu putrusinu? e lu chie' venu du est-ce que francisi. Mi pari chi sta forma si usa puru nti autri banni da Sicilia. Salutamu. Peppi User:Gmelfi. 4 di jinnaru 2006, 14:28 tempu di Mosca.
          • Pippu, pi daveru ntirissanti chiddu chi scrivisti; e, suprattuttu, facisti un quatru cumpletu supra a lu discursu di Zoccu/Soccu. Puru ntirissanti lu discursu di Peppi (fa friddu a Mosca?). Salutamu! --Giusi 21:03, 4 jinnaru 2006 (UTC)
        • A Mosca facìa tra 10 e 15 gradi sutta zzeru. Ora sugnu a Neuchatel, unni la timpiratura è menu fridda (ci sunnu 0 gradi). Bon annu!! Peppi
          • M' ha scusari Giusi, trasivi comu 'un carrarmatu na sta paggina parennumi chi fussi na speshi ri chat, nmeshi viu ca siti tutti prufessionisti du linghuaggiu, e mi fa tantu piashiri e unuri riscutiri cu viautrhi. Pi cuantu riguarda a Zoccu/soccu, u zoccu ca "z" disturbava un me principiu di funetica ('un zugnu speshalista, ma dilettanti). Dopu a "N" a "S" addiventa "Z", e ssulu tannu, sicunnu mia, u "Soccu" si pò scriviri "N Zoccu": - Socch' è chi vvoi? - N zoccu' cunzisti u to prugramma? - S'hav' a scriviri a du' maneri, ma è accussì chi parramu.

http://www.terralab.it/sishilianu/Fonetica.htm Tanti saluti a Giusi e puru a Pippu.--Nniria 20:51, 6 jinnaru 2006 (UTC)

  • Nniria, iu capisciu la lòggica chi c'è darreri di la tò manera di scrìviri lu sicilianu: è na lòggica chi cunzìdira sulu la funètica (però vidu ca cummetti quarchi erruri: na vota scrivi "chi", n'àutra vota "ki"; na vota "scriviri", n'àutra "skriviri"). Pi chissu dici ca na vota s'avissi a scrìviri "soccu" e n'àutra (dopu na "n") "zoccu". Però iu ti dicu ca, a parti ddi paisi chi ammuntuau Pippu, "zoccu" si dici cu la zeta puru siddu nun c'è na "n" pi davanzi. Comu puru si dici "ziu" e no "siu": la zeta nizziali esisti nnû sicilianu; mìzzica si esisti! --Giusi 20:35, 6 jinnaru 2006 (UTC)
  • Nnirìa, mancu iu sugnu d'accordu cu sta manèra di scriviri chi tu pruponi. Pi caritati rispettu li tò opinioni. Ma lu nostru sforzu a essiri chiddu di rènniri la lingua siciliana cchiù familiari possibbili. Lu fattu ca scritturi granni comu Pirandellu, Buttitta, Verga e tanti autri hannu scrittu nta nu sicilianu assai vicinu a chiddu ca si usa ccà, havi a rassicurari tutti supra la ligittimitati dâ nostra lingua, e supra la manèra di scrivìlla. Nun avemu a nvintari nenti. Tuttu esisti ggià. Genti comu Giorgiu Piccittu, pruissuri universitariu dô vintesimu seculu, e specialista ricanusciutu, ha passatu tutta la vita a tiurizzari l'ortografìa dû sicilianu. Bon annu ancora na vota! Peppi, 7 fi jinnaru 2006, 18:24.
    • Ciau a tutti - Peppi u dissi pricisu pricisu. Cci pozzu sulu agghiunciri nu cuntu dî me spirienzi nta lu Forum LinguSiciliana (nta cui participau spissu Giusi na vota). Mi ricordu ca cc'eranu cchiù o menu na duzzina di pirsuna chi canusceru la littiratura siciliana, e dunca, scriveru chiutostu ntôn modu assai sìmili (ma mai cumpritamenti lu stissu, cci haiu ammèttiri). E poi cci nn'èranu quattru chi vulìanu criari nu novu sistema di ortugrafìa pâ lingua scritta (ma quattru sistemi diversi, mi capiti!). Ju mi pinzai sempri: ma siddu avemu già la littiratura siciliana (picca ca è) picchì avemu a cunziddirari àutri sistemi? Assicutannu la littiratura chi già asisti, significa ca li quistioni di scrittura arrèstanu nichi nichi pi forza. E putemu vidiri ccà nta wikipedia, cu quasi 4.000 artìculi e circa 4 miliuna di palori, li quistioni di scrittura sunnu viramenti nichi. Ô stissu tempu, puru siddu nun voi scriviri nta wikipedia usannu la lingua standard, ju ti ammitu a darini li vostri pinzeri supra chiddu chi veni scrittu ccà, e armenu putemu scanciari l'idei d'ortugrafia e di grammàtica. Ju vidissi sta scanciata d'idei comu aviri valuri, ma speru ca poi scrìviri artìculi cu nuiàtri. Sapemu ca ami la lingua siciliana, ma è sempri megghiu cullabburari mmeci di fari li cosi sulitu. Salutamu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:05, 8 jinnaru 2006 (UTC)

Nomi geogràfici[cancia la surgenti]

Cupiai stu trattu dû Bar dâ wikipedia taliana picchì la filusufìa esprimuta è pirtinenti pi quantu riguarda la nostra enciclopedìa.

La convenzione è già quella di usare la forma più diffusa. Diciamo Parigi e non Paris, Francoforte e non Frankfurt am Main, Mosca e non Москва́, Pechino e non pinyin. Se il nome italiano non esiste, non va tradotto; se esiste si usa quello. Per approfondire la discussione, possiamo continuare qui - Gac 22:13, 4 gen 2006 (CET)
Una convenzione vera e propria non esiste... diciamo che esiste "un'abitudine" ben consolidata su it:Wiki di privilegiare il nome in lingua italiana quando presente e quando viene abitualmente utilizzato nella lingua italiana. E' da notare che questa "regola", è stata accettata non solo in casi "semplici" (Parigi/Paris, Londra/London, ecc...), ma anche in casi dove ci sono state grosse discussioni (come Bolzano invece di Bozen, Fiume (Croazia) invece di Rijeka o Corfù invece di Kerkyra). La filosofia che c'è dietro è molto semplice: se questa è la Wikipedia in lingua italiana il nome deve essere scritto in lingua italiana, sia che il luogo geografico sia italiano che straniero, ogni volta che sia possibile, lasciando il nome straniero come redirect. Ovviamente ci sono delle eccezioni: esistono dei casi in cui il nome in lingua italiano ormai non è più usato (ad esempio, inultilmente potrai cercare Versaglia... abbiamo Versailles...). In ogni caso mi farebbe piacere sapere nello specifico a quali casi ti riferisci, così da poterne discutere. saluti, bye. --Retaggio (msg) 22:27, 4 gen 2006 (CET)

Mi pari ca già facemu lu stissu - nun è veru? Nfatti, nun sulu pî nomi geogràfici, ma cchiù giniralmenti facemu accussì - e finadora n'havi sirvutu bonu na duttrina simili. Chi nni pinzati? pippu d'a

    • Mi pari ca facemu puru nuàutri accussì e penzu ca è la megghiu cosa. --Giusi 19:38, 5 jinnaru 2006 (UTC)
Manfredi di Sicilia? lu putiti cuntrullari p'èssiri sicuru ca è di na qualitati òttima? ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:06, 5 jinnaru 2006 (UTC)

Nomu d'utenti 'n russu e orariu[cancia la surgenti]

Lu nomu d'utenti accumpari di culuri russu siddu l'utenti nun ha scrivutu nenti nnâ so' pàggina d'utenti. Pi mèttiri l'orariu automaticamenti (e puru la firma), è sufficenti cliccari 'n capu a lu penùrtimu tastu di culuri griggiu, chiddu ca s'attrova ntra lu tastu c'un signu menu e chiddu ca pari un signali stratali di pruibbizzioni ('n capu a la pàggina) --Giusi 20:41, 6 jinnaru 2006 (UTC)

Progetto CantaStoria su Wikisource[cancia la surgenti]

Sono passato da voi per comunicarvi che su Wikisource abbiamo appena inaugurato il Progetto CantaStoria ed il relativo Portale CantaStoria.

Come sapete, Wikisource raccoglie i testi di pubblico dominio ma, fino ad oggi, nessuno aveva pensato al mare di canti popolari e storici (dell'800 e dei primi anni del '900).

Lo scopo del progetto è proprio quello di presentare in maniera organica queste canzoni creando percorsi tematici ed approfondimenti (grazie ai link con Wikipedia).

Dal momento che abbiamo già pubblicato alcuni canti in lingua siciliana e di questi ce ne sono diversi da tradurre, ed essendo certi che molti altri sono da aggiungere, come non pensare a voi che conoscete bene la lingua e le tradizioni della vostra terra? ^__^

Vi aspettiamo numerosi!

Saluti, IPork 23:03, 6 jinnaru 2006 (UTC)

A cuestioni ri fonemi autoctoni[cancia la surgenti]

Ð Ñ Ø Þ ß Å Ç Ą Ć Ĉ Ł Ŋ Ş Ə Ŧ Ħ.

Viautri u sapiti soccu sunnu ssi segni. Ogni populu, no so parlari, havi sonura ch’'un zunnu parlati na nuddha autra parti ru munnu. Sti sonura si chiamanu “fonemi”, fonemi autoctoni, pickì sunnu parlati sulu r’ iddhi.

Unni sunnu i nostri fonemi autoctoni?

Oramai puru na televisioni cantanu “Shuri, shuri” , ma poi legginu “Ciuri, Ciuri”, e socc’ hann’ a pinzari? Sti sishiliani hann’ aviri cuarche difettu na ucca, unn za firanu a leggiri comu scrivinu!

E ch' am’ a diri ra “Rhina”, ru “Rhummagghiu” e autrhi paroli accussì, Cu sta “Rh” rushi, liggera e sunora chi pari na nota sunata ron miulinu ? Unni è st’ urgogliu ra nostra linghua ch’ 'un è parlata na nuddha autra parti ru munnu?


Picciotti! Arruspigghiamuni! Scurdamuni u passatu e mpussissamuni ra nostra linghua. Comu viristuvu prima, i spagnoli, i francisi, i paisi nordishi, a turchia, i paisi slavi tutti hannu l’ urgogliu ri propri fonemi. E niautri? Emu appressu e pueti e e grammatishi chi u sishilianu sarà chi mancu u parlavano, u scrivianu sulu. E ora m’ ha sentiri riri di me colleghi … “iddu” si leggi “iddu” com’ è scrittu ne libbra picchì è u sishilianu giustu, “iddhu” comu u rishemu niautri è sulu dialettu!

Vivrogna!!


Nnirìa, sugnu daccordu cu tia. Sulu li gnuranti, quannu pàrranu, nun fannu diffirenza ntra lu sonu di "iddu" e di "friddu"; sulu li gnuranti, quannu pàrranu, nun fannu diffirenza ntra lu sonu di "ciuri" e di "ciuncu".

Ma sti gnuranti, di nùmmuru, nun sunnu assai (s'iddu è puru veru ca vannu criscennu jornu doppu jornu).

Pi furtuna li gnuranti dâ parrata sunnu chiù picca di chiddi dâ scrivuta...

Salutamu! --Giusi 19:36, 10 jinnaru 2006 (UTC)


Macari ju à penzu com'attia,stù sishilianu 'cà usunu 'ccà je troppu 'talianizzatu,n'si usunu i reguli nostri je appoi 'ssù cosu r'ascriviri "di lu munnu" quann'ò mò paisi ju riciu "'rò munnu",uò jautri cosi tipu "la lingua siciliana"quannu 'ndò parratu nostrhu s'avviss'addiri "'a lìngua sishiliana". Anzumma,'u sishilianu je 'nnà lingua no nu dialettu comu penzunu cetti runi,ju vulissi sulu 'cà okke linguista attruassi i reguli veri pigghiannuli re utati 'cà 'ccì ramu nijautri. Tipu,beddha je no bedda,uò shiuri je no ciuri uò jautri palori ca usamu 'ndà parrata nostra. Kistu 'cà scriviti 'cà 'ndà stu situ,je trhoppu 'talianizzatu,vuogghiu riri,sa scrivemu comu parramu piddaveru,'u sishilianu appoi addiventa 'nà parrata troppu difficili 'rì capiri. P'rò su nijautri parramu accussì je macari giustu scrivillu che sona chi usamu,picchì su 'talianizzamu troppu assai,appoi si pedda u nostru parratu.


  • Ciau caru anònimu. Lu sicilianu ca usamu ccà nun è troppu talianizzatu. Tutti lu sapemu ca lu sicilianu è na lingua neolatina e dunca pari nurmali usari l'ortugrafìa latina (zoè "c/q" mmeci di "k", e "sc/c" mmeci di "sh") comu nta tutti l'àutri lingui neolatini (spagnolu, purtuchisi, francisi, talianu, ecc.) pirchì la lingua siciliana nun è chidda greca e mancu è chidda àrabba. Difattu scrivemu accuddì pirchì la maiuranza di l'autura ca scriveru libbra supra lu sicilianu o libbra 'n sicilianu (Buttitta, Martogliu, Pitrè, ecc.) lu fìciru nta stu modu ortugràficu di tipu latinu.


