Missina
| (LA) « Messana Nobile Siciliae Caput »
|
(SCN) « Missina, nòbbili capitali dâ Sicilia »
|
(Vecchiu mottu dâ citati)
| |
| Missina | |
| Nomu ufficiali: | Messina |
|---|---|
| Riggiuni: | Sicilia |
| Pruvincia: | Missina (ME) |
| Cuurdinati: | 38°11'37"N, 15°33'15"E Ammustra ntâ mappa |
| Superfici: | 211 km² |
| Abbitanti: | 217 033 |
| Dinzitati: | 1.178 ab./km² |
| Cumuni cunfinanti: | Ciumidinisi, Itala, Munforti, Rometta, Sapunara, Scaletta, Bausu |
| CAP: | 98121 - 98168 |
| Prifissu telefònicu: | 090 |
| Situ ufficiali: | https://www.comune.messina.it/ |

Missina (Messina 'n italianu) è la terza cità cchiù granni dâ Sicilia, cu 217 033 [1] abbitanti ca sunnu chiamati missinisi. È capulocu di l'omònima pruvincia. S'attrova vicinu ô Capu Piloru, lu pizzu Nord-Est (autu-livantinu) dâ Sicilia e pi stu mutivu veni chiamata "La Porta dâ Sicilia". Lu strittu di Missina la sparti dâ Calabbria e dû cuntinenti.
Storia
Pristoria
Lu tirritoriu è abbitatu nzinu dî tempi dî Siculi e dî Sicani. Fu funnata comu cità dî Greci carcidisi di l'Eubea ntô 750 a.C., macari si certi autura mèttinu a data ntô 757 a.C., facennu di Missina a prima culonia greca, avanti a Naxos.

'N lingua sicula, si chiamava Zancle o Dankle "fauci" pâ furma dû so portu naturali, lu cchiù granni dâ Sicilia (Scaletta Zanclea, nu pajisi vicinu, porta ancora a resta di stu nomu).
Antichità
Sicunnu i Greci, la fauci dû portu era la stissa fauci ca usau Cronu mi castra a so patri, Uranu.
Anassilau di Riggiu, doppu ca scunfiggìu i forzi di Ippòcrati di Gela, fici arrivari genti dâ Missenia.
La cità fu misa a saccu dî Cartagginisi ntô 396 a.C. e fu cunquistata dî Romani ntô 264 a.C..
Età Minzana
Ntô Medioevu fu la cità cchiù mpurtanti dâ Sicilia e capitali, cu Palermu.
Età Muderna e Cuntimpurania
Ntô 1674-78, si ribbillò â Spagna e fu castijata a malu modu.
Custrujuta arrè appressu ô tirrimotu dû 1908, e doppu i bummardamenti nglisi dû 1941-1942 (chî ncursiuna ca accuminciaru già ntô 1940) pi chistu la cità àvi na struttura a scacchera chî stratuna larghi (armenu nzinu â custruzzioni dû tram).
U portu è u cchiù traficatu d'Europa e cullijatu ô cuntinenti dî ferribotti. È puru famusa pâ sedi univirsitaria, funnata ntô 1548, a sicunna 'n Sicilia.
Ntô 1955, Missina fu lu postu scigghiutu pi na cunfirenza dî ministri di l'èstiru di l'Europa punintina ca purtò a la criazzioni dâ Cumunitati Ecunomica Europea.
Munumenti e chiesi
A Missina, macari ca cci foru tirrimoti e guerri, cci sunnu ancora tanti munumenti antichi e chiesi, comu:

- lu "Duomu" o "Matrici" (1197)
- la chiesa di l'Annunziata dî Catalani (piriudu nurmannu)
- li funtani di Uriuni e di Nittunu di Giovanni Angelo Montorsoli ('500)
- lu Municipiu, custruitu di l'architettu Antoniu Zanca
- lu Palazzu di Giustizzia di Marcellu Piacentini
- la culonna (60 metri) dâ Madunnuzza ô Portu, custruita supra ô Forti San Sarbaturi
- la chiesa di Cristu Re
- la chiesa di Santa Eustochia, gran Santa missinisa
- lu forti Gunzaga
- la Gallarìa Vittoriu Emanueli
- lu Tiatru Vittoriu Emanueli
Dimugrafìa
Pupulazzioni stòrica

