Michail Bulgakov

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Michail Bulgakov.

Michail Afanas'evič Bulgakov (o Bulhakov), 'n russu Михаил Афанасьевич Булгаков, (Kiev 15 di maiu, 3 maggiu pû Calinnariu Giulianu, 1891 - Mosca 10 di marzu 1940) fu nu scritturi e auturi tiatrali russu dâ prima mità dû XX sèculu. È canusciutu suprattuttu pû romanzu Lu Maistru e Margarita, pubblicatu sulu ntô 1967.



Vita[cancia | cancia la surgenti]

Michail Bulgakov nascìu a Kiev, Ucraina, primuggènitu di 'n prufissuri di storia e crìtica dê riliggiuni occidintali, Afanasij Ivanovič Bulgakov. Li figghi di Afanasij, trasuti nta l'esèrcitu, â fini si stabbileru a Pariggi. Michail Bulgakov trasìu comu dutturi, e finìu ntô Càucasu, unni accuminciau a travagghiari comu giurnalista. Macari ca era rilativamenti vulutu beni dû riggimi Suvièticu di Stalin, a Bulgakov ci vietaru sempri di nèsciri di l'Unioni Suviètica o di jiri a fari vìsita a l'èstiru e ê soi frati.

Ntô 1913 Bulgakov si maritau cu Tatiana Lappa. Ntô 1916, si lauriau 'n midicina, câ minzioni d'unuri, ntâ l’Univirsità San Vladimir di Kiev. Ntô 1921, si trasfirìu cu Tatiana a Mosca. Tri anni doppu, divurziau dâ prima muggheri e si maritau cu Ljubov' Belozerskaja. Ntô 1932, Bulgakov si maritau pâ terza vota cu Yelena Šilovskaja. Ntâ l'ùrtimi deci anni dâ sò vita, Bulgakov cuntinuau a travagghiari a l'òpira Lu Maistru e Margarita, scrissi cumeddi, òpiri di crìtica, stori, e fici quarchi traduzzioni e drammatizzazzioni di romanzi. Tuttavìa, la maiuri parti dê soi òpiri arristau pi tantu tempu ntô casciolu. Ntô 1938 scrissi na littra a Stalin addumannànnuci lu pirmissu di fari nu viaggiu a l'èstiru o macari di putiri travagghiari. Quarchi tempu doppu ricivìu na telefunata di Stalin 'n pirsuna, ca nun ci dava la pussibbilità di jirisinni dâ Russia, ma ci cunzintìa di travagghiari ô Tiatru d'Arti di Mosca; parò no comu drammaturgu.

Bulgakov murìu pi na malatìa ê rini ntô 1940 e lu sippilleru ntô Cimiteru Novodevichy di Mosca.


Òpiri[cancia | cancia la surgenti]

Quannu ancora campava, Bulgakov era canusciutu pî soi Appunti di nu dutturi giùvini e La guardia janca (Белая гвардия). Fu, pi picca tempu, lu scritturi prifiritu di Stalin. Stalin era n'appassiunatu dâ cummedia Li jorna dê Turbin (Дни Турбиных), ca si rifà ô romanzu La guardia janca. Forsi fu chissu ca ci sarvau la vita nta l'anni dû tirruri (1937), quannu quasi tutti li scrittura ca nun appruvàvanu la dittatura di Stalin foru ncarzarati e ammazzati, comu a Osip Mandelstam. Bulgakov nun appruvau mai lu riggimi e nta tanti òpiri soi, comu nta Cori di cani lu diridìu. Ntô 1929, tutti li soi òpiri, macari lu romanzu La guardia janca, foru cinzurati; Bulgakov nun putìu pubblicari cchiù nenti. Travagghiau comu littiratu-burocrati e scrivìu Lu Maistru e Margarita.

Fu lu romanzu satìricu Lu Maistru e Margarita (Мастер и Маргарита), pubblicatu quasi trent'anni dopu la morti ntô 1967, ca ci assicurau fama pi sempri.