Ora videmu lu vostru modu di scrìviri:

- "'rò munnu" mmeci di "di lu munnu": no, la maiuranza dî siciliani dicinu "dô/dû/d'u/di 'u/di lu". La "r" mmeci dâ "d" nun asisti a tutt'i banni.


- "nostrhi" mmeci di "nostri": no, sapemu tutti comu si prununza la "tr" siciliana, è ovviamenti diversa dâ "tr" taliana, dunca nun servi a nenti di scrìviri "trh".


- "skrivemu comu" mmeci di "scrivemu comu": no, nun havi senzu scrìviri cu la "k" ntâ prima palora e nun scrivilla ntâ secunna, e lu sicilianu nun è di lu grecu ni mancu di l'àrabbu.


- scriviti "lìngua sishiliana" ma scriviti "trhoppu difficili": pi mia la "c" di "siciliana" nun è diversa di chidda di "diffìcili" dunca pirchì vui caru anònimu scriviti sti dui palori 'n modu diversu? Chistu nun è lòggicu.


- scriviti "stù sishilianu" ma scriviti "shiuri", pirchì? pi mia la palora "sicilianu" si prununza "siscilianu" mentri "ciuri" si prununza "hhiuri".

Salutamu!

--Sarvaturi 00:02, 17 Dicèmmiru 2006 (UTC)


M'bari fai tu,ju nun sugnu linguista,però n'aja rittu mai,lu sicilianu,ju aja rittu sempri 'u sicilianu.Appoi aspurugghiativilla vujautri.

Salutamu!



Ciau caru anònimu, grazzi pâ tò risposta, sugnu d'accordiu cu tia ca la forma urali cutidiana cchiù usata 'n Sicilia è 'u, ma asìstinu macari tanti canti siciliani, puisìi siciliani, prijeri siciliani, testi siciliani e àutri ducumenti scritti 'n sicilianu ntê quali l'autura ùsanu lu mmeci di 'u.

Siddu tu penzi ca nun hai dittu mai lu 'n sicilianu, ju ti vogghiu ammustrari arcuni cugnoma tìpici siciliani:


  • Lo Bello / Lobello > Lu Beddu / Lubeddu (zoè “il bello”)
  • Lo Bianco / Lobianco > Lu Biancu / Lubiancu (zoè “il bianco”)
  • Lo Biundo / Lo Biondo > Lu Biunnu (zoè “il biondo”)
  • Lo Balbo > Lu Checcu (zoè “il balbo”)
  • Lo Basso > Lu Basciu (zoè “il basso”)
  • Lo Bosco > Lu Boscu (zoè “il bosco”)
  • Lo Brutto > Lu Bruttu (zoè “il brutto”)
  • Lo Buono > Lu Bonu (zoè “il buono”)
  • Lo Burgio > Lu Burgiu (zoè “il mucchio di foglie”)
  • Lo Campo > Lu Campu (zoè “il campo”)
  • Lo Canto > Lu Cantu (zoè “il canto”)
  • Lo Carmine > Lu Carmini (zoè “il carmino”)
  • Lo Carro > Lu Carru (zoè “il carro”)
  • Lo Cascio / Locascio / Lo Castro / Locastro > Lu Casciu / Lucasciu / Lu Castru / Lucastru (zoè “il castello”)
  • Lo Certo > Lu Certu (zoè “il certo”)
  • Lochiano / Lopiano > Luchianu / Lupianu (zoè “il piano”)
  • Lo Cicero / Locicero > Lu Cìciru / Lucìciru (zoè “il cece”)
  • Locifaro > Lucìfaru (zoè “il lucifero”)
  • Lo Cigno > Lu Cignu (zoè “il cigno”)
  • Lociuro > Luciuru (zoè “il fiore”)
  • Lo Conti / Lo Conte / Loconte / Loconti > Lu Conti / Luconti (zoè “il conte”)
  • Locunsolo > Lucunsolu (zoè “il consolo”)
  • Lo Curto / Locurto > Lu Curtu / Lucurtu (zoè “il corto”)
  • Lo Daino > Lu Dàinu (zoè “il daino”)
  • Lodeserto > Ludisertu (zoè “il deserto”)
  • Lo Duca > Lu Duca (zoè “il duca”)
  • Lo Faro / Lofaro > Lu Faru / Lufaru (zoè “il faro”)
  • Lo Forte / Loforte / Loforti > Lu Forti / Luforti (zoè “il forte”)
  • Lofranco > Lufrancu (zoè “il franco”)
  • Lofriddo > Lufriddu (zoè “il freddo”)
  • Logatto > Lugattu (zoè “il gatto”)
  • Logauto > Lugàutu (zoè “l’alto”)
  • Lo Giallo > Lu Giarnu (zoè “il giallo”)
  • Lo Gioco / Logioco > Lu Giocu / Lugiocu (zoè “il giuoco”)
  • Lo Giudice / Logiudice > Lu Giùdici / Lugiùdici (zoè “il giudice”)
  • Logozzo > Luvozzu (zoè “il gozzo”)
  • Lo Grande > Lu Granni (zoè “il grande”)
  • Lograsso > Lugrassu (zoè “il grasso”)
  • Loguasto > Luguastu (zoè “il guasto”)
  • Loguercio / Lovercio > Luguerciu / Luverciu (zoè “il guercio, il strabico”)
  • Lo Iacono / Lo Jacono / Loiacono / Lojacono > Lu Iaconu / Lu Jaconu / Luiaconu / Lujaconu (zoè “il giacono”)
  • Loleggio > Luleggiu (zoè “il leggero”)
  • Lolicco > Luliccu (zoè “il ghiotto”)
  • Lomaglio > Lumagliu (zoè “il maglio”)
  • Lomagno > Lumagnu (zoè “il magno”)
  • Lomagro > Lumagru (zoè “il magro”)
  • Lomanto > Lumantu (zoè “il manto”)
  • Lomartire > Lumàrtiri (zoè “il martire”)
  • Lo Mauro > Lu Mauru (zoè “il mauro, l’arabo”)
  • Lo Miglio > Lu Migliu (zoè “il miglio”)
  • Lo Monaco / Lomonaco > Lu Mónacu / Lumónacu (zoè “il monaco”)
  • Lo Mundo > Lu Munnu (zoè “il mondo”)
  • Lomuscio > Lumusciu (zoè “il moscio”)
  • Lo Muto > Lu Mutu (zoè “il muto”)
  • Lonetto > Lunettu (zoè “il netto”)
  • Lo Nigro / Lonero / Lonigro > Lu Nigru / Luniru / Lunigru (zoè “il nero”)
  • Lopalo > Lupalu (zoè “il palo”)
  • Lopane > Lupani (zoè “il pane”)
  • Loparco > Luparcu (zoè “il parco”)
  • Lopasso > Lupassu (zoè “il passo”)
  • Loperfido > Lupèrfidu (zoè “il perfido”)
  • Lo Piccolo / Lopiccolo > Lu Picciddu / Lupicciddu (zoè “il piccolo”)
  • Lo Piparo > Lu Piparu (zoè “il pipaio”)
  • Loponte > Luponti (zoè “il ponte”)
  • Lopopolo > Lupòpulu (zoè “il popolo”)
  • Lo Porto > Lu Portu (zoè “il porto”)
  • Lo Presti / Lopresti > Lu Presti / Lupresti (zoè “il prete”)
  • Loprete > Lupreti (zoè “il prete”)
  • Lo Prinzi > Lu Prinzi (zoè “il principe”)
  • Lopuzzo > Lupuzzu (zoè “il pozzo”)
  • Lorè > Lurè (zoè “il re”)
  • Loritto > Lurittu (zoè “il dritto”)
  • Lorusso > Lurussu (zoè “il rosso”)
  • Lo Sardo / Losardo > Lu Sardu / Lusardu (zoè “il sardo”)
  • Losciuto > Lusciutu (zoè “il pazzo”)
  • Lo Surdo / Losurdo > Lu Surdu / Lusurdu (zoè “il sordo”)
  • Lotauro / Lotoro > Lutàuru / Lutoru (zoè “il toro”)
  • Loturco > Luturcu (zoè “il turco”)
  • Lovalente > Luvalenti (zoè “il valente”)
  • Lovasco > Luvascu (zoè “il basco”)
  • Lovecchio > Luvecchiu (zoè “il vecchio”)
  • Lo Verde / Loverde > Lu Virdi / Luvirdi (zoè “il verde”)
  • Loverme > Luvermi (zoè ”il verme”)
  • Loverso > Luversu (zoè “il verso”)
  • Lovetro > Luvitru (zoè “il vetro”)
  • Lovivo > Luvivu (zoè “il vivo”)
  • Lovoi > Luvoi (zoè “il bue”)
  • Lozito > Luzitu (zoè “il fidanzato”)


Haiu attruvatu sti cugnoma siciliani (cognomi siciliani) nta stu situ:

http://sicilia.indettaglio.it/ita/cognomi/motore/motore.html


E caru anònimu, tu nun canusci "San Vito Lu Capu" (zoè "San Vito Lo Capo" ntâ pruvincia trapanisa)?


N'ùrtima cosa ntâ Riti haiu attruvatu chistu:


"il prefisso Lo, che va inteso come l’articolo il, è molto frequente nei cognomi del sud Italia e la stessa unione dell’articolo e del sostantivo in molti di questi cognomi non è affatto rara (si possono citare tantissimi esempi, quali Lorusso, Larussa, Lorizzo, Larizza, Lobello, Labella, Logatto, Lagatta, ecc)"


Fonti: http://www.cognomiitaliani.org/cognomi/cognomi0010os.htm


Salutamu!


--Sarvaturi 02:29, 18 Dicèmmiru 2006 (UTC)


Ciau m'bari saravaturi,ju vulìa na par'è chiarimenti,ammia mi piacissi troppu assai su 'u sicilianu fussi ricanusciutu comu lingua comu succeri 'ppò sardignolu. Ma n'aja caputu mai picchì n'ana fattu. Fussi 'nnà cosa troppu bella.Je appoi 'u sicilianu u parrunu 6 miliuna 'ri chistiani.Kiò 'ssai 'rò Danisi je ri autri lingui 'rì statu.

Salutamu M'bari Sarvaturi e tutti l'autri chistiani.


M'bari Sarvaturi j'aju n'autra dumanna 'ppì tia.Ma 'u sicilianu si pò definiri lingua spattuta rò 'talianu uò no?

Salutamu je t'arringrazziu!



  • Ciau anònimu, puru a nuàutri (tutti quanti li cullabburatura dâ Wikipedìa siciliana) ni piacissi assai assai siddu lu sicilianu fussi arricanusciutu comu lingua ufficiali. Ma 'n Italia ci sunnu mutivi pulìtici ca sunnu nu mpicciu a lu ricanuscimentu ufficiali dâ lingua siciliana.

N quantu lu nùmmaru di cristiani ca pàrranu sicilianu: picca fà c'èranu cchiù o menu 6 milliuna di cristiani ca parràvanu ancora sicilianu. Nun sapemu oi lu nùmmaru asattu.

Lu sicilianu: dialettu o lingua? Lu sicilianu (ISO/DIS 639-3 SCN) è na lingua spartuta dû talianu:

http://www.ethnologue.com/show_language.asp?code=scn

Li scintìfici ntirnazziunali (miricani, tudischi, francisi, taliani, ngrisi, spagnoli, ecc.) hannu studiatu lu sicilianu e hannu statu d'accordiu pi dìciri ca lu sicilianu è na lingua vera. E comu tutti li lingui idda ci havi li sò dialetti (palirmitanu, catanisi, rausanu, missinisi, ecc.).

Salutamu! Viva la Sicilia e viva la lingua siciliana!--Sarvaturi 13:35, 19 Dicèmmiru 2006 (UTC)


Grazi M'bari Saravaturi,'u pobblemu veru je 'cà à cetti runi rill'Italia nun ci cummena cò sicilianu fussi ricanusciutu comu lìngua,comu succeri 'ppò sardignolu. P'rò anticchia à parrata sì sta piddennu. Piccatu piddaveru.'U Sicilianu je consideratu lìngua spattuta macari picchì cìavi palori aribbi,greci je finici.Rifatti à nostra lìngua n'è sulu latina.

Salutamu Viv'à Trinakria!!!!


  • Ciau caru anònimu. Pregu. Difattu sugnu ju ca t'arringrazziu pi li tò cummenti ntirissanti.

No, pi mia, li prubbremi veri sunnu chisti:

- Arcuni siciliani di Sicilia nun vonnu ca lu sicilianu sia arricanusciutu comu lingua, pirchì nun sunnu orgugghiusi d'èssiri siciliani. Dìcinu ca la lingua siciliana è chidda di li mafiusi, di li malantrini, di li latruna, di li ngannatura, dâ genti disonesta, ecc. E sti siciliani (li traditura) crìdinu ca li taliani (li cristiani dû cuntinenti) vannu a vuliri beni a li siciliani siddu li siciliani nun pàrranu la sò lingua, e siddu li siciliani accèttanu di "fare da italiani".

