Parrata nissena

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La parrata nissena (zoè "parlata nissena" 'n talianu) è na varianti dû sicilianu ca veni parrata a Caltanissetta.

Carattirìstichi

Si distinchi dû sicilianu standard pi arcuni cosi carattirìstichi. La diffirenza principali è custituita dâ i mmeci dâ e, e dâ u mmeci dâ o.

Diffirenzi câ lingua siciliana standard

Addibbuluta dâ "o" accintata

fùcu (sicilianu standard: fòcu)

ùrbu (sicilianu standard: òrvu, òrbu)

m'appùju (sicilianu standard: m'appòju)

ammùla cutedda (sicilianu standard: ammòla cutedda)

s'allùrda (sicilianu standard: s'allòrda)

arritrùvu (sicilianu standard: arritròvu, ritròvu)

ùcchi (sicilianu standard: òcchi)

ddùcu (sicilianu standard: ddòcu)

jùrnu (sicilianu standard: jòrnu)

ùcchiu (sicilianu standard: òcchiu)

ti pùrtu (sicilianu standard: ti pòrtu)

dùppu (sicilianu standard: dòppu, dòpu)

ecc.

Addibbuluta dâ "e" accintata

abbìntu (sicilianu standard: abbèntu)

agnìddu (sicilianu standard: agnèddu)

arrì (sicilianu standard: arrèri, arrè, di novu)

nìglia (sicilianu standard: nègghia)

lìggiu (sicilianu standard: lèggiu)

anìddu (sicilianu standard: anèddu)

acìddu (sicilianu standard: acèddu, aucèddu)

vidìnnu (sicilianu standard: vidènnu)

mìzzu (sicilianu standard: mèzzu, mènzu)

pìttu (sicilianu standard: pèttu)

lìntu (sicilianu standard: lèntu)

mìttu (sicilianu standard: mèttu)

cunnucìnnu (sicilianu standard: cunnucennu)

facìnnulu (sicilianu standard: facènnulu)

mìzzi apìrti (sicilianu standard: mèzzi apèrti, mènzi apèrti)

cappìddu (sicilianu standard: cappèddu)

cuglìnnu (sicilianu standard: cugghènnu)

aspìttu (sicilianu standard: aspèttu, spèttu)

chìsa (sicilianu standard: chèsia, crèsia, chièsa)

jì (sicilianu standard: jèu, jè, jù, jò)

pìnsu (sicilianu standard: pènzu, pènsu)

castìddu (sicilianu standard: castèddu)

ecc.

Usu dâ "gli" mmeci dâ "gghi"

assimigliari (sicilianu standard: assimigghiari)

aglia (sicilianu standard: agghia)

agliùttiri (sicilianu standard: agghiùttiri)

ammugliari (sicilianu standard: ammugghiari)

niglia (sicilianu standard: negghia)

travàglia (sicilianu standard: travagghia)

famìglia (sicilianu standard: famigghia)

curtìgliu (sicilianu standard: curtigghiu)

fugliamàra (sicilianu standard: fugghiamàra, virduràra, cugghitura di virduri)

ecc.

Usu dâ "rb" mmeci dâ "rv"

annirbari (sicilianu standard: annirvari)

ecc.

Usu dû dittongu dâ "e" accintata

iè armatu (sicilianu standard: è armatu)

iè urbu (sicilianu standard: è orvu, è orbu)

ecc.

Usu dâ "n" mmeci dâ "l" latina

ascuntari (sicilianu standard: ascutari) dû latinu "auscultare"

arrisantari (sicilianu standard: arrisatari, arrisautari) dû latinu "ad re saltare"

nuantri (sicilianu standard: nuàutri, nuiàutri) dû latinu "nos" + "alterum"

ecc.

Usu sistimàticu dî vucali finali accintati

a-ttì (sicilianu standard: a tìa, a-ttìa)

finì di chiòviri (sicilianu standard: finìu di chiòviri)

di mì (sicilianu standard: di mìa)

zì (sicilianu standard: zìu)

s'abbrucià (sicilianu standard: s'abbruciàu, s'abbruciò)

s'affruntà (sicilianu standard: s'affruntàu, s'affruntò)

arrì (sicilianu standard: arrèri, arrè, di novu)

m'ammuttà (sicilianu standard: m'ammuttàu, m'ammuttò)

arrubbà (sicilianu standard: arrubbàu, arrubbò)

s'arrizzulà (sicilianu standard: arrizzulàu, arrizzulò)

ecc.