Lu libbru pi tanti anni si putìa truvari sulu ammucciuni ntâ l'Unioni Suviètica comu samizdat, prima dâ pubblicazzioni a puntati di na virsioni cinzurata ntô giurnali Moskva. Secunnu l'opinioni di tanti littura Lu Maistru e Margarita è lu megghiu romanzu russu dô sèculu e puru di l'Unioni Suviètica, macari siddu è diffìcili pinzari ca Stalin appruvava lu romanzu. Lu libbru juncìu 'n pocu di ditti ntâ lingua russa, comu lu cchiù famusu:

Li manuscritti nun abbrùcianu


Lu manuscrittu dû Maistru distruttu è n'elementu mpurtanti dâ storia e lu stissu Bulgakov appi a riscrìviri di lu nizziu lu romanzu arricupigghiannu chiddu ca si ricurdava doppu ca n'avìa pirsunalmenti abbbruciatu di prupòsitu n'abbozzu.

Cori di cani, na storia ô spissu assumigghiata cu Frankenstein, avi, comu protagunista, nu prufissuri ca ci metti li tistìculi di n'omu a nu cani ca si chiama Sharik ( Pallino ntâ virsioni taliana ). Passannu lu tempu Sharik addiventa sempri cchiù umanu criannu 'n gran cassariamentu. Stu cuntu ripprisenta na forti sàtira a l'Unioni Suviètica; spirànnusi a iddu, ntô 1973, lu cumpusituri amiricanu William Bergsma scrivìu n'òpira còmica ntitulata L'ammazzatina dû cumpagnu Sharik.

Lu romanzu Ova fatali cunta chiddu ca succidìu doppu la scuperta dû Prufissuri Persikov, ntâ nu spirimentu cu l'ova, di nu raiu russu ca facìa crìsciri cchiù vilocimenti li criaturi viventi. Nta ddi jorna ê cchiù assai jaddini di Mosca ci veni na malatìa cuntaggiusa e allura, p'arrisòlviri la situazzioni, lu Guvernu Suvièticu tenta di usari lu raiu nta na fatturìa. Svinturatamenti, pi sbagghiu, ô Prufissuri ci dùnanu ova di jaddina e mmeci â fatturìa amministrata dû cuvernu arriva na partita di ova di struzzu, di serpi e di cuccutrigghiu ca avìanu a èssiri cunzignati ô Prufissuri. Lu sbagghiu nun veni scupertu finu a quannu di l'ova nun nèscinu mostri granni granni ca sdirrùbbanu li quarteri dâ periferìa di Mosca e ammàzzanu lu cchiù assai di chiddi ca travàgghianu ntâ fatturìa. La màchina dâ prupaganna ammisca ntô menzu macari a Persikov, strammannu la sò natura comu lu sò cumpurtamentu scunzidiratu avìa criatu li mostri. Sta storia c'ammustra un cuvernu pastizzaru ci custau a Bulgakov la fama di contrarivuluzziunariu.

Furtuna[cancia | cancia la surgenti]

Tanti scrittura e artisti cunfissaru d'aviri pigghiatu spirazzioni di Lu Maistru e Margarita. Pi fari quarchi asempiu, lu romanzu di Salman Rushdie, Virselli Diavulini, è chiaramenti nfluinzatu di l'òpira cchiù mpurtanti di Bulgakov; Li Rolling Stones dìssiru ca lu romanzu fu n'elementu funnaminali pâ sò cèlibbri canzuna, Simpatìa pû Diàvulu. Lu gruppu di mùsica "grunge" Pearl Jam si rifici ô discursu, prisenti ntô romanzu, tra Yeshua Ha-Notsri e Ponziu Pilatu pâ canzuna dô 1998 ntitulata Pilatu. Li Lawrence Arms si spiraru a quarchi pezzu dô libbru pô sò discu. La canzuna dê Franz Ferdinand Love and Destroy arricupigghia la parti unni Margarita firrìa vulannu supra Mosca.

Bibbliografìa 'n talianu[cancia | cancia la surgenti]