- Arcuni siciliani di Sicilia nun vonnu ca lu sicilianu sia arricanusciutu comu lingua, pirchì sunnu lagnusi. Sunnu orgugghiusi d'èssiri siciliani ma nun vonnu travagghiari pi sarvari la lingua siciliana pirchì lu sarvamentu dâ lingua siciliana ci pari a iddi nu travagghiu troppu diffìcili. Nun vonnu nzignari megghiu la lingua a li sò figghi. Nun vonnu scrìviri 'n sicilianu a lu travagghiu (siddu lu sicilianu fussi lingua ufficiali).

- Arcuni siciliani di Sicilia pènzanu ca lu sicilianu nun pò èssiri arricanusciutu comu lingua ufficiali pirchì crìdinu linguisticamenti nfiriuri la nostra lingua, quinni nun fannu nenti. Dìcinu ca la lingua siciliana è chidda dî zàurdi, dî viddani, di piscatura, di l'articiani, dû pòpulu vasciu. Pènzanu ca 'n sicilianu nun si pò scrìviri supra li cosi muderni. Ma è na minzogna! Certu ca putemu scrìviri supra qual'e gghiè tema 'n sicilianu! Tutta la genti pò vìdiri (ccà ntâ Wikipedìa siciiliana) ca scrivemu supra tutti li temi muderni dû munnu.

Quannu viju tutti sti picciotti siciliani, chiddi tinti e chiddi gnuranti, ca si nni fùttinu dâ lingua siciliana, lu sangu miu addiventa lava, lu cori miu tantu forti sbattulìa e mi veni la vogghia di jittari vuci:

SICILIANI DI SICILIA ! ARRISVIGGHIÀTIVI ! SARVÀTI LA LINGUA DÛ NOSTRU PÒPULU !

Salutamu. --Sarvaturi 18:00, 19 Dicèmmiru 2006 (UTC)


Sarvaturi sugnu attonna ju,ti vulìa riri,ma chissi 'cà riciunu 'cò sicilianu je à lingua 'rè 'nzauddi,asbagghiunu troppu assai.Su no sanu 'u sicilianu javi origgini greci,arabbi,fenici je latini. Pikkì aviss'assiri 'nzaudda

ARRISBIGGHIAMUNI JE CICCAMU RI SAVVARI 'A NOSTRA PARRATA!!!

SALUTAMU!


Sarvaturi,tu mi riscisti 'cà 'ccà r'intra scrivemu 'u sicilianu standard!Allura mu risci picchì "fiore" 'u scriviti ciuri je no xhiuri comu facijunu kiddhri 'rò '300?

Ju manca v'aja caputu comu siti cumminati bah



  • Ciau, accura, nun cunfùnniri la sprissioni sicilianu standard e la sprissioni sicilianu anticu. La palora xhiuri è na palora siciliana antica mentri la palora ciuri è na palora siciliana standard. Ntâ Wikipedìa siciliana usamu lu sicilianu standard, zoè lu sicilianu scrittu (quarchi sèculu fa) di li littirati siciliani cchiù famusi: Giuseppe Pitrè, Giorgio Piccitto, Giovanni Meli, Domenico Tempio, Nino Martoglio, Ignazio Buttitta, Santo Calì, ecc. Voli diri ca ccà usamu lu sicilianu tradizziunali dâ littiratura siciliana. Tutti li littirati siciliani cchiù canusciuti usaru ciuri puru siddu Mastru Pitrè usau quarchi vota hiuri/hjuri. Siddu dumani lu sicilianu addiventa na lingua ufficiali (nzèmmula cu lu talianu) ntâ Sicilia, è certu ca la forma ca sarà usata sarà chidda ciuri pirchì è chidda littiraria. Pi sapìrinni cchiossai supra li nostri scigghiuti ortugràfichi poi jiri a lèggiri sta pàggina. Salutamu! --Sarvaturi 20:40, 17 jinnaru 2007 (UTC)


Scrittu doppu: Picca genti sapi lèggiri "xiuri/xhiuri". Tanti pirsuni putìssiru prununzari "ksiuri" mmeci di "çiuri". Ti diciu chistu pirchì li siciliani prunùnzanu "Naksos" (Giardini Naxos), "taksì" (taxì), "giubbòks" (juke-box), ecc.

Siddu lu gruppu di littri "xi" (o "xhi") fussi usatu 'n sicilianu littirariu (p'asempiu chiddu usatu ntâ Wikipedìa siciliana), ma dimmi comu facissi lu litturi sicilianu quannu vidi stu gruppu di littri nta nu testu? Nun sapi comu l'havi a lèggiri:

  • Comu ntô ngrisi e ntô spagnolu? (zoè "ksi")
  • Comu ntô francisi? (zoè "ghsi")
  • Comu ntô bascu e ntô catalanu? (zoè "sci")
  • O comu ntâ palora siciliana "çiumi"? (zoè "çi")


Nuàutri sapemu comu s'havi a lèggiri pirchì canuscemu n'anticchia la lingua siciliana antica, ma pi lu gnuranti nun è fàcili sapiri comu si prununza na palora siciliana cu na "x" o na "xh". Pirchissu è sempri cchiù megghiu usari n'ortugrafìa simprificata, e quinni usari "ci" mmeci di "xhi". Salutamu! --Sarvaturi 21:13, 17 jinnaru 2007 (UTC)


Si(speriamo affaricuntu)'u sicilianu avviss'assiri canusciutu fanammenti comu lingua je no comu ddjalettu,talìa 'cà appoi usassumu ì palori nostcri!

A picchì n'si manijunu a fari lingua 'u sicilianu!Affaricuntu sta scumparennu...avaja và!


Scusatemi se non scrivo in siciliano,ma purtroppo noi giovani(ho 19 anni)non conosciamo le regole della nostra lingua(che peccato!):Il siciliano rischia seriamente di scomparire,alcuni miei coetanei che vivono nelle grandi città tipo Catania,non lo parlano,ne lo conoscono bene,fortunatamente al mio paese,la nostra vera lingua resiste ancora.Purtroppo non risco a capire perchè alcuni dialetti come il sardo e il friulano e anche il corso(che è molto più simile all'italiano di quanto lo sia il siciliano)vengono riconosciuti come lingue,mentre il nostro è solo un dialetto da terroni(come dice la gente del nord).Ebbene,io vi scrivo per farvi sentire le mie ragioni,il siciliano a differenza degli altri idiomi presenti in italia,non si è evoluto tutto dal latino nè dall'italiano,bensì racchiude una storia millennaria di popoli passati in sicilia,dai siculi di cui abbiamo ereditato alcune parole come dudda,scrozzu e valangu,ai greci di cui abbiamo centinaia di vocaboli(e al mio paese le arance le chiamiamo come in Grecia),all'arabo con tantissimi vocaboli,fino al francese da cui derivano alcune parole come amuarra,ammuntuari,unni ecc...e ancora oggi nella zona di Caltagirone e Piazza Armerina esistono dialetti che hanno molte assonanze col francese,fattostà che la nostra lingua non viene riconosciuta tale,benchè sia talmente diversa dall'italiano standard per essere una lingua separata.Davvero quando vedo nei centri delle grandi città e ci stanno miei coetanei che non conoscono il siciliano mi si spezza il cuore,sapendo che noi popolo glorioso e fiero di esserlo stiamo per dimenticare la nostra lingua. Un appello ai ragazzi di Wikipedia Siciliana,cerchiamo di farci sentire e fare riconoscere la nostra lingua(molto diversa dall'italiano,ve lo assicuro)come tale e impariamola a scuola per non dimenticare mai le nostre nobili origini.Inoltre spero che passi anche la legge della segnaletica in doppia lingua! Ciao a tutti e fiero di essere Siciliano!Facciamo qualcosa per salvare la nostra lingua che è unica in tutto il mondo! Una domanda:Ma la nostra lingua non si può affermare come neo-latina visto che è un miscuglio,per cui il siciliano sarebbe giusto che fosse un ceppo a parte!Ripeto salviamo la nostra lingua

Vi racconto un'altra cosa:l'anno scorso sono stato in ferie nel nord italia(precisamente piemonte)e mi dicevano sempre che il loro dialetto era più difficile del nostro perchè il loro derivava dal francese,e hanno iniziato a parlarmi in piemontese convinti che io non potevo parlare in siciliano perchè si capiva,allora coi miei amici abbiamo parlato in siciliano e loro scioccati perchè non capivano una mazza....dopo mi fanno:ma sembra un'altra lingua il siciliano,non lo facevamo così difficile,nei film in tv è più semplice;allora mi parto io e gli rispondo:"e secondo te fanno i film in dialetto stretto così non capite nulla?a differenza del vostro dialetto che è difficile perchè deriva dal francese,il mio è ancora più difficile perchè deriva dal greco,dall'arabo,dal fenicio,dal latino,dal francese e così via".Per cui facciamo valere la nostra lingua,diversa da qualsiasi altra!W la sicilia!


  • Sarvaturi allura scrivemu çiuri 'nnè megghiu?


  • Ciao, ti ho scritto "çiuri" (câ "ç") per spiegarti la differenza fonetica, ma ovviamente negli articoli della wikipedia siciliana io scrivo sempre "ciuri" (câ "c") e continuerò a fare così perché la maggioranza dei letterati siciliani ha scritto così prima di me. Salutamu! --Sarvaturi 16:02, 20 jinnaru 2007 (UTC)

Newsletter[cancia la surgenti]

Ciau, mo tengo 'e traduzzioni d''e titole pe' fà 'a newsletter int''ô siciliano. Tante cose so' già fatte int''â primma pagena e accusì fore è 'na bbuona idea 'e copià e incollà 'a paggena int''â 'na newsletter comme facimme p''o napulitano. Pe' potè fà chiste s'assa cambià quarche cosa d''a paggena principale - o meglie - sarebbe opportune 'e fà e int''ô stesse momiente a paggena prencipale fosse cchiù prottetta contre e vandale. Esempie: http://nap.wikipedia.org - chi vulisse può anche verè 'nu esempie d''a newsletter. Fateme sape'. E scusate: nu sacciu scrivere 'o siciliano - spero che sta miscela 'e napulitane e 'nu poco 'e taliano se può capì. Ciau!!! --SabineCretella 14:25, 20 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

  • Ciau Sabine! Ju nun mi haiu a caputu pricisamenti c'avemu a fari suprâ pàggina principali. Avemu âviri tutti li tìtuli ca nn'aviti vuautri ntâ wikipedia napulitana? Tutti li stissi scatulini? O avemu a organizzarili pûn modu diversu? Nun sacciu pi sicuru chi ntinnisti. Salutamu. --pippudoz - (waarom? jus'b'coz!) 05:25, 21 Nuvèmmiru 2005 (UTC)

Li funemi dû sicilianu[cancia la surgenti]

Pi li funemi dû sicilianu agghiu dui ragghiuni pi nun siri d'accordu cu Nniria:

  1. Tanti lingui (lu nglisi, lu tidescu) nu usunu simmuli spiciali pi li sò funemi. Tanti autri usunu sulu l'accenti, o assai picca simmuli spiciali. La ragghiuni è semplici. Na scrittura cu simmuli spiciali diventa difficili a scriviri. E' chiù facili scriviri senza funemi e dari li reguli di prununzia (comu l'italianu, lu francisi, lu nglisi) e li sò ccizzioni.
  2. Ma n'autru mutivu è chi pi fari lu travagghiu chi Nniria pruponi, s'avissi a riuniri nu cumitatu di ggenti esperta, echi veni di tutti li banni dâ sicilia. Nu travagghiu di prufissiunisti. A Caltanissetta hannu li funemi lucali (na speci di acca tra la duppia d oppuru tra la duppia t), a Palermu (pron. Palieemmu) hannu puru funemi spiciali. Pirchì s'hannu a cumplicari li cosi semplici?

Salutamu. Peppi

  • Saluti a tutti a Pippu, Giusi, Peppi . . .

