Guerra civili siriana

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Guerra civili siriana
Data15 marzu 2011 – osci (3 anni, 7 misi)
LocuSiria, Iraq, Libbanu cu scunfinamenti minori ntâ Giurdania e ntâ Turchia
CausaRivuluzziuni cuntru lu riggimi
Esitun corsu
Schieramenti
Cummannanti
Effittivi
Cuvernu: 200.000

Iran : 1000

Hezbullah : 9000

al-Abbas : 10.000

Gruppi Spiciali : 10.000
Ribbelli : 130.000

Rujava : 40.000

Ntirventu : 20.000
Pèrditi
70.000 - 130.000 morti50.000-115.000 morti1000 morti

La Guerra civili siriana (canusciuta prima comu Rivuluzziuni Siriana e doppu comu Crisi Siriana) è na guerra accumminzata ntô 2011 ca si cummatti ntâ Siria e li paisi vicini comu l'Iraq e lu Libbanu.Cumminzata comu na rivuluzziuni cuntru lu riggimi di Assad si è poi evuluta comu na terribbili guerra civili, unni participanu assai fazzioni comu li tirruristi di al-Qaida cu lu Frunti al-Nusra, lu frunti notu comu modiratu dâ Coalizzioni Nazziunali Siriana cu lu su asercitu, chiddu canusciutu comu ASL.L'atri sugnu puru li rojava cumbattenti curdi dû Nord, li cumbattenti cristiani assiri, li cumbattenti dû Statu Islamicu ca vegnunu dî Iraq, e pi urtimu li cumbattenti dû riggimi comu Hezbollah, li Gruppi Spiciali e puru chiddi dû Iran.

Sfunnu[cancia | cancia la surgenti]

Lu Cuvernu Assad [cancia | cancia la surgenti]

(Pì sapiri chiossai talìa a quai o quai)

La Siria è divintata na ripubblica nnipinnenti ntû 1946, puru si nu cuvernu dimucraticu è statu cunclusu da nu colpu di statu dâ CIA lu marzu 1949, siguitu da àutri dui colpi di statu.Na pupulari rivuta cuntru lu riggimi militari ntû 1954 ha vistu la putenza di trasfirimentu asercitu ai civili; 1958-1961 na brevi uniuni cu l'Eggittu sustituì lu sistema parlamentari dâ Siria cu nu riggimi prisidinziali furtimenti centralizzatu.Lu Ba'ath sirianu è salitu al putiri ntû 1963, doppu nu succissu colpu di Statu .Ntû 1966, n'àutru colpu di statu ha ruvisciatu i lidir tradizziunali dû partitu, Michil Aflaq e Salah al-Din al-Bitar . ginirali Hafiz al-Assad , lu ministru dâ Difisa , pigghiau lu putiri cu na " rivuluziuni currittiva "ntû misi di nuvèmmiru dû 1970, di divintari primu ministru.A marzu dû 1971, Assad si dichiarau lu prisidenti , na pusizziuni chi ha tinutu finu alla su murti ntû 2000.Da allora, lu partitu laicu sirianu è rimasta l'auturitati pulitica duminanti in chiddu chi è praticamenti nu statu a partitu unicu n Siria; cittadini siriani possunu appruari sulu lu prisidenti di lu referendum e finu a quannu lu multi-partitu-cuvernu cuntrullatu li iliziuni parlamentari , nun putivanu vutari nti iliziuni multipartitichi pi lu liggislaturi Bashar al-Assad, lu prisidenti dâ Siria e Asma al-Assad , la mugghiera chi è na britannica mussurmana sunnita, spianzi inizialmenti ispirati pi li rifurmi dimucratichi e statali e di na " Primavira di Damascu "di intinsa dibattitu suciali e puliticu ha avutu lucu tra giugnittu 2000 e austu 2001.Il piriudu è statu carattirizzatu di la cumparsa di numerusi forum o pulitici saluni , unni gruppi di cristiani chi la pinsanu divirsamenti su incuntrati n casi privati pi discutiri chistiuni pulitichi e suciali. Attivisti pulitici cumu Riad Seif , Haitham al-Malih , Kamal al-Labwani , Riyad al-Turk e Arif Dalila eranu impurtanti ntâ mubilitazziuni dû muvimentu.Lu cchiu famusu dî furum eranu lu Forum Riad Seif e Jamal al- Atassi. La Primavira di Damascu si è cunclusa ntûl'austu 2001 cu l'arrestu e la ditinziuni di dici attivisti lidir chi avivanu chiamatu pi iliziuni dimucratichi e na campagna di disubbidinza civili.A partiri di lu 2001 puru li rifurmisti n Parlamentu avivanu cuminciatu a criticari l'iriditati di stagnaziuni n quantu la regula di l'ex prisidenti Hafiz al-Assad; Bashar al-Assad ha parratu di rifurma, ma svultu picca, e nun è riuscitu a mantiniri li rifurmi prumessi di lu 2000, accussì dicunu l'analisti.