Missina havi 217.033 abbitanti ntô 2025.[2] La pupulazzioni dâ cità agghicau ô màssimu di 260.118 abbitanti ntô 1981, doppu ca si diminuiu a nu ritmu di circa 1.000 abbitanti l'annu.
Lu primu mutivu di stu finòminu è la crisi crònica dû travagghiu, lu secunnu lu trasfirimentu ê cumuni vicini. U cinsimentu dû 1911 registrò 'na drastica cuntrazzioni a causa dû tirrimotu di Missina dû 1908. Li vittimi èrunu 'n rialtà assái cchiù nummarusi di quantu putissi cumpariri di na sèmplici suttrazzioni ntra li dati di ḍḍu cinsimentu e chiḍḍu pricidenti, pirchì la città, quasi completamenti spupulata, era ripupulata di abbitanti di autri àrii di Sicilia e Calabbria, attirati dô pùbblicu di l'impiegu e dâ ricostruzzioni. Li famigghi missinisi ca avìanu campatu ntâ cità di prima dû 1908 oi sunnu assai picca.[3]
Gruppi ètnici e minuranzi stranieri
A Missina ô 1° jinnaru 2025 c'erunu 11.986 furasteri, ca rapprisentunu lu 5,5% dâ pupulazzioni risidenti. Secunnu li statistichi ISTAT, ô 1° jinnaru 2025, la pupulazzioni furastera ca risidìa a Missina era 11 986 cristiani, uguali ô 5,5% dâ pupulazzioni.[4] Li nazziunalità cchiù rapprisintati èranu:[5]
Pruvincia
Autri cità e posti ntirissanti ntâ pruvincia sunnu Barcialona, Milazzu, l'ìsuli Eolie (Lipari), u Tìnnaru, Taurmina, Giardina, Santu Stèfanu di Camastra e Capu d'Orlandu. Tutta la pruvincia cunteni 108 comuni.
A parrata
A parrata missinisa àvi carattirìstichi particulari, comu l'usu dû cunnizziunali mmeci dû cunjuntivu.
Trasporti
Trasporti urbani
Lu trasportu urbanu è fattu dâ metropulitana e di l'autubussi.

Metropulitana
La Metropulitana di Missina, gistita di l'Trenitalia, utilizza li binari dû passanti ferruviariu Giampilieri - Missina.
Autubussi
Lu trasportu citatinu supr'â umma è fattu di l'ATM Missina. Li lìnii di l'autubussi firrìanu pi tutta la citati e agghìcanu macari finu a nu pocu di cumuna cchiù vicini.
Porti
- Porto Civile: è ntra li cchù granni porti dû Miditirraniu pi passiggeri ntô Strittu di Missina.
Tradizzioni
- Vara dill'Assunta e sfilata dî Giganti e dû Camiddu.[6]
Pirsunaggi cèlibbri
- Antonellu di Missina, giniali pitturi dû Rinascimentu, lu primu a usari la pittura a ogghiu 'n Sicilia e in Italia, nascìu a Missina ntô 1430.
- Santa Eustochia Calafatu di Messina
- Michilànciulu Floriu Crollalanza, chi tanti 'ndizzî fannu idintificari cu William Shakespeare.
- Fulippu Juvara, architettu, chi Amideu di Savoia, re di Sicilia, si purtò a Turinu, unni custruìu la Basìlica di Superga e fu esponenti di l'èbbica Barrocca, nascìu a Missina ntô [1678]].
- Austinu Scilla, pitturi a scinziatu dû XVII sèculu.
- Litteriu Paladinu, pitturi sicilianu dû '700.
- Adolfo Celi, actor
- Vincenzo Nibali, ciclista
Bibbliografìa
- Archivio storico siciliano, 1876.
Gallerìa di l'immaggini
-
Funtana di Orioni vicinu lu Duomu
-
Forti Gonzaga
-
Statua didicata a Firdinannu II di Burboni
-
Chièsia dî Catalani
-
Strittu di Missina vistu dâ frazzioni Ganzirri
Nutanni e rifirimenti
- ↑ Popolazione residente al 1° gennaio 2025 per età e sesso demo.istat.it
- ↑ Bilancio demografico mensile anno 2025 (dati provvisori) demo.istat.it
- ↑ demografico/ Popolazione Messina 2001-2024, su tuttitalia.it. URL consultato il 15 2026.
- ↑ Cittadini stranieri: popolazione residente per sesso e bilancio demografico al 1° gennaio 2025, su demo.istat.it. URL consultato il 15 Jinnaru 2026.
- ↑ Cittadini stranieri Messina 2025 tuttitalia.it
- ↑ ARCHIVIO STORICO SICILIANO, op. cit., pp. 173