'Un m' arrennu. Tra u purtali "Linguasishiliana.org" e ccà no "Wikipedia" ci siti già tanti speshalisti e prufessionisti ri tutti i banni ra sishilia. È u principiu analiticu ch' 'un vi piashi. Ma a mmia, chi parlu u sishilianu tuttu l' jornu, 'un pò appattari stu vostru sishilianu scrittu. Ratici tutti i reuli chi vuliti a un bolognesi (p' esempiu) e fashiticci leggiri na vostra paggina sishiliana e viriti soccu si pò correggiri. E vva bbe', eliminamu i simbuli speshali, ma a riffirenza tra "rh" debbuli, a "r" forti e a "r" ra "d" debbuli 'un a putiti trattari a muzzu. 'Un c' è reula chi vali, a mmenu chi viautri a sti minuzzagghi ru parlari sishilianu 'un ci passati ri supra. I tedeschi hannu " J K Y W X " pi scriviri. Scrivinu "DEUTSCH" e ssi leggi "DOIC" era accussì fashili picchì s' appiru a cumplicari la vita? E hannu puru un zimbulu speshali, "ß", c' unn è "B" ma un tipu ri doppia "s" chi iddhi usanu 'n certi casi particulari. --Nnirìa 00:23, 12 jinnaru 2006 (UTC)

  • Ciau Nnirìa - pi fauri, nun ti siddiari. Picchì nun provi mannari nu missaggiu ô forum di Linguasiciliana.org? Pâ mè parti, criu ca tu hai a cunziddirari sti punti:
    1. Quannu la Wikimedia Foundation n'ammitaru a criari n'enciclopedìa pi sicilianu, iddi ni dìssiru c'avissi a èssiri scritta ntô sicilianu standard. Dunca, pi forza, di prima àppimu a scrìviri nta na manera ca si putìa ricanùsciri comu a èssiri la lingua standard, e chissu significava usannu li rifirimenti cchiù canusciutu, p'asempiu, Pitrè, Piccitto, Bonner, Camilleri e puru li pueti cchiù cèlibbri, comu Meli, Martogliu, Buttatta, eccetra. Nuddu ni pò diri c'avemu fattu quarchi cosa storta pigghiannu stu ndrizzu!
    2. Usannu la littiratura siciliana chi già asistìa significava ca putìamu scrìviri l'enciclopedìa subbutu subbutu. Dunca, mmeci di discurriri ogni quistioni (granni e nica), e attacaricci pila senza finiri, oramai avemu scrittu quasi 4.000 artìculi, cu 4 miliuna di palori siciliani - e quasi tutti sti palori sunnu vucàbbuli veri, chi si ponnu attruvari nta unu o l'autru rifirimentu.
    3. Tutti li lingui dû munnu, quannu vennu scritti, nun riflèttinu mai la parrata esattamenti. Lu ngrisi usa 26 littri ma havi armenu 40 soni, e iddi ùsanu nenti accenti spiciali. Dunca, ju criu ca nun vali la pena pruvannu a riflèttiri ogni sonu sicilianu cu na littra spiciali. E poi, cc'è lu prubbrema ca ogni sonu unicamenti sicilianu pò aviri du, tri o quattru variazzioni. P'asempiu, lu DD di «beddu» havi armenu tri variazzioni, e si vidi spissu -DDH- o -DDR- ma oramai pi sèculi, nnâ lingua scritta, avemu usatu DD senzu nuddu prubbrema. Allura, lassàmucci stari - la cosa cchiù mpurtanti pi cunsirbari la lingua è pi scrìviri cosi di sustanza usannu sta lingua. Siddu discurremu pi nautra vintina d'anni - cu s'arresta pi purtari la lingua avanti a ddu tempu quannu tutti s'hannu accurdatu?

Lu fattu è ca puru siddu nni semu d'accordi pi quantu riguarda certi punti chi facisti, chissu nun significa c'avemu a mèttiri l'ortugrafìa sutta supra pi ottèniri anticchia di chiarizza ê màrgini. E poi, ancura nn'haiu dubbî ca usannu littri spiciali, significa pi forza ca ottinemu qualunchi chiarizza. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:42, 12 jinnaru 2006 (UTC)

Qual'è la palora siciliana giusta pi la palora ngrisi Cartoon(s)? Mè patri usava sempri, e ancura usa, la palora «caricatura» chi havi lu sò senzu ma facirmenti era sulu la sò palora picchì nun canuscìa lu tèrmini giustu (ntê 1960ini). Usannu lu talianu comu lu nostru asempiu, pò èssiri puru «cartuni animati» (o cartuna animati) o puru pillìculi animati. Quarchidunu cci sapi pi sicuru? Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:07, 10 jinnaru 2006 (UTC)

  • Facirmenti «caricatura» si usa pâ palora ngrisi comics, voldiri chiddi disegni chi si vìdinu ntê jurnali, comu li Peanuts, chi sunnu di rìdiri. È giustu?
    • Pippu, iu haju usatu sempri «cartuni animatu» (ô singulari) e «cartuna animati» (ô plurali); nun sacciu s'iddu è nu talianismu però non cridu pirchì stu tipu di cosi, li cartuna animati (mi rifirisciu a chiddi ca si vìdinu ntâ televisioni, no a li disigna ntê jurnali), sunnu muderni e la palora appi a nàsciri di picca. Salutamu! --Giusi 00:19, 11 jinnaru 2006 (UTC)
ok - cci fazzu li canciati - grazzî! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 00:40, 11 jinnaru 2006 (UTC)
  • Na cosa ntirissanti. L'artìculu ulannisi dici: Een cartoon of spotprent is een humoristische tekening. Dit kan bijvoorbeeld een karikatuur van een bekend persoon, een persiflage van een actuele situatie of simpelweg een afbeelding van een komische situatie zijn. Dunca cartoon (pi iddi) è chiutostu li disigna, chi ponnu èssiri puru comu na caricatura (chi facirmenti havi la stissa significata comu lu ngrisi carictature chi significa nu disignu di na pirsuna assai esaggirata, assurda e/o còmica, e dunca lu palora ngrisi comics). La palora veni dû francisi chi veni dû talianu caricatura, di caricare (cû senzu d'esaggirari). Chi significa tuttu chissu? Forsi la palora siciliana «caricatura» havi chiutostu lu senzu di comu si usa pi ngrisi e autri lingui, zzoè nu disignu còmicu e esaggiratu dûn pirsunaggiu abbastanti cèlibbri (ulannisi: een bekend persoon). Ma facirmenti si pò usari videmma pi significari chiddi disigna ntê jurnali chi si chiamanu pi ngrisi comic strips, p'asempiu, Peanuts (chi sunnu puru disigna còmici). Dunca, facirmenti cci voli nautru artìculu pi «caricatura» picchì ovviamenti «cartuni animatu» nun havi stu senzu - o sbagghiu? ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:12, 11 jinnaru 2006 (UTC)
  • Chissu veni di l'artìculu talianu it:Fumetto: In altri paesi sono indicati come comic o meglio comic book (USA e paesi anglofoni), in Francia sono chiamati bande dessinée (strisce disegnate). Curiosamente i paesi di lingua spagnola del Sud America, come ad esempio l'Argentina usano il termine historieta mentre in Spagna i fumetti sono chiamati tebeo. Ma chissu rifirisci sulu ê Comic books o Comics no ê comic strips chi s'attròvanu ntê jurnali. Nutati ca lu francisi usa bande dessinée pi discrìviri tutti dui. E pi sicilianu? ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 01:23, 11 jinnaru 2006 (UTC)
Ciau a tutti. Pi comics iu usassi fumettu. Comu dici Giusy, è na praol rilativamenti ricenti e l'etimoluggia è sicuramenti dirivata di l'italianu. Pi comics book, mi ricordu ca quannu era nicu iu dicìa giurnalettu, e li ma cumpagni usavunu la stissa parola. Ntô restu dâ Sicilia nun sacciu si si usa la stissa parola. Salutamu. Peppi.
Sugnu daccordu cu Peppi. --Giusi 01:54, 12 jinnaru 2006 (UTC)


Karusi,c'aviti raggiuni pikkì,'ssù sishilianu "standard" 'u parraunu i pueti 'ro 1300,nijautrhi 'u staciti viremmu comu parram'accamora no? 'U sishilianu accussì kiamatu "standard" cìentra pikka je nenti cu kiddhu 'cà parramu nijautrhi tutt'ì jonna,buh ju n'vi staju capennu 'ppì nenti,j'anu raggiuni kiddhi ca si lamentunu. 'Ppì prima cosa avissum'affari,reguli veri pigghiati supr'è nostri utati,je accenti 'cà 'ccì ramu,ju nnè ca sugnu linguista,ammia mi piaci parrari je canusciri 'u sishilianu,pikkì je macari bellu n'peddiri mai ì trarizzioni nostrhi.

L'usu di l'accentu circunflessu[cancia la surgenti]

Siguennu lu cunzigghiu di VingenzoTM, trascrivu ccà chiddu chi scrissi ntô Forum Linguasiciliana supra l'usu di l'accentu circunflessu:

L'usu di stu tipu d'accentu nta la lingua siciliana, pi quantu nni sacciu, accuminciau nta lu sèculu XIX; lu usaru, siddu puru assai raramenti, autura comu Traina, Di Giovanni, Martoglio, ecc. Nta lu cursu di l'anni lu so' usu s'ha jutu diffunnennu sempri chiossai. S'un mi sbagghiu, Piccittu ha statu un granni sustinituri di st'usu.

Iu cridu ca nun nni putemu ostinari a nigari ca si va mpunennu nta la parrata currenti 'n tutta la Sicilia l'usu di li pripusizzioni articulati cuntratti (" dû " nveci di " di lu ", ecc.). Chistu è un puntu fermu. Chistu nun voli diri ca, pi forza, puru la lingua scritta havi a sicutari l'usu di chidda parrata; la lingua parrata e chiù diretta, chiù nfurmali; chidda scritta pritenni èssiri chiù "dutta", cu n'aria di ufficialità. E' chiddu chi abbeni cu tanti lingui (puru cu l'italianu; però lu megghiu asempiu è lu nglisi pirchì nta sta lingua una di li diffirenzi ntra la lingua scritta e chidda parrata sunnu propiu li cuntrazzioni). Iu nun ci vidu nenti di scannalusu nni l'usu di st'accentu pi li pripusizzioni articulati (siddu puru mi piaci chiossai lu sicilianu clàssicu "di lu", "pi lu" e puru... "cu lu" !!); l'altrenativa fussi l'usu di nu duppiu apòstrufu: d' 'u, p' 'u eccetra, pi evidenziari la caduta abbinuta sia nta la pripusizzioni sia nta l'artìculu; o non usari nenti di nenti e scìviri du pu cu nnu.... Chiddu chi nun mi piaci pi nenti è l'usu di stu circunflessu quannu nun ci nni fussi propiu bisognu, ntê casi unni abbastassi lu clàssicu usu di n'apòstrufu. Ovverusìa nun mi piaci pi nenti scrìviri: "figghiu dûn cani" quannu putemu scrìviri tranquillamenti "figghiu d'un cani" (l'usu di un sulu apòstrufu nun è na cosa stramma). Ancora chiù peju l'usu nni sti casi: "staju jennu âmmazzari a Nofriu" pi diri "staju jennu a ammazzari a Nofriu", ossìa nzitànnulu dintra a un verbu (orrìbbuli!!!).

Pi cunchiùdiri, iu lu usassi - megghiu: lu cunzintissi - sulu nta sti casi:

  • Priposizzioni articulati (dû, cû, dâ, eccetra)
  • Duppia "i" finali plurali (varî eccetra)
  • Ntê sìncupi: "Chi avemu a fari?" --> "C'âmu a fari?" (puru "aviti" --> "âti")

Nta l'àutri casi ci haju quarchi dubbiu.

Salutamu. --Giusi 01:54, 12 jinnaru 2006 (UTC)


Chi nni pinsati di "fiuri animati"?

Li mei penzeri di l'ortugrafìa siciliana[cancia la surgenti]

Saluti a Nnirìa!

Applaudu li sforzi ca tu metti versu la cunzirvazzioni di sti 'soni' tìpici siciliani! Qualchi annu arreri, vitti nu situ assai sìmili a chiddhu ca tu offri a nuiautri: (http://www.operaincerta.it/carlo/idioma%20siciliano/). Sugnu d'accordu cu tia, ca li siciliani annu l'obbligu di prisirvari sti soni: tr, dr, str, d.d., nz, ‘fl’(latinu), etc. Na vota iu vitti n'ortugrafìa accussì: trhenu, drhittu, strhata, beddhu, penzhu, ç(i)uri, x(i)uri, hjuri, xxhuri, ciuri, sciuri, etc. Ma comu putemu scrìviri sti cosi ùnici nna lu sicilianu ‘standard’?

Avi assai ca iu stava penzannu di sti cosi.