'N òrdini di tempu


  • La guardia janca, traduzzioni dô russu e ntroduzzioni di Ettore Lo Gatto, Roma: Anonima Romana Editoriale, 1928 [ncumpleta]; *Torino: Einaudi, 1967 [prima traduzzioni taliana cumpleta].
  • Ova fatali e àutri cunti, traduzzioni di Maria Olsufieva, Bari: De Donato, 1967.
  • Lu Maistru e Margarita, edizzioni ntigrali, prifazzioni di Vittorio Strada, traduzzioni di Vera Dridso, Torino: Einaudi, 1967.
  • Lu Maistru e Margarita: Cristu, Pilatu, Ggiuda, Satana, Mosca anni Trenta, edizzioni ntigrali, traduzzioni di Maria Olsoufieva, Bari: De Donato, 1967; Milanu: Garzanti, 1973.
  • Li cunti di nu dutturi giùvini, traduzzioni di Chiara Spano, Roma: Newton Compton, 1974.
  • Appunti ntê pusiddi, a cura di Eridano Bazzarelli, traduzzioni di Eridano Bazzarelli, Giovanna Spendel, Anita Fiamenghi, Roma: Editori Riuniti, 1974.
  • Lu Maistru e Margarita, ntroduzzioni di Eridano Bazzarelli, traduzzioni di Milly De Monticelli, Milanu: Rizzoli, 1977.
  • Cori di cani, traduzzioni di Viveka Melander cu Appunti di nu dutturi giùvini, traduzzioni di Chiara Spano, La Spezia: Melita, 1983.
  • Morfina, traduzzioni di Mario Alessandro Curletto, Genova: Il melangolo, 1988.
  • Romanzi, saggiu ntroduttivu di Vittorio Strada, nota bibbliogràfica di Marietta Cudakova, Turinu: Einaudi, 1988. Cunteni La guardia janca, Romanzu tiatrali, Lu Maistru e Margarita.
  • La guardia janca, a cura di Milli Martinelli, traduzzioni di Anjuta Gancikov, Milanu: Rizzoli, 1990, 2001; Milanu: Fabbri, 2001.
  • Romanzi e cunti, traduzzioni di Viveca Melander, Chiara Spano e Aldo Ferrari, Milanu: Newton Compton, 1990. Cunteni Cori di cani, Romanzu tiatrali, Diavuleidi, L'ova fatali e Li cunti di nu dutturi giùvini.
  • Littri a Stalin. Enukidze e Gor'kij, ntroduzzioni, traduzzioni e cura di Mario Alessandro Curletto, Genova: Il Melangolo, 1990.
  • Ova fatali, traduzzioni di Mariia Olsufieva, Milanu: Bompiani, 1990.
  • Appunti di nu dutturi giùvini, ntroduzzioni di Milli Martinelli, traduzzioni di Emanuela Guercetti, Milanu: Rizzoli, 1990.
  • Lu granni cancilleri e àutri nèditi, a cura di Victor Losev, edizzioni taliana a cura di Igor Sinibaldi, traduzzioni di Serena Prina e Bruno Osimo, Milanu: Leonardo, 1991.
  • Appunti ntê pusiddi, Pordenoni: Studio tesi, 1991.
  • Li jorna dê Turbin, Turinu: Einaudi, 1991.
  • Cunti fantàstici, Milanu: Rizzoli, 1991. Cunteni Diavuleidi, L'Ova fatali e L'abbinturi di Chichikov.
  • Lu Maistru e Margarita: Cristu, Pilatu, Ggiuda, Satana, Mosca anni Trenta, ntroduzzioni di Giovanni Buttafava, traduzzioni di Emanuela Guercetti, Milanu: Garzanti, 1982.
  • Lu Maistru e Margarita cu A l'amicu sigretu e Littra ô cuvernu di l'Urss, traduzzioni e noti di Maria Serena Prina, postfazzioni di Igor Sibaldi, Milanu: Mondadori, 1991.
  • Morfina e àutri cunti, traduzzioni di Nadia Cicognini, Silvia Lega e Cristina Moroni, nota ntroduttiva di Igor Sibaldi, Milanu : Mondadori, 1994.
  • Lu Maistru e Margarita, traduzzioni e cura di Claudia Zonghetti, Torriana, 1995; cu na ntroduzzioni di Marietta Cudakova, Rimini: Guaraldi, 1995.
  • Morfina, a cura di Silvia Sichel, Firenzi: Passigli, 1999.
  • Li manuscritti nun abbrùcianu. Littri scigghiuti 1927-1940, a cura di Stefania Pavan, Milanu: Archinto, 2002.

Bibbliografìa 'n russu[cancia | cancia la surgenti]

Tra parèntisi quatri la traslittirazzioni e la traduzioni littirali dû titulu. 'N grassettu l'annu dâ prima edizzioni.