Sonu "sci" pi la "s" cumplessa

abbaštari (sicilianu standard: abbastari)

ašcuntu (sicilianu standard: ascutu)

ammišcari (sicilianu standard: ammiscari)

ecc.

Usu dâ "g" sunora mmeci dâ "c" surda

aggrangiàri (sicilianu standard: aggranciari)

aggrangàtu (sicilianu standard: aggrancatu)

stringiùti (sicilianu standard: strinciuti)

càngianu (sicilianu standard: càncianu)

ecc.

Currispunnenzi câ lingua siciliana standard

Usu dâ "d"

Ntô dialettu nissenu, la "d" nun veni rutacizzata:

vìdiri (comu ntô sicilianu standard: vìdiri, vidìri)

ecc.

Usu dâ "zz" mmeci dâ "cci"

Ntâ varianti nissena, la "cci" veni spissu rinchiazzata cu la "zz":

abbrazzari (comu ntô sicilianu standard: avvrazzari, abbrazzari)

trìzza (comu ntô sicilianu standard: trizza)

azzàru (comu ntô sicilianu standard: azzaru)

ecc.

Usu dâ "a" mmeci dâ "e" nizziali nun accintata

Ntâ parrata nissena, la "e" nizziali nun accintata poti vèniri sustituita cu la "a":

astràttu (comu ntô sicilianu standard: astrattu / estrattu) dû latinu "extràctus" (e "estratto" 'n tuscanu)

ecc.

Usu dâ "a" mmeci dâ "o" nizziali nun accintata

Ntâ parrata nissena, la "o" nizziali nun accintata poti vèniri sustituita cu la "a":

arìganu (comu ntô sicilianu standard: arìganu, arìanu) dû latinu "orìganum" (e "origano" 'n tuscanu)

ecc.

Usu dâ "a" mmeci dâ "u" nizziali nun accintata

Ntâ parrata nissena, la "u" nizziali nun accintata poti vèniri sustituita cu la "a":

ardìca (comu ntô sicilianu standard: ardìcula) dû latinu "urtìca" (e "ortica" 'n tuscanu)

ecc.

Usu dâ "chi" pi la "pl" latina

Ntô dialettu nissenu, la "pl" latina è spissu cannciata 'n "chi":

acchianari (comu ntô sicilianu standard: acchianari)

chiòviri (comu ntô sicilianu standard: chiòviri)

ecc.

Usu dâ "dd" cacuminali pi la "ll" latina

Ntâ varianti nissena, la "ll" latina è spissu cannciata 'n "dd":

addumari (comu ntô sicilianu standard: addumari)

addivari (comu ntô sicilianu standard: addivari)

addàuru (comu ntô sicilianu standard: addàuru)

ascidda (comu ntô sicilianu standard: ascidda)

picciriddu (comu ntô sicilianu standard: picciriddu, picciliddu)

ecc.

Usu dâ "nz" pi la "ns"

Ntâ parrata nissena, si senti bonu la "nz" e dunca si scrivi:

ammunziddari (comu ntô sicilianu standard: ammunziddari)

ecc.

Usu dû radduppiamentu dâ "b" doppu na vucali

Ntô dialettu nissenu, la "b" ch'è doppu na vucali veni radduppiata:

abbituari (comu ntô sicilianu standard: abbituari)

arrubbari (comu ntô sicilianu standard: arrubbari)

ecc.

Usu dâ "nn" mmeci dâ "nd"

Ntâ varianti nissena, la "d" dû nessu "nd" veni canciata 'n "n":

abbannunatu (comu ntô sicilianu standard: abbannunatu)

ecc.

Usu dû rutacismu dâ "l" etimològgica davanti a certi cunzunanti

Ntô dialettu nissenu, la "l" veni rutacizzata a li voti:

arba (comu ntô sicilianu standard: arba) dû latinu "àlba"

arcova (comu ntô sicilianu standard: arcova) di l'àrabbu "al-qobbah"

abbarsamari (comu ntô sicilianu standard: abbarsamari) dû latinu "ad + bàlsamum + are"

ecc.