  • ORTUGRAFÌA

Comu si sapi, cci foru tanti diversi modi pi scrìviri lu sicilianu, quannu si parra di “ortugrafìa” attraversannu li sèculi:

CH

pichottu (picciottu) ... sichilia (sicilia) ... bucheria (vucciria)

CK

cki (chi) ... ckjùi (chiui) ... tocki (tocchi) ... veckj (vecchi)

CZ

czaccara (zàgara) ... yaczu (jazzu) ... crocza (crozza)

CU

cuìnnici (quìnnici) ... cuarki (qualchi)

Ç

çàuru (ciàguru) ... çuri (ciuri) ... li çura (li ciura) ... çumi (ciumi)

GGHJ

gghjucari (jucari) ... Gghjesu (Jesu) ... gghjittari (jittari) ... Gghjaccinu (Jacchinu) ... gghjiri (jiri) ... agghjurnari (a+jurnari) ... agghjungiri (a+junciri)

GL (LJ)

baglu (bagghiu) ... curtiglu (curtigghiu) ... piglau (pigghiau)

HY (FL)

hyocca (ciocca) ... hyumara (ciumara) ... hyancu (ciancu)

HJ (FL)

hjatu (ciatu) ... hjumi (ciumi) ... hjauru (cia[g]uru)

J (G, BL, DJ, I)

pajari (pagari) ... jancu (biancu) ... jerva (erva) ... jornu (iornu) ... jùvini (giùvini) ... juji (chiudi) ... justu (giustu) ... ja (già)

JH (FL)

jhavuru (ciauru) ... jhuri (ciuri) ... jhumi (ciumi)

JJ (FL)

jjuri (ciuri) ... jjatu (ciatu) ... jjasku (ciascu) ... jjumara (ciumara)

JJ (LJ)

fijju (figghiu) ... cunzijju (cunzigghiu) ... pijjaru (pigghiaru)

K

kistu (chistu) ... komu (comu) ... kurki (curchi)

KJ (CL, PL, LJ)

kjavi (chiavi) ... kjinu (chinu) ... kjaja (chiaia) ... fikju (figghiu)

KW

kwannu (quannu) ... kwantu (quantu) ... kwìnnici (quìnnici)

KX

kxama (chiama) ... kxovu (chiovu) ... kxòviri (chiòviri) ... kxummu (chiummu)

Ñ

ñiñaria (gnignaria) ... ñuni (agnuni)

NGN

singnuri (signuri) ... vengnu (vegnu) ... dingnu (dignu)

NJ

injuria (n[g]iuria) ... manja (man[g]ia)

NY

manyanu (man[g]ianu) ... anyuni (agnuni)

SH (FL)

shuri (ciuri) ... shascu (ciascu) ... Shuriña (comune di ‘Floridia’)

SR

srata (strata) ... srittu (strittu) ... sranutari (stranutari)

W

frawla (fra[g]ula) ... riwordu (ri[g]ordu) ... waicca (varca)

X (SC)

intruxari (ntrusciari) ... baxu (vasciu) ... xiloccu (sciroccu) ... naxxi (nasci)

X (FL)

xumi (ciumi) ... xaccaza (ciaccaza) ... xagurari (cia[g]urari)

XHI (FL)

xhiamma (ciamma) ... xhiuri (ciuri) ... xhiascu (ciascu)

XI (FL)

xiumi (ciumi) ... xiaccaza (ciaccaza) ... xiagurari (cia[g]urari)

XJ (FL)

xjauru (cia[g]uru) ... xjuri (ciuri) ... Xjuriddhia (commune di ‘Floridia’)

Y (I, J, GG, DJ)

spiyari (spiari) ... saya (saia) ... oy (o[gg]i) ... viyu (vi[d]u) ... poy (poi)

Y (FL)

yumara (ciumara) ... yancu (ciancu) ... yamma (ciamma)

Cci sunnu puru li palori scritti cu: … lu circunflessu ^ … li dièrisi (ä, ë..) … e autri littri (ć, ĉ, ċ, č, ś, ŝ, ş, š ..) cu li cudi, cu l’accenti gravi, acuti, e cu li punti comu si vèdinu nna li lingui slàvici.


  • ASSIMILAZZIONI

Tannu… parramu di l’assimilazzioni (in francisi si dici ‘liaison’) unni li littri càncianu li stissi soni doppu/prima l’autri littri (puru in menzu di li palori). Qualchi vota cci sunnu autri vucali ca si nni vannu. Tutti sti esempii sunnu chiddhi funètichi, no ortgràfichi.

IN > ‘N … innamuratu > ‘nnamuratu

IM > ‘M … immagginari > ‘mmagginari

M+B > MM … cumbàttiri > cummàttiri

N+D > NN … nun dormi > ‘un-normi … San Dumìnicu > San-Numìnicu

N+D > NT … calendario > calantariu … malandrino > malantrinu

N+F > MB … infernu > ‘mbiernu (Casteltermini)

N+F > MP … infernu > ‘mpernu (Porto-Empedocle)

N+J > GN … un jornu > u-gnornu … nun jiri > ‘u-gniri

N+J > NGGHJ … un jornu > un-gghjornu … nun jiri > ‘un-gghjiri

N+M > MM … in manu > ‘m-manu … Don Micheli > Dom-Micheli

N+P > MP … in Palermu > ‘mpalermu … San Petru > Sam-Petru

N+S > NZ … in Sicilia > ‘nzicilia

N+T > ND … centu > cendu … denti > dendi … tanti > tandi

N+V > MM … cunvintu > cummintu … un vasu > um-masu

E si sapi ca cci sunnu tanti tanti chiui.. ma nun nni pozzu scrìviri tutti.


  • LI VUCALI DÈBBULI

N’autra cosa ca nni avemu penzari è stu finòminu di li “vucali indistinti” ca si tròvanu in sicilianu. Qualchi esempiu:

“inutile” > inùtili … anùtili … ‘nùtili … ‘nnùtili …

“eserciziu” > eserciziu … ‘sirciziu … ‘sarciziu …

“monicus” > mònicu … mònacu … mònucu …

“onorem” > onuri … anuri … unuri …

“Girgenti” > Giurgenti …

“Palermitano” > Palermitanu … Palirmitanu … Palarmitanu


  • LINGUA PARRATA/SCRITTA

Bonu … videmu ca cci sunnu tanti diversi modi pi scrìviri (e parrari) lu sicilianu. Ma pi lu menu ognidunu avi a scrìviri nna lu stissu modu. Ma comu putemu scrìviri un tipu di sicilianu di quali tutti ponnu èssiri d’accordu? La suluzzioni nun è na cosa aggradita di tutti. Tuttavia avemu a cumprumèttiri.

Comu dissi a Pippu, rifiremu a li granni scritturi siciliani … Meli, Pirandello, Pitrè, Piccitto, etc. Iu, parru sulu pi mia, talìu spissu a la lingua latina comu na guida. Si unu si dici “mònacu” mentri n’autru dici “mònicu” e n’autru dici “mònucu” ... penzu ca avemu truvari na suluzzioni, taliari a li ràdici di la palora, e l’usu chiddha ca assimigghia lu latinu (monicus > mònicu). La stissa cosa facemu pi li dittonghi ca si trova nna qualchi banna (puru Italia), ma nun ne esìstinu nna tutta la sicilia ne nna la lingua latina.

Comu si vèdinu l’esempii di “l’assimilazzioni” picchì avemu a scrìviri ogni sonu di la lingua? Talè a lu francisi ca avi “liaison” … nun si pàrranu comi si scrìvinu. Iddhi sannu lèggiri senza prubblema. Nta la sicilia, stu finòminu è chiui gravi, chiui diffusu. Un palermitanu pò diri “un ghioinnu” mentri ca un girgentanu dici “u-gnornu” mentri un saragusanu dici “nu ciuornu.” Comu lu scrivemu? Lassàmulu jiri st’assimilazzioni e scrivemu propiu “un jornu” o “nu jornu.” Comu fannu li francisi, li siciliani di ogni parti ponnu prununzari li frasi comu si vonnu, cu o sinza l’assimilazzioni. La stissa cosa avi a èssiri fatta pi li dittonghi. Lassàmuli jiri di la lingua scritta.

Finalmenti avemu li soni ca sunnu ùnici a la lingua siciliana (macari lu corsu, lu sardu). Comu scrivemu li gruppi cunsunatici gn, sci/e, tr, dr, str, cacuminali dd, e lu sonu ca vinni di ‘fl’ latinu?

  • GN

Penzu ca nun avemu a criari a nuddhu novu pi scrìviri ‘gn’. Iu vitti: ngn, gnh, nh, ny, nj, ñ. Ma pi raggiuni etimulòggici, ‘gn’ vinni drittu di la lingua latina. Nun è na cosa unicamenti siciliana.

  • X

Cc’è puru la littra ‘x’. Cci sunnu chiddhi ca vonnu usàrilu pi “sci/e” … pixi (pisci) … xeccu (sceccu). Si scrissi accussì tanti anni arreri. Penzu ca la littra pò purtari lu sicilianu chiui luntanu di l’italianu. Ma nun cci sunnu tanti siciliani ca vonnu scrìviri accuddhì.

Cci sunnu chiddhi ca vonnu priservari l’ortugrafìi antichi. Ma comu dissi Corrado Avolio (1882) … <<Alla trasformazione ortografica del siciliano influì moltissimo la coltura letteraria italiana, promossa con le accademie degli Arcadi, con i teatri, con l’adozione dell’italiano a lingua ufficiale. In tal modo cambiossi l’ortografia, la quale, da francese o provenzale che era, fu fatta italiana. Ma la trasformazione del siciliano parlato si era compiuta lentamente per quell principio di svolgimento dialettale che, come in tutti gli organismi, indipendentemente dalle cause esterne, impone le modificazione alle lingue.>>

  • TR, DR

Avemu puru ‘tr’ e ‘dr’. Sti soni sunnu prununzati unicamenti sicilianu. Iu vitti, ‘trh’, ‘drh’, e puru sti littri cu sìmmuli spiciali, supra e suttu. Ma picchì avemu a scrìviri sti cosi accussì? Nun si pò cunfùnniri sti cosi cu autri soni. Picchì nun penzamu di na règula sìmplici? La règula: si prununza sempri “tr” e “dr” comu un sonu ‘cacuminali.’ Ma nun penzu ca avemu canciari l’ortugrafìa picchì abbasta la règula.

  • STR

Comu si scrivi ‘str’? Iu criu ca nun cc’è nuddhu raggiuni pi scrìviri la ‘t’. Pi quasi tutta la sicilia, nun si prununza la ‘t’. Si prununza ‘shr’. Accussì penzu ca avemu scrìviri: srata, nosru, finesra. In napulitanu si scrivi stada, nosto, finesta, senza la ‘r’. Penzu ca avemu scrìviri li nosri senza la ‘t’. Accussì lu gruppu “sr” è veru unicamenti sicilianu .

  • D.D.

Finalmenti avemu li soni ca l’ortugrafìa ‘toscana’ nun pò sèrviri di nenti! Sti soni sunnu DD cacuminali e lu risultatu di ‘fl’ latinu. Lu sacciu ca cci sunnu tanti ca nun ponnu èssiri d’accordu cu mia, vogghiu ancura scrìviri li mei penzeri (cu rispettu a iddhi).

Si tròvanu tanti diversi modi pi scrìviri ‘dd cacuminali’: ddr, dd, ddh, e d.d. (cu li dui punti suttu). Prima di tuttu, è assai diffìcili di scrìviri sti sìmmuli spiciali quannu nun fannu parti di nuddhu ortugrafìa latina e quannu nun si li tròvanu nta li testeri in sicilia. Bonu, nun usamu li littri cu sìmmuli (quasi slàvichi). Tanti dialetti vèninu scritti cu ‘ddr’ ma è un granni sbagghiu. Pi li raggiuni etimulòggici, nun si pò scrìviri ‘ddr’ pi ‘d.d.’ picchì li ràdici sunnu diversi, e li soni sunnu diversi. Vicinu li madunìi si senti “bìedtta” mentri ca vicinu a Palermu si senti “bieddra” mentri ca vicinu a Girgenti si senti “bedggia”. Nun si pò usari propiu ‘dd’ picchì comu si fa la diffirenza tra ‘dd dentali’ e ‘dd cacuminali’ ca signìfica addimannari (ad+dimandare) contra addumari (a+llumer)? Nun si pò fari la diffirenza menu chi lu cristianu parra lu sicilianu assai bravu e oggigiorni li nùmira sunnu chiui picca. Pi chissu, lu sonu ‘cacuminali d.d.’ avi a vèniri scrittu unicamenti. Iu, pirsunalmenti, priferisciu ‘ddh’ picchì in sicilianu la littra ‘h’ servi a funziunari pi fari li soni duri (chi contra ci). Accussì picchì la ‘h’ nun pò sèrviri pi fari “cacuminali” la littra ‘dd’? Criu ca l’idea cci pò sèrviri assai bonu. Si la trova nta qualchi libbru sicilianu e nta l’autri dialetti sardi, corsi, calavrii, e salentini. Chista è na cosa assai sìmplici. Trovamu puru ‘d.d.’ nta lu Vocabolario Siciliano. Stu fattu ni mostra ca è assai impurtanti ca facemu la diffirenza tra ‘dd dentali’ e ‘d.d. cacuminali’. Vassinnò un jornu li dui soni vèninu prununzati nta la stissa manera comu cunsiguenza d’ignuranza!

  • FL latinu

E cc’è lu sonu ca vinni di lu latinu ‘FL’. Cci sunnu tanti diversi modi pi scrivìrilu… çuri, çiuri, hyuri, hjuri, jhuri, jjuri, shuri, xuri, xiuri, xhiuri, xjuri, yuri (e certamenti ciuri e sciuri)! Comu cacuminali ‘d.d.’, penzu ca stu sonu avi a èssiri scrittu nta na manera spiciali. Stu sonu è assai ùnicu pi li dialetti siciliani. Ma comu l’autri soni, ca sunnu diversi nta li varii parti, comu lu scrivemu stu sonu? L’avemu a cunzirvari lu sonu ùnicu, ma a la stissa vota, l‘avemu a scrìviri cu sulu una littra/unu sìmmulu. Cridu ca nun putemu usari ci- or sci- picchì l’avemu già sti littri e pi raggiuni etimulòggici, sèrvinu la lingua nni autri modi. Nun criu ca avemu usari la littra ‘x’ picchì l’usaru tanti anni arreri pi lu sonu ‘sci/e’. Nun criu ca avemu usari la littra ‘h’ picchì è la littra italiana ca rimani muta. E comu iu dissi prima, avemu a distinguiri sti gruppi pi mòtivi etimulòggici: sci/sce, ci/ce, fl, h. Iu priferisciu usari ‘ç’. Sta littra è ùnica e nuddhu la pò cunfùnniri cu nuddhu autri littri. Sfurtunatamenti, nun criu ca si trova la littra nta li testeri siciliani. Ma, comu iu dissi a rispettu di ‘d.d. cacuminali’, è assai impurtanti ca facemu la diffirenza tra sti soni, menu chi un jornu ‘ciuri’ e ‘ciucciu’ vèninu prununzati nta la stissa manera.

