Va ô cuntinutu

Silvestru I

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Lu papa Silvestru I.

Silvestru I (... – Roma, 31 di dicèmmiru 335), fu lu 33º papaChiesia cattolica. Fu papa di lu 314 â sò morti. E' viniratu comu santu dâ Chiesa cattolica e dê Chiesi ortodossi.

'N Sicilia û nomi è lijatu puru a San Silvestru monacu, abati basilianu, chi campò a Truina tra â fini dû seculu XI e l'inizziu dû XII.

Usi e custumi

[cancia | cancia lu còdici]

Patrunu di: muratura, tagghiapetri.

Patrun principali di: Castruriali. Carlu V d'Asburgu, re di Sicilia e 'mpiraturi dû Sacru Romanu 'Mperu, 'ddicreta â furtificazzioni di tutti i citàdi purtuali dû Meditirràniu 'ppî privinìri assalti e scurririi cursara, pirateschi e da parti dâ famelica flotta turco - ottomana chi 'nsidia senza tregua l'armata cristiana. 'Ntâ picca lustri citàdi comu Palermu, Catania, Missina, Milazzu, Lìpari, La Valletta, Trapani, Sarausa si ddotunu d'avamposti, bastiuni, difisi chi servunu a garantiri prutizzioni e salvaguaddia d'attacchi esterni.

Î dui battagghii 'ppâ Conquista di Tunisi dû 1535 e 1574, 'nfframizzati da Battagghia di Lepantu du 1571, 'ndicùnu û clima di tinsioni tra i cuntindenti. 'N particulari, 'ntô finiri dû 1538, î truppi spagnoli ammutinati lassati a custodia dî La Goletta dopu â Presa di Tunisi, si ribbillarunu 'ppî quisstioni di pagamenti non unurati. Gran parti dî guarniggioni abbannunarunu û prisidiu e navigarunu â vota dâ vicina Sicilia. [1][2]

A titulu privintivo, 'ppî mutivi di sicurezza furunu cunfinati 'ntâ l'isula di Lipiri, ma contravvinendu ê disposizzioni 'mpartiti dô viceré di Sicilia Ferrante I Gonzaga, l'ammutinati sbarcarunu a Missina 'ppî essiri 'mmidiatamenti rispinti. Dopu î strammarii pruvucati a Castania e Faru s'impussissarunu e dipridarunu i paisi di Munforti San Giorgio e Santa Lucìa dû Mela, 'ppî poi cummettiri autri razzii a Castruriale, chi a dispettu dî 'rossi pedditi, nun eppuru l'effettu spiratu 'ppû malutempu e 'ppâ risistenza dî guarniggioni fideli a curuna. Acqua a timpesta allagoi î stradi, û fangu a cascata, erba sciḍḍicusa, i cianchi pitrusi di muntagni 'mpraticabbili, cìumari 'nsidiusi, û friddu puncenti, û murali ormai a pezzi, â contruparti privaricanti.

'Ccû tintativu di midiazzioni a Milazzu e dopu û giuramentu cunvenutu 'ccû pattu siglatu a Linguarossa, nunustanti i pagamenti fatti a saldu dî cumpensi pattuiti, û viceré chiamò in rassegna 'ccû pretesti vari i capi dî sidizziusi, facennuli strangulari rispettivamenti a Missina, Militeḍḍu, Vizzini, Lintini e autri lucalità. A 'st'assaltu svintatu û 31 dicèmmiru 1538 si attribuisci l'intercessiuni, prutizzioni, patruciniu e consiguenti corali elezzioni a patronu cittadinu di San Silvestru Papa, santu fistiggiatu propriu l'uttima jurnata dill'annu.

Patruciniu e fistiggiamenti a: Calatafimi è u primitivu patronu, û duomu è sutta û sô titulu, e autri centri.

  1. Pagina 105 - 107, Giovanni Evangelista di Blasio Gambacorta, "Storia cronologica de vicerè, luogotenenti, e presidenti del Regno di Sicilia" , Volume 2, Palermo, 1790.
  2. Giuseppe Paiggia, op. cit., p. 126 .

Bibliugrafìa

[cancia | cancia lu còdici]
  • (IT) Giuseppe Paiggia, "Nuovi studj sulle memorie della città di Milazzo e nuovi principj di scienza e pratica utilità" , Palermo, Tipografia del Giornale di Sicilia, 1866.
Commons
Commons
Lu Wikimedia Commons havi 'na catigurìa cca conteni media su Silvestru I
Pridicissuri Papa Succissuri
Milizziadi 314 - 335 Marcu
Riliggiuni
Ateismu - Agnosticismu - Monoteismu - Politeismu - Enoteismu - Panteismu - Animismu
Buddismu | Cunfucianismu | Cristianèsimu | Ebbraismu | Giainismu | Innuismu | Islam | Shintuismu | Tauismu | Zoruastrismu
Diu - testi sacri - cleru - eresia - mituluggia - lista di divinitati