Va ô cuntinutu

Edgar de Wahl

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Edgar de Wahl (Ol'viopol', 23 agustu 1867 - Tallin, 9 marzu 1948) fu un linguista estuni e criaturi dâ lingua ausiliaria ntirnazziunali interlingue.

Studiau a Santu Petruburgu e cumplitau u sirbizzu militari vuluntariu nta l'Esèrcitu Mpiriali Russu. Ntô 1894 traslucau a Tallin, unni stetti pi quasi tuttu lu restu dâ so vita. Travagghiau comu prufissuri nta vari istituzzioni dâ capitali estone muderna. Prima e ntô mentri dâ Prima Guerra Munniali, appi puru la càrrica di cunzigghieri cumunali di Tallinn.

S'uccupava dâ linguìstica a passatempu, nun a studiava e nun fici travagghi prufissiunali comu ô linguista. U sô ntressu pî lingui, e 'n particulari pî lingui artificiali, nascìu già quannu studiava a Santu Petruburgu. Accuminzau comu sustinituri dû volapük e appoi si ntirissau a l'esperantu, tantu ca divintau unu dî primi esperantisti. Cu tuttu chistu, nta l'ùrtimu dicina d'anni dû sèculu XIX, accuminzau a risciduta di na lingua ntirnazziunali idiali noca, ca purtamu, ntô 1922, ô ntruducimentu di na lingua chiamata occidental e, 'n particulari, â pubblicazzioni dâ rivista Kosmoglott, ca avìa u scopu di prumòviri a lingua.

Rrinunziau â pussibbilità di si spustari 'n Girmania ntô 1939, arristau 'n Estonia e fu purtatu ô spitali psichiàtricu di Seewald ntô mentri di l'uccupazzioni tidisca. Ntô 1945, mentri ca era ô spitali psichiàtricu, fujìu di picca dâ dipurtazzioni e murìu ḍḍa ntô 1948.

Ntô 1949, a lingua ca criau fu chiamata Interlingue, e cu stu nomu è canusciuta ancora oji.