Tannu.. cci sunnu tanti mòtivi pi quali raggiuni è un disastru di scrìviri nta un modu funèticu. La lingua siciliana avi li so dialetti, e sunnu dialetti assai diversi. Sfurtunatamenti, avemu a usari un ‘standard’ ca nun è troppu italianizzatu, ne troppu dialettali. Siccomu cci sunnu tanti diffirenzi, nun cci sèrvinu abbastari a tutti. Pi chissu nun putemu usari n’ortugrafìa ca funziona propiu funeticamenti. Cci sunnu li vucali dèbbuli, li dittonghi, autri cosi dialettali. Immeci avemu a scrìviri sinza sti cosi, e puru sinza l’assimilazzioni. Comu detti l’esempii, l’assimilazzioni nun veni nta la stissa manera pi tutta la sicilia. Cci sunnu assai diffirenzi. Finalmenti, ti vogghiu laudari pi la pirsistenza ca tu duni a rispettu di la cunzirvazzioni di l’ùnici soni siciliani. Iu mi priferisciu puru scrìviri “beddhu”, “minesra”, “capixu”, e “çuri”. Chisti sunnu li mei penzeri, macari sunnu sbagghi, ma criu ca è impurtanti di sparagnari sti soni e di scrivìrili cu n’ortugrafìa ca servi bonu la lingua siciliana. Tuttavia, quannu scrivu l’artìculi pi Wikipedia Siciliana, iu scrivu sicunnu li règuli di lu cumitatu. Spiru ca ristai a scrìviri pi stu pruggettu. La lingua siciliana avi bisognu di boni cristiani comu tu!

Vossìa benidica, Uinginzu --VingenzoTM 03:30, 13 jinnaru 2006 (UTC)


(Nota bona: tutta l’infurmazzioni di supra veni di li siguenti: Ascoli, Avolio, Battisti, Bertoni, Böhmer, Bologna, Bourciez, Cultrone, Diez, D'Ovidio, Ducibella, Gaspary, Goidánich, Grandgent, Grassi, DeGregorio, Gröber, Guarnerio, Guastella, Hüllen, Jaberg, Jud, Körting, Meli, Meyer-Lübke, Millardet, Pariselle, Pirandello, Pitrè, Richter, Rohlfs, Salvioni, Santangelo, Schiavo-Lena, Schneegans, Schuchardt, Stoppato, Vaughan, Vigo, Wentrup, Zonfingen).

  • Ciau Vicè, sai ca facisti n'argumentu abbastanti rubbustu, e araciu araciu tu mi stai cummincennu! La cosa ca mi piaci supratuttu è ca hai datu n'ucchiata a tutti li pussibbilitati e hai dicisu ca pâ maggiuranza di casi, tuttu pò stari com'è. Li tri asempî cu cui voi pruvari a fari quarchi cosa diversa, sunnu chiddi di cui tanti cci hannu discurrutu pi sèculi! Allura, rispunnu ora p'ogni asempiu e pruposta:
    1. STR o SR - hai raciuni ca oramai la «T» è supèrfluu, ma pi l'autra manu, avemu tutti l'abbitudini di scrìviri nostru, strata, eccetra. Sapemu tutti lu sonu di STR e nun si pò cunfùnniri cu nautru sonu, dunca, staiu pinzannu ca puru stu nessu si pò stari com'è.
    2. DD o DDH - armenu sugnu d'accordu siddu avemu a canciari stu nessu, ca DDH è lu megghiu e è veru ca tanti lu ùsanu già (ma nuddu dî rifirimenti cchiù mpurtanti!). Ju ammettu ca chiss'idia si tratta di quarchi cosa miritèvuli e mi sugnu quasi cummintu ca fussi na cosa bona (spiciarmenti pi chiddi comu a mia chi nun pàrranu lu sicilianu bonu bonu).
    3. CI o Ç o ÇI - nautra vota, ju sugnu quasi cummintu ca fussi na bon'idia usannu stu sìmmulu. Na cosa bona è ca nfatti Piccittu già usa ÇI mmeci di CI (quannu cci voli) e dunca nun è na forma cumpritamenti strana. Ma prifirisciu, p'asempiu, Çiuri mmeci di Çuri - armenu cû primu la palora s'arresta canuscìbbili pi chiddi chi la sannu già. Forsi sulu stamu parrannu di na vintina di palori, o armenu chiddi cchiù cumuni. Siddu l'utenti di wikipedia dicìssiru sì, puru ju dicissi sì.
Cci vulissi assai mpegnu oramai ca stamu abbicinannu 4.000 artìculi, ma armenu nun è na pruposta assai strema. Voi pruvari a scriviri st'argumentu ntô forum linguasiciliana.org? Cci havi a essiri n'accordu largu prima ca si pò fari quarchi cosa accussì. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:21, 13 jinnaru 2006 (UTC)
    • Vicè, cumplimenti pi chiddu chi scrivisti: facisti un travagghiu bonu e nu sirvizzu mpurtanti pi l'utenti di sta Wikipedia. Iu sugnu daccordu cu Pippu pi lassari tuttu pi com'è pi quantu riguarda "strata" eccetra picchì nun c'è versu di cunfunnìrilu cu nenti. L'ùnichi dui cosi ca putìssiru èssiri canciati sunnu la dd cacuminali pruvinenti dû nessu latinu "LL" (e nun vidu àutra manera di canciàrila si non agghiuncènnuci na "h" appressu) e la "ci" dû nessu latinu "FL". Haju quarchi dubbiu pi lu passaggiu "dd" ---> "ddh" picchì fussi un passaggiu non justificatu d'un usu attistatu ntô passatu (sulu ora s'accumincianu a vìdiri sti ddh); iu aspittassi n'anticchia prima di fari un passu accussì nnovativu. Nveci lu passaggiu di "ci" (figghiu di "FL" latinu) a "ç" fussi un fàusu passaggiu picchì nta la littiratura passata già si usau (lu "ç" e puru àutri, comu la "x"); iu lu facissi puru ora ntâ Wikipedia, però prima vidissi bonu siddu è chiù clàssicu l'usu di "ç" o di "x" (nni stu mumentu nun sapissi arrispùnniri). Salutamu. --Giusi 18:14, 13 jinnaru 2006 (UTC)
    • Saluti a Pippu e Giusi. Vi ringrazziu pi li cari palori ca mi mannàstivu. Vi dicu ca mi vinni na pocu di surprisa doppu ca vitti li vostri cummenti. Lu me obbiettivu nun fu d'addimannari li canciamenti pi la nostra Wikipedia. Immeci, vulìa mustrari a Nnirìa li difficultati di scrìviri propiu funèticamenti. E comu si vedi, mi piaci la ricerca di lu sicilianu. Va bonu - sugnu puru cuntentu ca macari siti quasi d'accordu cu li mei penzeri (pi lu menu li chiddi chiui impurtanti). Comu sempri, tanti cumplimenti a vuiautri. Criàstivu na cosa ca fu sulu n'idea qualchi annu arreri. Ma oi talè! È na cosa pi quali tutti ponnu èssiri orgugghiusu! --VingenzoTM 22:14, 13 jinnaru 2006 (UTC)
    • Saluti di cori a tutti vuatri.

Grazi a Vingenzu p’ aviri ammintuatu un certu me mpegnu.

No scriviri sishilianu c’ è nautru mpirugghiu:

U sicilianu ‘’’Standard’’’ è staticu. Esempiu:
-Nun c'è un jornu ch' 'un va fazzu a spisa, jornu pi jornu.
-Supra a lu centru tavula ci misi li ciuri, sunnu tri ciuri, chi cugghivi nta lu jardinu.
-Si travagghiu sugnu stancu, si nun travagghiu nun sugnu stancu.
U sishilianu funeticu nmeshi è dinamicu, e i paroli cancianu. Esempiu:
-'Un c'è un gnornu ch' 'un va fazzu a spisa, jornu pi ghiornu.
-Supr' o shentru tavula ci misi i shuri, sunnu tri ciuri, chi cugghivi no jardinu.
-Si trhavagghiu sugnu stancu, si nun trhavagghiu nun zugnu stancu

Sta diffirenza ne paroli nun è un “viziu dialettali”, ma havi un so principiu funeticu-grammaticali precisu, chiaru e semplici, c’ a vuautri, chi siti prufissionisti du scriviri sicilianu v’ avissi a appassiunari. E’ usatu nta tutti i parrati da Sicilia.

Stu principiu nun lu nvintai iu, ma happi l’ unuri di scoprillu, e sugnu sicuru ca i pueti e i grammatici tutti, numinati di vuatri, nun lu canuscissiru.

-Ci sunnu cunzunanti, certuni sunnu funemi autoctoni, chi iu chiamu instabbili,
Sh,Ch, R-(d), J, G-asp., Rh, V-asp., chi dopu na vucali brevi ( Ă, Ĕ, Ĭ, Ŏ, Ŭ) cancianu a forti.
C, K, D, Ghi-, R, V.
L’ autri cunzunanti raddoppianu.
-Dopu a cunzunanti "N", a cunzunanti . . .
... D cancia a → N
... J → Gn
... G asp. → Gh gutturali
... S → Z
... V → M.

U fattu di vucali brevi e longhi nun havi a pariri stranu, vistu chi è usatu puru n italianu (eppure= e pure; appena= a pena; siccome= si come…), veni du latinu e forsi puru du grecu. Si poi a vuatri stu finominu di vucali chi cancianu (speciarmenti n principiu di parola, dopu na vucali brevi: ă prep., chiŭ, cŭ, chĭ, ĕ, nĕ, ognĭ, pĭ, sĭ, quarchĕ, trĭ, nŭn, e autri… ) vi fa senzu, è nautra cosa, ma sicilianu è, parratu nta tutta a Sicilia, e nun ci fora nenti di stranu si fussi puru scrittu nta tutta a Sicilia. U jornu chi unu di vuatri scrivi "Dhu" o "dha", mi susu mpedi davanti o monitor e cci battu li manu.

[2] -Saluti a tutti vuatri.-Nnirìa 23:48, 28 jinnaru 2006 (UTC)]


'U sai 'cà macari jù a penzu com'attia!Mi piacìu 'ssà riscussioni.

Salutamu!

Aja truvatu 'nnà cosa 'cà dimostra ke tò pinzeri su veri,liggiti 'ccà com'è scritto "fiamma"

Siciliano Italiano Nun è xhjamma ordinaria, no, la mia è xhjamma chi sul'iu tegnu e rizettu,xhjamma pura e celesti, ch'ardi 'n mia; per gran misteriu e cu stupendu effettu. Amuri, 'ntentu a fari idulatria, s'ha novamenti sazerdoti elettu; tu, sculpita 'ntra st'alma, sì la dia; sacrifiziu lu cori, ara stu pettu.

Novu sysop[cancia la surgenti]

Ciau a tutti - Turiddu è lu nostru quartu sysop - cci lu fici ora ora - tanti auguri a Turiddu! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:13, 16 jinnaru 2006 (UTC)

Vicipaedia siciliensis, laborem et placere est.[cancia la surgenti]

Carìssimi amici e amichi,

V'arringrazziu tutti p'aviri butatu pi mia, e grazzî macari pî cumprimenti.

Speru di cuntinuari a longu a cullabburari ô sviluppu di sta magnìfica enciclopedia siciliana.

Salutamu!

Turiddu

Nomu cumuni[cancia la surgenti]

Comu vidìstivu, staju travagghiannu pi mèttiri nta la nostra Wikipedia tutti li cumuni taliani. Accuminciai cu chiddi dâ pruvincia di Nàpuli (finuta). Pi quantu riguarda lu nomu cumuni, cci lassavi chiddu talianu. Ora staju facennu chiddi dâ pruvincia di Lecci; pi sti cumuni mi parissi giustu mittìricci lu nomu cumuni di iddi nta la lingua salentina ca è puru, quasi sempri, lu nomu di ddu paisi comu un sicilianu di Sicilia lu prununciassi. Si nun aviti nenti 'n contra, fazzu accussì. Salutamu! --Giusi 02:19, 23 jinnaru 2006 (UTC)

    • Giusi, ju nun haiu nenti 'n contra. Mi pari na veru bona idìa, ma forsi siddu quarchidunu nni canusci nu forum di Salintini, putissimu spiàricci ddà comu si dici 'n salintinu. Salutamu

Turiddu

    • Turi, la to' è na bona idia. Iu, finu a ora, haju circatu ntâ riti; siddu trovu quacchi cosa sicuru, mettu lu nomu salentinu, si nun trovu nenti sicuru, lassu lu nomu talianu. Nun canusciu Forum unni si parra lu salentinu. Siddu quacchidunu chi leggi sti linî nni sapi quacchi cosa, lu scrivissi!!! Salutamu. --Giusi 19:11, 23 jinnaru 2006 (UTC)


sugnu d'accordu cu st'idei - nun scrivu di cchiù picchì accamora haiu di prubbremi cu l'aspettu quannu èditu na pàggina - speramu ca si tratta di quarchiccosa pruvisoria. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:21, 24 jinnaru 2006 (UTC)

Lu plurali maschili ccâ a[cancia la surgenti]

Ciau a tutti. Spissu avèmu l'abbituddini di scriviri lu plurali maschili ccâ i. Ntâ lingua parrata, almenu ntê mè banni si usa spissu (non sempri!) la a. Pi esempiu lu pumu, li puma, lu piru, li pira, Lu maruni, li maruna, lu muturi, li mutura, lu strummentu, li strummenta. Lu plurali ccâ i veni spissu di l'italianu, mentri lu plurali ccâ a è cchiù origginali sicilianu. Pi chiddi chi hannu studiatu tanticchia di latinu, l'etimologgia dû plurali ccâ a veni dû plurali neutru latinu, e pensu ca è una dê rari tracci di plurali cca a chi lu latinu lassàu ntê lingui moderni. Chi nni pinsati ? Salutamu. Peppi. 24 di jinnaru 2006, 16:00.

  • ciau Peppi - hai raciuni ca è sempri cchiù facili pigghiari la strata d'abbituddini e ca n'avemu a usari sempri li formi cchiù siciliani, di cui tanti vennu scurdati l'ùrtimi dicini d'anni. Chî plurali ju haiu sempri li difficultà picchì: 1. si vidi e senti tanti voti li formi italiianizzati; e 2. cc'è nudda banna unni unu si cci pò circarili pi assicurarisi siddu sunnu giusti. P'asempiu, Turiddu e ju avemu parratu dû plurali di «nomu». Nuiàtri avemu vistu la forma «noma», ma quantu ju jii a truvarila, nun cci putìa rinèsciri. Pi chissu, nun era sicuru. Ma ora, parrandu d'uriggini latina, mi fa pinzari ca facirmenti sta forma è giusta. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 20:13, 24 jinnaru 2006 (UTC) ps mi scusati, ancura haiu di prubbremi cu l'aspettu, e nun pozzu vidiri tuttu chi scrivu, forsi cci sunnu li sbagghi - aviti lu stissu prubbrema vuautri stissi?

Ciau, Pippu. Agghiu lu stissu probblema, pensu. Quannu fazzu li canci, mi vènunu li carattiri dâ culonna di manu manca cchiù granni, impinniennu di vìdiri l'inizziu dâ finestra dê canci. Qualcunu ha canciatu qualchi cosa ntê paggini spiciali, o è sulu nu bug timpuraniu ? Salutamu. Peppi

sì, mi pari c'avissi a èssiri nu bug pruvisoriu, cridu ca nuddu havi canciatu quarchiccosa ntê pàggini spiciali - si nun mi sbagghiu, cci avemu vistu stu prubbrema arrè. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 22:00, 24 jinnaru 2006 (UTC)
  • Puru a mia mi succedi di aviri la culonna a manu manca cu li caràttiri chiù granni; mi pari ca succidìu àutri voti. Pi quantu riguarda lu plurali cu la terminazzioni "a", issu supravvivi 'n quacchi palora ca si rifirisci a cosi inanimati (libbru-libbra, monumentu-monumenta, ossu-ossa, signu-signa, piru-pira) comu succidìa a sti palori dâ secunna declinazzioni nta la lingua latina (nom. singulari in -um, plurali in -a); particulari è lu plurali cu la disinenza "-ura" ca veni paru-paru dâ terza declinazzioni latina (tempu-tèmpura (tempus-tempora), corpu-còrpura (corpus-corpora)). Ma lu plurali cu la "a" l'avemu puru nta quacchi palora ca si rifirisci a cosi animati, speciarmenti sidda finisci ô singulari cu la "i" (scritturi-scrittura, dutturi-duttura, latruni-latruna, campiuni-campiuna eccetra); nta stu casu criu, ma nun sugnu sicura, ca nun veni dû latinu ma è na manera pi distìnguiri lu singulari di lu plurali. --Giusi 02:18, 25 jinnaru 2006 (UTC)
/Bonner mustra lu plurali di «signu» comu «signa».
Pi quantu riguarda «noma», pruvai a arriscidirila supra Google - e la sula risposta valida era propiu dâ nostra wikipedia! Dunca, nautra vota, tegnu li dubbî. Ju canusciu lu latinu picca picca, ma lu me vucabbulariu latinu n'ammustra nomen e nominis - chissu nun significa ca nfatti nun fa parti dâ stissa catiguria? (fazzu la dumanna picchì viramenti ju nun u sacciu pi nenti) - ô mìnimu ju avissi a cunchiudiri ca tutti dui sunnu vàlidi, «nomi» e «noma», e mi pari ca chissu pò succèdiri chî plurali ogni tantu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 12:22, 25 jinnaru 2006 (UTC)
  • Sì, pensu ca è megghiu usari "signa" nveci di "signi". Pi quantu riguarda «nomu», veni di la palora latina di gèniri neutru nomen chi ô plurali addiventa nomena. Sinceramenti iu haju sintutu diri chiossai «li nomi» ca «li noma» però nun mi maravigghiassi si noma vinissi dittu nta quacchi banna dâ Sicilia. Iu pensu ca avìssimu a ccittari certi voti tutti dui li pussibilità, quannu asìstinu sti dui cundizzioni: 1. effettivamenti nta bona parti dû tirritoriu si ùsanu li dui pussibilità; 2. la palora, 'n latinu, havi lu plurali dû casu numinativu ca finisci cu la "a". Mi pari stranu, pi fari n'asempiu, ca nomen-nominis (nom. pl. nomina) duna "noma" e flumen-fluminis (nom. pl. flumina) duna ciùmira. Tutti dui sunnu dâ terza declinazzioni. Certu, tuttu è pussìbbuli nta l'evoluzzioni di na lingua. --Giusi 12:50, 25 jinnaru 2006 (UTC)
    • Ciau a tutti

Ma chi bedda discusioni vuàutri faciti! Criu ca quarchi palora chiossai nun va a èssiri di suverchiu. Difatti, macari ju circai stu famusu "noma" ca nun s'attrova cchiù a nudda banna dâ riti. E haiu asciatu/acciatu la forma plurali "noma" usata di Peppi:

http://scn.wikipedia.org/wiki/Talk:Johann_Sebastian_Bach


Videmma, potti asciari/acciari la forma plurali "cugnoma" usata di Giusi:

http://scn.wikipedia.org/wiki/User:Leonard_Vertighel


E nta sta pàggina pulacca ccà sutta, putiti lèggiri chistu: "Rifirenna di Ethnologue circa la lingua siciliana. Li noma dâ lingua siciliana chi sunnu pussibbili cumprenninu: Calabru-Sicilianu, Sicilianu, Siculu." http://lingustica.scn.reference.pl/


Macari ntô situ dî dialetti e lingui parrati 'n Italia (ndrizzu ccà sutta), asciai chista frasi "i noma nosci si virunu: Paulu, Vartula" ntra na puisìa siciliana:

http://www.dialettando.com/regioni/pages/detail.lasso?id=5228


E st'asempi nun mi pàrinu cumpritamenti fàusi pirchì macari 'n Còrsica (ìsula tàlica francisa) s'usa la palora plurali "noma":

http://www.matinalatina.com/documents/festi/santandria.pdf


http://www.adecec.net/adecec-net/ghjurnata2000d.html


http://www.taravu.com/Textes/corses/Foata.htm

Ma puru siddu stu tèrmini pò asistiri 'n Sicilia, nun mi pari veru diffusu, e pirchistu criu c'avemu a sèquiri li cunzigghi boni di Giusi ca idda campa ntâ Sicilia. Penzu c'âmu a usari la forma plurali "nomi". Salutamu!


--Turiddu

  • Turiddu, ntirissanti assai fu la tò anàlisi e li ricerchi ntâ riti! Salutamu. --Giusi 13:47, 25 jinnaru 2006 (UTC)
      • Du paroli pi finiri: veru è ca nun campu cchiùi in Sicilia, ma mi cunsidiru di matrilingua siciliana. Agghiu campatu in Sicilia pi vint'anni e agghiu fattu ddà tutti li scoli (purtroppu in italianu). Pozzu cunfirmari ca ntê me banni si dici sulu noma. Ma si Giusi dici ca idda ha sintutu cchiossai nomi, pensu chi avemu a lassari li dui pussibbilitati. Salutamu. Peppi.
  • Ciau Peppi - sacciu ca la grammatica di Bonner duna spissu du variazzioni pi quarchi plurali, (p'asempiu: «jochi» e «jòcura» dunca mi pari ca putemu fari lu stissu cu «nomu». A prupòsitu, ju m'attrovu fora di casa pròssimi tri jorna (sti pròssimi tri notti pi vuàutri!). Salutamu. -- ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 20:35, 25 jinnaru 2006 (UTC)

paroli scanosciuti[cancia la surgenti]

Voscienza binidica. scusassi, ma m'addunavu ca 'nn prima paggina c'e scrittu "cunteni", ma criu ca "capi" è megghiu.

  • Nun sacciu si nta stu casu è megghiu "capi"; nun sugnu sicura.--Giusi 15:22, 27 jinnaru 2006 (UTC)

[[Vulia addrumannari si si rici 'ri Palermu o di Palermu', 'rumani o dumani', nPalermu si siente si sugnu paisanu o palermitanu. Chiarennu chistu mi fazzu sentere natra vota. Ringraziu e vi salutu. Michiele ra Germania]]

  • Nnâ lingua àuta la "d" nun si cancia in "r". Quinni ntâ Wikipedia scrivemu "di Palermu", "dumani" eccetra. Ti mettu nu strattu dû Cumpenniu Stilìsticu ca tratta di sti cosi, evidenziànnuti lu fattu di la d/r:

Normi Spicìfichi Accittàbbili

  • Dittongazzioni dâ vucali accintata, p’asempiu: bonu-buonu, pedi-piedi, la vucali pura è prifiruta.
  • La sustituzzioni dâ DR, p’asempiu: diri-riri, dari-rari, l’usu dâ D è prifirutu.
  • GGHI e GLI: figghiu-figliu, ogghiu-ogliu, GGHI è prifirutu.
  • C surda e G sunora: manciari-mangiari, lacrima-lagrima, C surda è prifiruta.
  • CHI e CI/CCI, chiànciri-ciànciri, CHI è prifirutu.
  • G dura nizziali prima di na R: granni-ranni, G dura nizziali arresta.
  • J cunzunantali e G dura: jattu-gattu, J cunzunantali è prifiruta.
  • DD e LL: beddu-bellu, DD è prifirutu.
  • La sustituzzioni dâ R interna cu na vucali: porcu-poiccu, purtari-puittari, R arresta.
  • Nzirzioni di na V: autru-avutru, niuru-nivuru, senza V è prifirutu.
  • Palori chi pirderu la "i" nizziali nun ùsanu l’apòstrufu, p’asempiu: mpurtanti, gnuranti, nzignari, ecc.
  • Certi paroli accumenzanu câ "i" picchì veni prununzata, p'asempiu: idia, ìsula, Italia, Islanda, ecc.
  • Sarvu di quarchi eccizzioni (p'asempiu: ô principu di na parola e certi paroli muterni), la “e” e la “o” s'attròvanu supratuttu accintati, masinnò, si usa la "i" e la "u", p'asempiu: cumpenniu (no compenniu), cumunità (no comunità), culligamenti, sustituzzioni, cunziddirari, ecc.
  • Quannu la "z" havi na vucali a ogni latu, -ZZ- duppiata è prifiruta (p'asempiu: "-zzioni" è megghiu di "-zioni".
  • Quannu la "b" havi na vucali a ogni latu, -BB-' duppiata è prifiruta (p'asempiu: lìbbiru e accabbari).
  • -NZ- è prifirutu mmeci di "-NS-", (p'asempiu: nzignari e cunziddirari).

Salutamu! --Giusi 15:22, 27 jinnaru 2006 (UTC)

Stavu pinzannu ca na tauletta accussì fussi na cosa bona pi chiddi chi vulìanu cuntrullari li nostri normi pi cunti soi. Siddu vuliti agghiuncìricci l'autri rifirimenti ca nn'aviti, si pò fari facili.

Tavuletta chi fa paraguni d'ortugrafìa dî nostri rifirimenti cchiù mpurtanti ('n tèrmini ginirali)

Questioni Grammàtica di Pitrè, 1870 Vucabbulariu di Piccittu, 1950-1980 Dizziunariu etimològgicu di Giarrizzo, 1989 Vucabbulariu di Camilleri, 1998 Grammàtica di Bonner, 2001 Vucabbulariu di Lucio Zinna - Antares Editrice, 2002
L'usu dâ «J» vul. 1-3 no,

vul 4-5 sì

no no no
Pirduta dâ «I» ô principiu dî palori usa apòstrufu nun l'usa nun l'usa nun l'usa nun l'usa l'usa
littri duppricati ô principiu dî palori no, sarvu di quarchi ccizzioni sì, anzi tutti li palori c'accumènzanu cu na «B», «R» e «Z» vennu scritti câ prima littra duppricata no, sarvu di quarchi ccizzioni no, sarvu di quarchi ccizzioni no, sarvu di quarchi ccizzioni sì, tutti li paroli c'accumènzanu cu ddi dui littri: B, R
NZ / NS p'asempiu: inzignari/insignari NZ NZ NZ NS NZ NZ
La «G» e la «D» davanti â «R» tutti dui usa la «G» usa la «G» e la «D» usa la «G» e la «D» usa la «G»
L'usu di «BB», «ZZ», «GGI» e «CCI» mmenzu li palori no
La «L» prima d'un cunsunanti, o «R» o «U» «R» o «U» «R» o «U» «R» o «U» «R» o «U» «R» o «U» sulu la «R»
L'usu dâ «E» e dâ «O» sulu quannu sunnu accintati no no
Dittongazzioni dâ vucali accintata no tutti dui no no no no
GGHI e GLI GGHI tutti dui GGHI GGHI GGHI GGHI

Elezione Bureaucrat su nap.wikipedia[cancia la surgenti]

Siccome alcuni di voi sono anche frequentatori di nap.wikipedia, ma ovviamente meno spesso, vorrei informarvi che ci sono le elezioni per un primo Bureaucrat [3] quindi siete invitati a partecipare :-) Ciao! --SabineCretella 11:48, 29 jinnaru 2006 (UTC)

Sondaggi novi[cancia la surgenti]

Ci sunnu dui quistioni ca avìssimu a sistimari na vota pi sempri. Mi pari ca nun avemu discurrutu di sti dui quistioni ntê misi passati. Putiti iri ntâ paggina dê sondaggi e vutari? Salutamu. Peppi.