Romanzi e raccunti[cancia | cancia la surgenti]

  • Записки на манжетах [Zapiski na manzetach, Appunti ntê pusiddi], raccunti, "Nakanune", Mosca: 1922; "Vozrozdenie", Mosca: 1923; "Rossija", Mosca: 1923; "Zvezda Vostoka", Taskent: 1973, n. 3. Tradottu 'n talianu cû tìtulu Appunti ntê pusiddi.
  • Белая гвардия [Belaja Gvardija, "La guardia janca"], romanzu, "Rossija", Mosca: 1924-1925 [pubblicazioni 'ncumpleta]; prima edizzioni cumpleta n Izbrannaia proza ["Prosi scigghiuti"], 1966. Tradottu cû tìtulu La guardia janca.
  • Дьяволиада [D'javoljada, "Diavoleide"], romanzu curtu, "Al'manach 'Nedra'", IV, 1924; "Nedra", Mosca: 1926; Londra: 1970. Tradottu cû tìtulu Diavoleide.
  • Собачье сердце ["Cuore di cane"], 1925. Tradottu cû tìtulu Cori di cani.
  • Роковые яйца [Rokovye Jajca, "Ova fatali"], romanzu curtu, "Al'manach 'Nedra'", VI, 1925; Londra: 1970. Tradottu cû tìtulu Ova fatali o L'ova fatali.
  • Похождения Чичикова ["L'abbinturi di Chichikov"], 1925.
  • Записки юного врача [Zapiski Junogo Vraca, "Appunti di nu dutturi giùvini"], racconti, "Krasnaja Panorama" e "Medicinskij Rabotnik", Mosca: 1925-1926. Tradottu chê tìtuli Appunti di nu dutturi giùvini e Li cunti di nu giùvini dutturi.
  • [Rasskazy], Mosca: 1926.
  • Морфий [Morfij, "Morfina"], 1926. Tradottu cû tìtulu Morfina.
  • Жизнь господина де Мольера ["Vita dû signuri de Moliere"], 1936.
  • Театральный роман ["Romanzu tiatrali"], romanzu curtu scrittu tra lu 1936 e lu 1939, "Novij Mir" 1965. Tradottu cû tìtulu Romanzu tiatrali.
  • Мастер и Маргарита [Master i Margarita, "Lu Maistru e Margarita"], romanzu, scrittu tra lu 1929 e lu 1939, prima edizzioni parzialmenti cinzurata n "Moskva", Mosca, n. 11, 1966 e n. 1, 1967; prima edizzioni cumpleta 'n russu, Francoforte supra lu Meno: 1969. Traduttu cû tìtulu Lu Maistru e Margarita. N'edizzioni di frammenti ca appartinìanu â ridazzioni priliminari cumparìu cû tìtulu Lu granni cancilleri.

Tiatru[cancia | cancia la surgenti]

  • Зойкина квартира, [Zoikina kvartira, "L’appartamentu di Zoja"], 1925.
  • Дни Турбиных [Dni Turbinych, "Li jorna dê Turbin"], prima rapprisintazzioni 5 uttùviru, 1926. Pubblicatu Mosca: 1965; Letchworth (UK): 1970. Spiratu dû romanzu La guardia janca. Tradottu cû tìtulu Li jorna dê Turbin.
  • Бег [Beg, "La cursa"], 1926-1928.
  • Кабала святош [Kabala sviatos, "La càbbala dî bigotti"], 1929.
  • Адам и Ева [Adam i Eva, "Adamu e Eva"], 1931.
  • Блаженство ["Biatitùdini"], 1933-1934.
  • Иван Васильевич ["Ivan Vasil’evič"], 1934-1935.
  • Дон Кихот [Don Kisot, "Don Chisciotti"], 1937-1938.
  • Пушкин [Puskin, "Puškin"] o Последние дни [Poslednie Dni, "L'ùrtimi jorna"], 1940.
  • Батум [Batum, "Batum"]
  • ["L'ìsula purpùria"]
  • ["La curuna russa"]

Antoluggìi, raccolti e littri[cancia | cancia la surgenti]

  • [P'esy, "Cummedi"], Mosca: 1962.
  • [Dramy i Komedii, "Drammi e cummedi"], Mosca, 1965.
  • [Izbrannaja proza, "Prosi scigghiuti"], Mosca: 1966.
  • [Romany, "Romanzi"], Moskva: 1974.
  • [Pis'ma, "Littri"], Mosca: Sovremennik, 1989.
Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2007

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina