"Còrsica" : Diffirenzi ntrê virsioni
n Bot: Modifico: bn:কর্স |
Nuddu riassuntu dû canciamentu |
||
Riga 1: | Riga 1: | ||
[[File:Korsika-satelite.jpg|thumb|La Còrsica]] |
[[File:Korsika-satelite.jpg|thumb|La Còrsica]] |
||
La '''Còrsica''' è n'ìsula dû [[mari Meditirraniu]] occidintali. Si trova a uccidenti di la pinìsula italiana, gghiustu supra la [[Sardigna]]. Havi na pupulazzioni di 260.000 abbitanti pi na supirfici di 8.680 km² e li cità principali sunnu [[Ajacciu]] e [[Bastia]]. |
La '''Còrsica''' è n'ìsula dû [[mari Meditirraniu]] occidintali. Si trova a uccidenti di la pinìsula italiana, gghiustu supra la [[Sardigna]]. Havi na pupulazzioni di 260.000 abbitanti pi na supirfici di 8.680 km² e li cità principali sunnu [[Ajacciu]] e [[Bastia]]. |
||
Crucivìa di 4000 anni di rotti e di pòpuli, cu na storia assai ricca e cumplessa, l'ìsula ca, secunnu na liggenna, li [[Greci]] chiamaru ''Kallíste'' (la chiù bedda), s'ammustra sarvaggia e orgugghiusa ntê sò paisaggi suggistivi: valli, vòscura fitti e muntagni. |
|||
È canusciuta comu lu locu natali di [[Napuliuni Bonaparti|Napuliuni]] (natu ntô [[1769]] a [[Ajacciu]], un annu doppu ca lu [[Regnu di Francia]] accuminzau a occupari l'ìsula. |
|||
Ci nascìu puru [[Pasquali Paoli]] ([[1725]]-[[1807]]), vinniratu ancora oi comu nu patriota. |
|||
Nta l'ìsula di Còrsica, ci campa lu pòpulu corsu, e si parra la [[lingua corsa]]. |
|||
la còrsica apparteni amministrativamenti â [[Francia]]. |
|||
== Lijami nterni == |
== Lijami nterni == |
Virsioni dû 04:50, 8 maiu 2010
La Còrsica è n'ìsula dû mari Meditirraniu occidintali. Si trova a uccidenti di la pinìsula italiana, gghiustu supra la Sardigna. Havi na pupulazzioni di 260.000 abbitanti pi na supirfici di 8.680 km² e li cità principali sunnu Ajacciu e Bastia.
Crucivìa di 4000 anni di rotti e di pòpuli, cu na storia assai ricca e cumplessa, l'ìsula ca, secunnu na liggenna, li Greci chiamaru Kallíste (la chiù bedda), s'ammustra sarvaggia e orgugghiusa ntê sò paisaggi suggistivi: valli, vòscura fitti e muntagni.
È canusciuta comu lu locu natali di Napuliuni (natu ntô 1769 a Ajacciu, un annu doppu ca lu Regnu di Francia accuminzau a occupari l'ìsula.
Ci nascìu puru Pasquali Paoli (1725-1807), vinniratu ancora oi comu nu patriota.
Nta l'ìsula di Còrsica, ci campa lu pòpulu corsu, e si parra la lingua corsa.
la còrsica apparteni amministrativamenti â Francia.
Lijami nterni
Template:Link FA Template:Link FA
Alsazzia (Alsace) · Auta Nurmannia (Haute-Normandie) · Aquitania (Aquitaine) · Alvernia (Auvergne) · Vascia Nurmannia (Basse-Normandie) · Burgogna (Bourgogne) · Britagna (Bretagne) · Centru (Centre) · Champagne-Ardenne · Còrsica (Corse) · Franca Cuntìa (Franche-Comté) · Île-de-France · Linguadoca-Russigghiuni (Languedoc-Roussillon) · Limusinu (Limousin) · Lurena (Lorraine) · Midi-Pirenei · Nord-Passu di Calais · Paisi dâ Loira (Pays de la Loire) · Picardia (Picardie) · Poitou-Charentes · Pruvenza-Alpi-Costa Azzola (Provence-Alpes-Côte d'Azur) · Rudanu-Alpi (Rhône-Alpes)
Dipartimenta di dabbanna lu mari (dipartimentu francisi): 971 Guadalupa (Guadeloupe) (con Saint-Barthélemy e Saint Martin) · 972 Martinica (Martinique) · 973 Guyana Francisa (Guyane) · 974 Réunion
Cullittività tirrituriali di dabbanna lu mari: 975 Saint-Pierre e Miquelon · 985 Mayotte (cullittività dipartimintali) · 986 Wallis e Futuna · 987 Polinesia Francisa (paisi d'oltri mari)
Statutu particulari : 988 Nova Caledonia (Nouvelle-Calédonie)
Tirritorî senza pupulazzioni pirmanenti:
984 Tirritorî francesi miridiunali (TAAF) · Ìsula Clipperton · Ìsuli sparsi nna l'Ocèanu Innianu