  • Vulìa ringrazziari a Peppi ca pigghiau sta nizziativa di sti dui sundaggî: ci vulìa propiu! --Giusi 19:39, 1 Frivaru 2006 (UTC)

m'bare mosti situ da j'aci

Sicilianu, Calabbrisi, Salentinu, Cilentanu[cancia la surgenti]

Ripigghiu un tema ca avìa trattatu, siddu m'arricordu bonu, ntê vacanzi di Natali: chiddu di dari spazziu nta sta wikipedia a ddi idiomi parrati fora di l'ìsula di Sicilia e ca li linguisti, nurmalmenti, cunzìdiranu di la stissa famigghia dî varianti dû sicilianu. Pi rispettu a sti varianti (ca sunnu di banni fora dâ Sicilia giugràfica e culturali), iu lassassi alcuni artìculi scritti di autura di sti lochi, ca si rifirìscinu a temi pirtinenti a li so' banni, cu lu stili di iddi, mittennu un template ca spiega lu discursu (asempiu: "St'artìculu è scrittu secunnu la varianti chiamata Calabbrisi"). N'asempiu po' èssiri l'artìculu supra lu Dialettu grecu-càlabbru. Si putissi diri: «E picchì nun facemu lu stissu cu li varianti "nterni" dû Sicilianu?»; iu criu ca li varianti nterni fannu parti di la stissa rialitati giugràfica e culturali e, dunca, hannu comu rifirenna scritta la littiratura siciliana (chi, già lu sapemu, è scritta abbastanti dâ stissa manera nta tutta la Sicilia e jè la manera ca circamu di usari ccà ntâ Wikipedia Siciliana); ma lu Calabbrisi e, ancora chiossai, lu Salentinu e lu Cilentanu nun ponnu aviri comu rifirenna la littiratura siciliana. Chi nni pinzati? Salutamu. --Giusi 00:59, 6 Frivaru 2006 (UTC)

  • Ciau Giusi - chiddu ca stai dicennu è lòggicu e ju sugnu d'accordu, nun putemu spittari ca li nostri cucini dâ Calabbria, dû Salentinu o dû Cilentanu si cuntintàssiru assicutari li normi dâ littiratura siciliana. Dunca, l'idia d'usari nu template è bona. Stu template pò darini na spiegazzioni e pò ncurriggiari l'autri a scrìviri ntâ wikipedia siciliana. Avemu puru accittari ca forsi veni lu jornu quannu avemu a cunziddirari un nomu novu pâ lingua siciliana (ma chissa è na discussioni pi nautru tempu). Pi quantu riguarda li parrati di l'ìsula (o di l'ìsuli), mi pari ca è megghiu assicutari li normi dâ nostra littiratura, ma pi l'autra manu - sapemu tutti quanti ca cci sunnu tanti siciliani ca nun nni vonnu sapiri di stu standard addirittura. Sapemu ca è na cosa fàcili criannu na suttapàggina (usannu lu «/»), e haiu pinzatu quarchi vota ca siddu cc'eranu chiddi chi vulìssiru scrìviri pâ sò parrata pi forza, cci putìanu fari cu na suttapàggina - spiciarmenti a rispettu dî cumuna. P'asempiu, (sulu pi diri) Peppi putissi scrìviri na virsioni di l'artìculu Rausa accussì: Rausa/rausanu, eccetra. Pi quali mutivu? Sulu pi ncurriggiari assai siciliani di cchiù a scriviri nta wikipedia. Ma accettu ca forsi si tratta di n'idìa strema. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 04:05, 6 Frivaru 2006 (UTC)
  • Pippu, a l'inizziu nun l'avìa caputu zoccu era stu «/». Doppu avillu caputu, mi pari na bona idìa. Si propiu ci fussi quarchidunu ustinatu a scrìviri nta na mudalitati "non standard" e lu tema di l'artìculu lu giustificassi, si putissi fari comu dicisti tu. --Giusi 03:09, 7 Frivaru 2006 (UTC)
  • Giusi, m'attrovu d'accordiu cu tia a riguardu di li varianti cuntinintali di la lingua siciliana. Nun ponnu èssiri scritti seccunnu li règuli ortugràfichi di lu sicilianu littirariu. Ma pi tutti li varianti di l'ìsula di Sicilia (palirmitanu, trapanisi, nissenu, rausanu, catanisi, missinisi, ecc.), s'hannu a rispittari li normi di la nostra littiratura, scritta di li littrati nustrani. Salutamu! --Sarvaturi 05:06, 23 Giugnettu 2007 (UTC)

Nove votazzione ncopp 'a Wikipedia napulitana[cancia la surgenti]

Putete votà acca pe' Gennaro e Eric: http://nap.wikipedia.org/wiki/Wikipedia:Amministratori :-) Ciau!!! --82.61.88.226 17:25, 10 Frivaru 2006 (UTC)

Articulu dâ Simana[cancia la surgenti]

Vulissi prupòniri Jacques Cartier pi sta simana - putiti daricci n'ucchiata pi fauri? Grazzî! ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 03:29, 13 Frivaru 2006 (UTC)

Semi-protection[cancia la surgenti]

La wikipedia havi na nova duttrina di semi-protection (signìfica nu liveddu vasciu di prutizzioni o vardìa). Ju pruvai a usarila ora ora, p'un artìculu dû quali haiu tinutu li dubbi. Significa ca unu nun si pò tràsiri ccà comu anònimu pi fari li canciamenti - o si fa lu log on (siddu havi gìa riggistratu) o si riggista e poi s'havi a aspittari quattru jorna prima ca pò turnari a editàricci. A mia mi piaci sta duttrina assai. Speru ca significa ca nn'avemu cchiù menu dû vannalìsimu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 09:03, 18 Frivaru 2006 (UTC)

  • Pi daveru ntirissanti... nun la sapìa sta cosa... --Giusi 18:45, 18 Frivaru 2006 (UTC)

Ciao carusazzi...au Mbare

u capisturu[cancia la surgenti]

Au Mbare si viri ca si catanisi....complimenti pa to iniziativa...davveru Spakkiusu....anche sa ava affari Wikipedia Catanisi no siciliana....pikki nuauttri non semu siciliani ma katanisi gioia......u capisturu ?

Po' ntirissari?[cancia la surgenti]

Ntâ me' pàggina di discussioni mi mannaru stu missaggiu li nostri frati Corsi (l'utenti Img):

"Bonghjornu, Giusi: Ti ringraziu (possu dì ti tù?) pa a to cuntribuzioni aà a wikipedia corsa! Faci piaceri parchì semu veramenti pochi. Aghju incaricatu issi pochi ghjorni l'annati 1-1000 incù u botu annantu à a wikipedia corsa. Sè tù sè intarissatu, i possu incaricà dinò annantu à a wikipedia siciliana. Bastaria à dà mi u mudellu, par asempiu l'annu 1 o 2. À prestu." Img 10:43, 25 Frivaru 2006 (UTC)

Iu di sti cosi nun nni capisciu assai. Chi diciti? Nni po' ntirissari? Salutamu. --Giusi 12:41, 25 Frivaru 2006 (UTC)

La wikipedia napulitana fici propiu accussì e si junceru a 4.000 artìculi ntra 10 jorna di quannu era criata. Avemu a cunziddirari:
    • nuiàtri avemu lu vantu di nun avennu mai usatu li bot pi aumintari quantu artìculi nn'avemu
ma pi l'autra manu
    • tra prestu videmu la pussibbilitati dî wikipedî nichi cu 20.000 artìculi - siddu sta succidennu accussì, certamenti nn'avemu ricunziddirari pi seriu. Salutamu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 20:13, 25 Frivaru 2006 (UTC)
Ciau a tutti. Chista è la mè opinioni. Nun havemu usatu bot pi aumintari lu nùmmuru d'articuli, e nun avèmu bisogni di fàrilu. Li bot ponnu aviri utilizzazioni cchiù ntelliggenti. Pi esempiu ponnu essiri usati pi canciari tutti li paròli chi hannu na forma nun cunformi ê cunvinzioni, pi esempiu doppu na dicisioni pigghiatu pi lu cumpenniu stilisticu. Pi mìa è cchiù mpurtanti, e assai cchiù mpurtanti, la qualitati chi la quantitati. Li cuntinuti di n'articulu è sempri na pirsuna chi li fa e nu bot nun pò mai fari chiddu ca fa na pirsuna. Salutamu. Peppi
    • Ciau Giusi, lu frati corsu scrivìu chistu, cchiù o menu:

"Bon jornu Giusi: T'arringrazziu (ti pozzu dìciri "tu"?) pri la tô cuntribbuzioni â wikipedia corsa! Mi fa piàciri pirchì semu viramenti pochi. Haju ncarricatu, pocu fa, l'annati 1-1000, cu lu botu ntâ wikipedia corsa. Siddu sì ntirissata, li pozzu ncarricari ora ntâ wikipedia siciliana. Abbastassi dàrimi lu mudellu, p'asempiu l'annu 1 o 2. A prestu."

Ma di fattu, ju sugnu d'accordiu cu Peppi: megghiu la qualitati di la quantitati. Accamora, è veru, nun avemu artìculi a munzidduni ma chiddi c'avemu sunnu boni. Salutamu. Turiddu

Usu di l'accentu[cancia la surgenti]

Mi piacissi discùrriri supra l'usu di l'accentu nta ddi casi di palori chiani chi prisèntanu dittonghi o jati o, cchiù in ginirali, ntê casi di accenti tónici chi càdinu supra vucali chi fannu parti di un dittongu (o trittongu) o di nu jatu.

Pi fari n'asempiu: li palori comu autu, autru, filusufia, cantau, pigghiau eccetra, s'hannu o nun s'hannu a 'ccintari?!?

Facemu n'asempiu: la palora geografìa è na palora chiana: ge-o-gra-fì-a però âmu a mèttiri l'accentu lu stissu picchì puru putìssimu lèggiri ge-o-grà-fia e fussi na palora chiana lu stissu! E âmu a èssiri capaci di distìnguiri.

Forsi mi staju spijannu ladiu. Lu discursu nun è sèmplici. Nnanzituttu avìssimu a fari na distinzioni ntra vucali duri (o forti) e vucali moddi (o dèbbuli). A, E e O sunnu duri, I e U sunnu moddi. Ntô casu di geografìa s'attròvanu na vucali moddi e n'àutra dura (I+A). Secunnu li normi di la grammàtica, quannu s'attròvanu dui vucali di chissi, una appressu all'àutra, si sunnu tutti dui àtuni fòrmanu dittongu (zoè è na sìllabba sula), si la moddi è tònica allura fòrmanu nu jatu (zoè sunnu dui sìllabbi diffirenti). Siddu scrivemu geografia senza nuddu accentu, vulissi diri ca si tratta di na palora chiana (ntê palori chiani, nfatti, nun mittemu accentu picchì lu sicilianu è na lingua chi havi suprattuttu palori chiani); però nta stu casu, nun è sufficenti pi sapiri comu si leggi picchì, pi li règuli ca scrissi supra, sia ge-o-gra-fì-a chi ge-o-grà-fia sunnu palori chiani. Avemu a mèttiri l'accentu pi sapiri quali di li dui maneri di lèggiri è chidda ca currispunni a lu sonu riali.

Lu stissu succedi (però, nta un certu sensu, ô cuntrariu) pi li palori àutru, àutu eccetra. Àu-tru è na palora chiana, però siddu nun ci mittemu l'accentu gràficu, putìssimu puru lèggiri a-ù-tru picchì puru accussì fussi na palora chiana.

Siddu siti tutti daccordu, putìssimu agghiunciri sta règula ntô Cumpenniu, unni si parra di l'usu di l'accentu. Salutamu! --Giusi 03:01, 26 Frivaru 2006 (UTC)

Ciau, Giusi. Iu sugnu d'accordu cu tia. Pi mia, s'avissi a usari l'accentu ntê casi chi dici. E nfatti mi pari chi nti la maggior parti dê casi lu usamu già (pi esempiu quannu scrivemu biografìi). Pi quantu mi cuncerni, iu usu sempri l'accenti ntô casu n cui la parola pò aviri na prununcia ambigua: l'accentu allura leva l'ambiguitati. Salutamu. Peppi.