Usu dâ "a" davanti a li verbi

Ntâ parrata nissena, veni spissu agghiunciuta la pripusizzioni latina "ad" davanti a li verbi:

abballari (comu ntô sicilianu standard: abballari) dû latinu "ballàre"

abbastari (comu ntô sicilianu standard: abbastari) dû latinu "benestàre"

abbianchiari (comu ntô sicilianu standard: abbianchiari) dû latinu "blancus + are"

addimurari (comu ntô sicilianu standard: addimurari) dû latinu "demoràri"

arriparari (comu ntô sicilianu standard: arriparari) dû latinu "reparàre"

arripusari (comu ntô sicilianu standard: arripusari) dû latinu "repausàre"

arrubbari (comu ntô sicilianu standard: arrubbari) dû latinu "raubàre"

ecc.

Vucabbulariu nissenu-talianu

A

abbarsamàtu: imbalsamato

abbastànti: abbastanza

abbiliàrsi: 1. incollerirsi, 2. rattristarsi, dispiacersi

abbiliàtu: 1. incollerito, 2. rattristato, dispiaciuto

abbintàri: riposare

abbintàrsi: riposarsi

abbisugnàri: bisognare

abbrivatùra: abbeveratoio

abbriviràri: abbeverare

abbuccàri: versare acqua

accà: per sollicitare l'animale a camminare

accaluràtu: 1. accalorato 2. febbricitante

accattàri: 1. partorire 2. comprare

acchiappàri: acchiappare

àccia: sedano

accumpagnàtu: accompagnato

accuntu: acconto

accurzàri: accorciare

accussì: così, in questo modo

accutturàri: cuocere lentamente

aciddùzzu: piccolo uccello

addàuru: alloro

addicidiri: decidere

addiggiriri: digerire

a ddì ddì: a spasso

addivàri: allevare

addrìtta: in piedi

addrizzàri: raddrizzare

addrummìsciri: addormentare

addrummisciutu: addormentato

adduàri: affittare (ad esempio una casa); assumere (qualcuno)

addubbàri: 1. rimediare, 2. accontentarsi

addumàri: accendere

affacciàta: prospetto di una casa

affànnu: affanno, difficoltà di respiro

affruntàrsi: intimidirsi, vergognarsi

agghiacciàri: avere molto freddo

agghiurnàri: farsi giorno

aggiuccàrsi: 1. appollaiare, 2. accucciarsi

aguànnu: quest'anno

ài: espressione di dolore

allaccaràri: appassire, divenire molle

allammicàrsi: desiderare

allappùsu: acerbo (la sensazione che si prova gustando certi frutti se ancora acerbi, ad esempio il sorbo)

allattàri: 1. allattare, 2. dipingere di bianco una parete

a-llàtu: a fianco, vicino

allavancàrsi: cadere

allibbirtàri: sbrigare

alligrìzza: allegria

allisciàri: carezzare; lusingare (qualcuno); lisciare

alluciàri: abbagliare

allùra: allora

allurdàri: lordare, sporcare

amènta: menta

ammàtula: invano

ammiscàri: 1. mescolare, 2. mischiare

ammitàri: invitare

ammuccàri: credere a tutto

ammucciàri: nascondere

ammucciùni: di nascosto

ammulàri: affilare

ammusciri: ammoscire, divenire secco, divenire moscio

ammuttàri: spingere

ammuttùni: spintone

amùri: amore

amurùsu: innamorato

ànca: anca

ancugnàri: avvicinare, accostare

annacàri: dondolare, cullare

annaculiàri: dondolare

annìntra: all'interno

ànnu: anno

antìnna: (1. albero della cuccagna 2. antenna televisiva)

antùra: poco fa

a-ppèdi: a piedi

appènniri: appendere (un quadro)

appinnicàrsi: appisolarsi, addormentarsi

appizzàri: appendere (un quadro); perdere qualcosa (appizzàri la festa)

appujàrsi: appoggiarsi

àrbulu: albero

àrma: 1. arma 2. anima, di persona adulta

armàli: animale

armàri: armare

armàtu: armato

armùzza: anima, di persona giovane

arraccamàri: ricamare

arracumannàri: raccomandare

arraggiàri: arrabbiare, incollerire

arranciàrsi: accomodare alla buona

arrassàri: scostare, allontanare

arricampàri: 1. ritornare a casa, 2. portare a casa qualcosa, 3. guadagnare

arricchiri: arricchire (diventare ricco)

arricriàrsi: divertirsi

arrifriddàri: raffreddare

arrifriddàtu: raffreddato

arrifriscàri: rinfrescare

arrifriscata: sera (quando incomincia a rinfrescare)

arriminàri: mescolare; muovere

arrimuddàri: ammorbidire

arrinèsciri: riuscire

arripizzàri: rammendare, rattoppare

arripusàri: riposare

arrunchiàri: 1. trasportare, 2. riunire, agglomerare

arrussichiàri: arrossire

arruttàri: ruttare

arrùttu: rutto

arsìra: ieri sera

assassunàri: soffriggere

assiddìiri: scegliere

assicutàri: inseguire

assignuràtu: elegante

assulicchiàri: assolare

astùra, a st'ùra: a quest'ora

attaccàri: legare

attuppàri: otturare, tappare

augùriu: augurio

avantàggiu: vantaggio

avantura: poco fa

avanturàzza: un po' di giorni fa

B

biddu: bello

bunu: buono

bràvu: bravo

C

còlpu d'abbìli: collera improvvisa

cuminciàri: incominciare

D

divèrtiri: divertire

E

èssiri: essere

L

lèstu: rapido

M

macàri: anche

P

piccirìddu: bambino

pulizziàri: pulire

Q

quànnu: quando

quàtru: quadro

R

rìna: sabbia

S

socchi: quello che, ciò che

ssabenedìca: buon giorno! (con rispetto)

T

tantìcchia: un po'

Frasi nisseni

addubbàvu: ho rimediato

allibbèrtati!: sbrigati!

assimìglia a sò pàtri: rassomiglia a suo padre

ammisca: mescola, mischia

ammùcca tùttu: crede tutto

ammùttani!: spingici!

ancùgnati versu ccà!: avvicinati verso di qua!

appìzza stu quàtru!: appendi questo quadro!

appizzasti la bedda mangiata: hai perso la bella mangiata!

arràssati tantìcchia!: scostati un po'!

arrimina: muovi

arriminati: muoviti, sbrigati

arriniscisti?: sei riuscito?

arrì vinìsti!: sei venuto di nuovo!

arrùnchiati versu 'u mùru: avvicinati al muro

ascùntami quànnu pàrlu!: ascoltami quando parlo!

ascùntu: ascolto

còmu ci và?: come ci va?

durmìsti?: hai dormito?

fà lèstu!: sbrigati!

fùsti ammitàta tu?: sei stata invitata tu?

m'appinnicàvu tantìcchia: ho dormito un po'

m'appùju tantìcchia ô mùru: m'appoggio un po' al muro

mi facìsti arrisantàri: mi hai fatto sussultare

mi fici arraggiari, nun mi anscutava: mi fece arrabbiare perché non mi ascoltava

nun si sàpi mài chi pò 'rrivàri: non si sa mai che può succedere

pùru ìddu fà accussì: anche lui fa così

s'allammica: desidera

s'allavancà: è caduto

s'allùcia: si acceca

s'allùrda: si sporca

sî allàtu di mì: sei vicino a me

sî tùtta allaccaràta: sei morbida

sùgnu agghiacciàta: ho molto freddo

t'arricampàsti?: sei ritornato?

t'arricriàsti?: ti sei divertito?

t'arripusàsti?: ti sei riposato?

t'arrisicàsti a fàrlu: hai rischiato di farlo

'u fàzzu a l'arrifriscàta: lo faccio stasera

va t'ammucciàri!: nasconditi!

Asempi di pruverbi

  • 'U sceccu 'u purtà e 'u sceccu s'u mangià.
  • 'U sceccu 'u purtà e 'u sceccu s'u mangià.
  • Vucca ca 'un parra si chiama cucuzza.
  • Siti unu lampu e unu trunu.
  • 'U sicchiu e 'a corda.
  • 'U gnuranti e 'a morti.
  • Acqua davanti e vintu darrì.
  • 'U vò ca dici curnutu a 'u sceccu.
  • 'U vucciri vannìa 'a carni ca havi.
  • Cu' sparti avi 'a meglia parti.

Ppi liggìrini àutri vai nti la vuci Pruverbi nisseni.

Liami nterni

Liami sterni

La Simana Santa a Caltanissetta (puisìi, canti, e prijeri scritti nni la parlata nissena):

Talìa puru