Va ô cuntinutu

Littiratura 'n interlingue

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La littiratura 'n interlingue cumprenni ampiamenti lu corpu di travagghi di narrativa e non-narrativa criati o tradutti nna interlingue, nu linguaggiu custruitu criatu di Edgar de Wahl. Puru siddu cumposti 'n larga parti di cònti urigginali e traduzzioni pubbricati ntâ rivista cintrali dâ lingua, Cosmoglotta, esistunu puru rumanzu a lunghizza cumpleta e antuluggìi di puisìa, ntô particulari chiddi di autura comu Vicente Costalago, Jan Amos Kajš, e Jaroslav Podobský.

L'interlingue, canusciuta puru comu occidental, è na lingua ausiliaria ntirnazziunali criata ntô 1922 dû prufissuri estunicu Edgar de Wahl. Havi nu vucabbulariu 'n larga parti eurupeu uccidintali, basatu 'n larga parti supra li lingui rumanzi, cu na forti nfruenza di ngrisi. Criata ntô 1922, fu pubbricata pâ prima vota ntâ rivista Kosmoglott (cchiù tardu Cosmoglotta), unni custruìu nu seguitu. A causa dâ mancanza di grammàtichi pubbricati e di standardizzazzioni, li primi òpiri dâ lingua usàvanu ortugrafìa e strutturi grammàtichi nun standard.

Pubblicazzioni

[cancia | cancia la surgenti]
prima edizzioni di Kosmoglott di 1925.

La prima pubbricazzioni canusciuta nta Interlingua è lu libbru Transcendent algebra, ideografie matematical, experiment de un lingue filosofic) dû linguista estuni Jakob Linzbach, na pruposta pi na pasigrafìa.[1] Chistu fu traduttu 'n Interlingue di de Wahl supra richiesta di Linzbach.[2][3] Chistu fu pubbricatu prima ca de Wahl furmalizzassi la lingua ntô Kosmoglott, mentri la lingua era ancora 'n sò sviluppu, comu protu-lingua chiamata "Auli".[2]

La prima òpira dâ littiratura 'n interlingue comu arti fu di Kaarle Julius Saarinen: na traduzzioni dû puema "Innu" ("Innu") dû giurnalista e scritturi finlandisi Kaarlo Hammar, cumparìu nta l'edizzioni dû 1925 di Kosmoglott. Diversi àutri traduzzioni di littiratura furastera furu pubbricati puru di A. Toman nna chistu pirìudu, comu li puemi dâ canzuna notturna dû vagabbunnu di Goethe ntô supplimentu dô 1926 a Kosmoglott e na traduzzioni di "Nazziunalismu nna l'Occidenti" di Rabindranath Tagore.Template:Sfn

Ntô Supplementu al Cosmoglotta 7 (1927), fu prisintata na traduzzioni di l'òpira dû pueta pirsianu Saadi Shirazi, nzèmmula a l'òpira di Hermann Keyserling nta l'edizzioni siquenti dû 1927.

Na para di traduzzioni foru pubbricati nta l'anni '30, tra cui Unni è la me casa? di Konstantin Balmont, Manuel Menendez di Edmondo De Amicis e Na discinnenza ntô Maelström di Edgar Allan Poe. Sparti, foru pubbricati diversi òpiri urigginali, comu n'antuluggìa di puisìi, Li Astres del Verne (Li pianeti dâ primavera), di Podobský, Krasina, raconta del subterrania del Moravian carst di Kajš, e diversi òpiri di A. E. Cortinas e P Dimitrìu. Na raccolta di storii curti, Historiettes in Occidental, fu pubbricata ntô 1930 di Ric Berger.Template:Sfn

Un Adío (Nu addio), di Arvid Brenner [sv], traduttu ntô 1958 di Eric Ahlström.

Nta lu 1951, cu la criazzioni di Interlingua, accuminzaru a sustèniri sta nova lingua d'IALA, assai uccidintalisti, tra cui Berger, una di li cchiù mpurtanti pirsunaggi di lu muvimentu Interlingua. Chistu purtò a na granni distabbilizzazzioni dû muvimentu, e mentri Cosmoglotta cuntinuava a èssiri pubbricata, lu fici cu na friquenza ca diminuìa, cessannu la pubblicazzioni ntô 1985. Secunnu l'auturi esperantista Don Harlow, l'edituri di Cosmoglotta nna chistu pirìudu, Adrian Pilgrim dicìa ca Interlingue putìa èssiri discritta comu na "lingua morta".

Tuttavia, li pubbricazzioni di nova littiratura 'n Interlingue cuntinuaru pi tutti l'anni '50 e li primi anni '60, cu traduzzioni tra cui "Una matri parra" dû cecu Jiří Marek ntô 1954, "L'alocuzione ai boss di Lebak" di Multatuli, e "Camisa di nozzi" di Karel Jaromír Erben, traduttu di Josef Křesina.

Autri libbra tradutti cumprennunu Un Adío (N'addio) di Arvid Brenner e Nu diserturi di Bo Bergman tradottu di Eric Ahlström ntô 1958. Ntô 1964, Francis R. Pope pubblicau Poemas (Puemi), n'antuluggìa cumposta di puemi tradutti dû francisi, dû tidiscu e l'ingrisi.Template:Sfn

La rinascita di Interlingue accuminzau ntô 1999 câ criazzioni di nu Yahoo! gruppu pâ lingua, doppu nu dicenniu di dicadenza nta l'anni '80 e '90. Ntô princìpiu di l'anni 2000, fu criata la Wikipedia Interlingue, ca avìa cchiù assai di 5000 artìculi ntô 2020.Template:Sfn

Assai testi urigginali di l'Interlingue accussì comu traduzzioni foru pubbricati dô 2000, lu primu fu La Casa dâ Carta di Parma (Li Cartusie de Parma) di Stendhal, traduttu di Robert Winter ntô 2011. Ntô 2012, Thomas Schmidt pubblicau Li Munde de Sandra nta nu libbru online rivista, Posta Mundi, ca cunteni matiriali pubblicatu nta lingui custruiuti. Chistu fu siguitu di na traduzzioni di Lu prìncipi ntô 2014 e n'àutra di Li Romance de Photogen e Nycteris ntô 2019.Template:Sfn

Ntra lu 2021 e lu 2023 Vicente Costalago pubblicau diversi testi urigginali e tradutti 'n Interlingue. Tra li primi ci sunnu Li sercha in li castelle Dewahl e altri racontas, Li tresor de Fluvglant, Subuqti e Verses escapat de mi mente. Ntra chisti ùrtimi putemu attruvari l'Antologie hispan, Fabules, racontas e mites, and Antologie de poesie europan.Template:Sfn

N'àutra scrittrici mpurtanti è Dorlota Burdon, ca pubblicau diversi storî urigginali ntâ rivista Posta Mundi. Iḍḍa traducìu puru Lu pazzu, di Khalil Gibran.Template:Sfn

Autura nutevuli

[cancia | cancia la surgenti]
  1. Template:Cite journal
  2. 2,0 2,1 Barandovská-Frank, Vĕra. Latinidaj planlingvoj (eo).
  3. Template:Cite book