Concorde

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
L'ùrtimu volu dû Concorde.
Primu volu lu 2 di marzu 1969

Lu Concorde è n'apparecchiu supersònicu di fabbricazzioni anglo-francisi, ntra l'Aérospatiale e la British Aerospace, e fu unu dî dui supersònici di linia ô munnu cû Tupolev TU-144.

Lu 29 di nuvèmmiru 1962, si firmau un accordu ntra Sud Aviation (oggi "Aérospatiale") (Francia) e British Aircraft (oggi "British Aerospace") (Regnu Unitu) pi jùnciri li sforzi e arrivari a custruiri un apparecchiu supersònicu di trasportu. Ntô 1963 l'apparecchiu novu pigghiau lu nomu di "Concorde" (Cuncordia). Lu mudelluzzu stàticu si prisintau ntô 1965 duranti lu 26èsimu "Saluni di l'Aeronàutica e dû Spazziu" a Le Bourget, n Francia. Lu primu volu dû prutòtipu francisi abbinni lu 2 di marzu 1969, mentri lu 4 di nuvèmmiru 1970 vola pâ prima vota a velocitati Mach 2.

Lu Concorde trasìu ufficiarmenti n sirvizziu lu 21 di jinnaru 1976 chî linî Pariggi-Dakar-Rio de Janeiro e Londra-Bahrain; lu nuvèmmiru di l'annu doppu nizziaru li voli versu Nova York.

Lu 20 di aprili 1979 trasìu n sirvizziu l'ùrtimu Concorde pruduciutu.

Ô principiu, si pinzàu di custruìrinni un cintinaru e, nfatti, assai cumpagnìi aèrî si mìsiru n lista ppi accattàrilu, macari l'Alitalia pi l'Italia, ma li miricani cci boicottaru dicennu ca è troppu rumurusu e nquini, chiudennu li sô scali e facennu n modu di fari pèrdiri cuntratti. Ma li dui guverni francisi e ngrisi obbligaru li sô cumpagnìi nazziunali a accattari armenu 10 apparecchi d'ognunu. Â fini, ni foru custruiuti sulu 16.

Duranti la sô vita opirativa, lu Concorde havi statu putagunista di nummarusi ncidenti comu la pèrdita dû timoni lu (14 di aprili 1989) o la scuperta di prubblemi a li ali di tutti 7 Concorde ngrisi lu (24 di giugnettu 2000).

L'episodiu nigativu cchiù mpurtanti abbinni lu 25 di giugnettu 2000 quannu cascau, sùbbitu doppu lu dicollu di l'ariuportu Roissy-Charles De Gaulle di Pariggi, un apparecchiu di l'Air France cu 113 pirsuni a bordu. Tutti li passaggeri dû volu AF4590 mureru. Li ndaggini dìssiru di un pezzu mitàllicu pirdutu d'un apparecchiu miricanu ca fici scuppiari na gumma dû Concorde e misi focu ô muturi. Cu sti fatti, British Airways e Air France dicìsiru di suspènniri timpuraniamenti li voli chi arricuminzaru poi lu 7 di nuvèmmiru 2001 pi tirminari difinitivamenti lu 30 di uttùviru 2003.


La granni àquila d'argentu fu n gradu di arrivari a Nova York tri uri prima rispettu a l'ura di partuta (grazzî ô jocu dî fusi urari) n quantu vulau a 2,2 voti la vilocitati dû sonu.


Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2005

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina