Lingua aramàica

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

L'Aramàicu è na lingua ca isisti di trimila anni, o forsi macari chiu assai.
Jeni parti di nu gruppu di lingui ca sunnu chiamati li lingui simitichi.
Nta stu gruppu partienunu l'aramàicu, l'ibreu, l'arabicu e nu munzieddu d'autri lingui.
Certi munarchii antichi usaunu a lingua aramàica pi l'affari.
Nta certi riliggiuni li membri usanu l'aramàicu quannu s'arriunisciunu.
L'aramàicu è a lingua di nu munzieddu di parti di li dui libbri di la Bibbia attribbuiti a Danieli e Ezra.
E' usatu macaru 'nta lu libbru Talmud cunzidiratu sacru di li giudei.
Ci sunu assai pirsuni ca penzunu ca l'aramàicu fussi la lingua utilizzata di Gisù.
In ogni casu sta lingua è parrata di picca pirsuni nta lu munnu cuntimpuraniu.

Unni parranu l'aramàicu li pirsuni?[cancia | cancia la surgenti]

32 seculi fa lu populu aramàicu, lu primu ca utilizzau sta lingua, accuminzaru a custruiri casi e a viviri nta lu paisi di la Siria, l'Iraq e a Turchia urientali.
La loru lingua addivintau a lingua cchiu mpurtanti di lu Mediu Urienti.
Li giudei ca parraunu aramaicu purtarunu sta lingua nta l'Africa di lu nord e nta l'Iuropa.
Li cristiani ca parraunu aramaicu purtarunu sta lingua nta Persia, l'India e macari nta certi zoni di la Cina.
13 sèculi fa lu populu aramaicu fin'u di ssiri a lingua cchiu 'mpurtanti 'nta lu Mediu Urienti e mmeci l'arabbu pigghia lu sa postu.
Ma l'aramàicu è ancora la lingua scritta di la riliggiuni di li giudei, mandei e certi urientamenti di lu cristianesimu.
Gruppa nica di pirsuni ancora parranu aramàicu nta zoni di lu Mediu Urienti.
Li verri di l'urtimi duicentu anni ficiru scappari assai pirsuni ca parraunu aramaicu dî loru casi e s'innierru a vìviri 'nta autri parti di lu munnu.

Tipi d'aramàicu[cancia | cancia la surgenti]

L'aramàicu nun è na lingua senza canciamenti e cuntraddizzioni paradussali.
Ppi lu mutivi ca assai gghienti 'nta lu cursu dei sèculi parrarunu e scrivièunu 'nta sta lingua aisistunu diversi tipi di lingua aramàica.
Sti tipi diffirenti sunu ciamati dialetti ma cirti parrati sunu accussì diffirenti ca vènunu cunzidirati addirittura comu lingui diffirenti.
Li dialetti diffirenti sunu divisi 'nta dui gruppi principali:
nu gruppu urientali e nu gruppu uccidintali.
A divisioni 'ntra li dui s'arrifirisci a li dui lati di lu ciumi Eufrati.
Li dialetti s'addividunu macari ppi pusizzioni e tiempu.
L'aramaicu 'anticu e lu nomi di li dialetti cchiu antichi.
Sulu certi mastri spiciali s'anzignanu l'aramàicu 'nticu.
L'aramàicu cintrali à nu gruppu di dialetti ca li pirsuni nun parranu ogni gghiornu, ma l'utilizzanu ppi cosi cunzidirati spiciali comu a scrittura e a riliggioni.
L'aramàicu mudernu è nu gruppu di dialetti ca li pirsuni utilizzanu ogni gghiornu macari ppi parrari.
Chisti urtimi sunu cunzidirati "lingui viventi".