Dimugrafia dâ Siria [cancia | cancia la surgenti]

Etnie dâ Siria cu riliggiuni :

Arabbi (sunniti 64%, sciiti, 12%, atri 10 %, cristiani 10%, drusi, 3%, ismailiti 1%)

Curdi (sunniti)

Turcumanni (sunniti)

Adighi (sunniti)

Atri (1%)

La famigghia Assad veni dâ minuranza alawita ca è nu gruppu riliggiusu, nu ramu sciita secunnu li stimi è lu 12 pi centu di la pupulazziuni siriana.Ha mantinutu nu strittu cuntrollu si sirvizzi dâ sicurezza siriani, ca ginira risintimentu tra li mussurmani sunniti , nu gruppu riliggiusu ca custituisci circa li tri quarti dâ pupulazziuni siriana.Minuranza etnica curdi siriani tegnunu puru prutistatu e lamentatu cchiu di discriminazziuni etnica e la nigazziuni dû luru dirittu curturali e linguisticu.Maher al-Assad frati dû prisidenti cumanna l'asèrcitu l'atru frati Assif Steniwkat , fu vici ministru dâ difesa, finu all'ammazzatina di chist'ultimu ntû 18 giugnettu 2012.

Ecunumia e Sucitati[cancia | cancia la surgenti]

Lu malicuntentu cuntru lu cuvernu era cchiu furti nti ari cchiu puviri dâ Siria, privalentimenti tra li sunniti cunsirvaturi.Sti citati inclusu cu tassi di puvirtati ilivati, cumu Daraa e Homs , li banni rurali culpitu duramenti di la siccitati lu 2011, ed i quartieri cchiu puviri di li granni citati. Disugualianza suciuecunumica aumentatu significativamenti doppu ca li pulitichi di libbiru mircatu sugnu stati avviati da Hafiz al-Assad ntî soi ultimi anni, e acciliratu duppu Bashar al-Assad è salitu a lu putiri.Cu l'accintu su sitturi dî sirvizi , chisti pulitichi hannu bunuficiatu di na minuranza dâ pupulaziuni dâ naziuni, pi lu cchiu cristiani chi hannu avutu rappurti cu lu cuvernu, e li memmirai dâ classi mercantili sunnita di Damascu e Aleppu.Entru lu 2011, a Siria stava affruntannu nu ditiriuramentu ntâ nurma nazziunali di vita e ripidi aumenti dî prizzi di li matiri primi.Lu paisi puru di frunti a li tassi e la disuccupaziuni particularmenti ilivatu di li ciuvani.

Li diritti dî cristiani[cancia | cancia la surgenti]

Lu statu dî diritti umani n Siria è statu a lungu uggettu di duri critichi di li urganizzaziuni glubali.Lu paisi era sutta statu di emergenza di lu 1963 finu a lu 2011, chi vita li riuniuni pubblichi di cchiu di cinchi cristiani, e n mudu 'fficaci la cuncissiuni a forzi di sicurezza di ampi putiri di arrestu e ditinziuni.Bashar al-Assad è ampiamenti cunsidiratu pi nun averi avutu successu nti l'attuazziuni di nu cambiamentu dimucraticu, cu nu rappurtu di lu 2010 di Human Rights Watch s'affirma ca nun era riuscitu a migghiurari sustanzzialmenti la situazziuni dî diritti umani da quannu ha assuntu ilu putiri , migghiuramentu puru si alcuni aspetti minuri avivanu vistu.Nti lu dicèmmiru 2010, li prutisti anti-cuvernativi di massa su cumminzari n Tunisia e doppu sparsi n tuttu lu munnu arabbu, tra cui la Siria. Nti lu frivaru 2011, li rivuluzziuni è avvinuta n Tunisia e Egittu, mentri la Libbia ha iniziatu a spirimintari la propria guerra civili .Nummirusi atri paisi arabbi puru di frunti a prutisti, cu quarchi tintativu di carmari li massi faunu cuncissiuni e mudifichi cuvernativi.Si piensa ca li rivurti n Tunisia e Egittu havnu spiratu lu marzu 2011 la metati di li prutesti n Siria.Diritti di libbira sprissiuni , di assuciazziuni e di assimblea sugnu stati rigurusamenti cuntrullati n Siria, puru prima dâ rivulta.Li auturitati molestanu e mpriggiunanu attivisti pi li diritti umani e atri critici dû cuvernu, chi sugnu spissu a tiempu nnitirminatu ditinuti e turturati n cattivi cunniziuni di ditinziuni.Li fimmini e li minuranzi etnichi havnu affruntatu la discriminazziuni ntû sitturi pubblicu.A tropp'assai curdi siriani è stata livata la cittadinanza ntû 1962 e li discinninti di iddi havnu cuntinuatu a essiri itichittati cumu "forasteri".Nu cirtu nummeru di disurdini ntû 2004 ha innuttu n'aumentu dâ tinsiuni in ari curdi dâ Siria, e ci sugnu stati scuntri uccasiunali tra manifistanti e surdati siriani.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Battagghia di Aleppu[cancia | cancia la surgenti]

