San Giuseppi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
bùsciula Nòtula sdisammìgua - St'artìculu tratta dû santu di nomu Giuseppi - Si stai circannu àutri significati, vidi San Giuseppi (disambiguitati).
San Giuseppi

San Giuseppi (o San Juseppi) è lu patri putativu di Ghiesù Cristu, e maritu di Marìa, San Giuseppi è unu dî santi cchiù pupulari di l'icunugrafia cristiana. Falignami, ha statu aduttatu comu prutitturi dî lavuratura. E' lu sulu santu chi nun ha fattu miràculi. Assai pupulari ntô calinnariu canonicu, lu journu dâ sò festa, lu 19 di marzu fu pi loncu tempu nu journu fistivu in Italia, e n Sicilia la so festa è ancora assai sintuta.

Festa i San Giuseppi[cancia | cancia la surgenti]

A festa i San Giuseppi, ca è quannu accumincia a primavera avi assai celebbrazziuni ca' accominciaru prima ru' cultu religgiusu. Nni paisi ra Sicilia l'altari ri'chiese s'addobbanu cu'u pani abbinidittu i San Giuseppi cchi forme chchiu fantasiuse. Nni riti religgiusi ru'iornu spissu li parrini runanu a' benedizziuni r'i pani.[1]

Vampa ri'San Giuseppi r'Ausa, Palermu, 2019

In Palermu e li paisi appressu su tradiziunali i vampi i San Giuseppi, fatti ri mobili i ligna viecchi ca s'addumanu nna nutti ntra u 18 e u 19 i marzu. A festa un teni riconoscimentu pubblicu e i cristiani a fannu a cumm'è gghiè nni quarteri populari i nni paisi puru ca su illegali ri'quannu nasciu u Statu Talianu e un si fici mai na leggi pi' regulamentarla. Cosa simili ci fu cu'curteu e l fochi r'artificiu ru' Fistinu i Santa Rusulia, chi pero roppu fu arriconosciutu e organizzatu ru'Comune. S'annu feste accussì puru in Pugghia, Calabbria, Mulisi, Tuscana e Val Trebbia.[2]

I vivianne ruci ri'San Giuseppi n'Palermu su i Sfinci ca'ricotta, fatti i'pasta fritta figghia r'a tradizziuni araba. N'Catania si mancianu i zeppole i risu. Su parti ri'Prodotti Agroalimentari Tradizionali arriconosciuti ru'Statu Talianu.

Nna civita i nna pruvincia i Valencia, a festa i Sant Josep cchi fochi tradizziunali addivintò na festa civica assai sintuta, rura suverchiu i ru semane cu cuncerti, manciate e curtei urganizzati tantu ru'comune, tantu re' confraternite laiche ritte Fallas in tutti i quarteri. Un s'abbrucianu cchiù pire i ligna, ma statue i cartapesta ritte puru Fallas, ca su iudicate r'e giurie ca runanu premi. Sti statue su fatte ri'mastri artiggiani cu'misi i travagghiu, e ssu u centru ra'festa, in particulari nna Nit del Foc (nutti ru'focu) quannu s'abbrucianu tutte. Las Fallas su parti ru Patrimonio Immateriali ri l'umanità ru' UNESCO.[3]

Curiusitati[cancia | cancia la surgenti]

Lu nomu Giuseppi è lu nomu cchiù usatu n Italia.


Noti[cancia | cancia la surgenti]

  1. https://www.siciliainfesta.com/feste/festa_di_san_giuseppe_salemi.htm
  2. http://www.palermoviva.it/san-giuseppe-e-le-tradizioni/
  3. https://ich.unesco.org/es/listas