(Pì sapiri chiossai talìa a quai)

La Battagghia di Aleppu è cumminzata lu 19 giugnettu 2012, dinuminata dî ribbelli la "matri di tutti li battagghi", cunsidirannu la scala e la mpurtanza di l'ubbittivu.

Dî villaggi nturnu a la citati li ribbelli taccunu Aleppu ntû quartieri di Ṣalāḥ al-Dīn, a sud-ovest e ntî quartieri di Haydariyyae Sakhur, a nord-est, aprennu du frunti di cumbattimentu.La stratiggìa havi esitu pusitivu e nti 3 jorna li cumbattimenti pigghianu li ari cintrali dâ citati.Lu 24 giugnettu l'ASL e li gruppi islamisti scatinaunu l'uffinsiva dicisiva pi lu cuntrollu dû centru storicu.Si riggistranu scuntri puru nti l'anticu suk e nturnu a la citadella.

La riazziuni dû cuvernu è nizzialmenti rallintata da la majuri attinziuni rivurta versu la situazziuni a Damascu, ma su nviati 10.000 surdati spustati di la custa e, suprattuttu, l'aviazziuni. Anchi li fili dî ribbelli vegnunu ngrussati da 2.000 cumbattenti pruvininti di lu nurd dâ Siria.

Campagna dû Kurdistan [cancia | cancia la surgenti]

(Pì sapiri chiossai talìa a quai o quai)

Ô l'iniziu dâ guerra civili li curdi s'arrimasti principarminti inattivi, li militanti curdi spuraticamenti scuntrannusi cu entrammi li fazzioni, li forzi cuvernativi di Assad e l'Asèrcitu Sirianu Libbiru pi lu cuntrollu a nord e nord-est dâ Siria.Dô frivaru 2013 li fazziuni curdi sugnu addivintati cchiù attivi ntô cunflittu n Siria, schirannusi cu li ribbelli cuntru lu cuvernu di Assad e la firma di accordi pulìtici e militari cu li fazzioni ribbelli.

Inurtri, mentri arcuni islamici curdi sugnu saliti a roli di leadership n fazziuni islamisti, cumu Al-Nusra, lu principali gruppu di uppusizziuni curdu PYD e la sà armata YPG sugnu stati cummattuti da Al-Nusra e lu Statu islamicu dû 2012. Comitati pi la tutela dî curdi cristiani (YPG) havanu espulsu mèmmira ISIS dâ citati stratèggica di Ras al-Ain in Hasaka e li havanu cummattutu ntô nord Raqqa ntô giugnettu 2013.

Guerri ntra li ribbelli[cancia | cancia la surgenti]

Tirritoria sotta lu controllu di l'ISIS

(Pì sapiri chiossai talìa a quai o quai)

Li guerri ntrâ li ribbelli siriani su cumminzati duranti la guerra civili siriana doppu li scontri scuppiati tra li gruppi di uppusiziuni siriani. A li primi di jinnaru 2014, gravi scontri ntrâ li gruppi su scuppiati ntô nurd dû paisi. Gruppi di uppusiziuni vicinu Aleppu attaccunu militanti dû ISIS 'n dui arìi, al-Atarib e Annana, chi sugnu ntrammi ruccafurti di l'urganizzaziuni sunnita funnamentalista. Nunustanti lu cunflittu tra l'ISIS e autri ribbelli, na fazziuni di ISIS ha cullabburatu cu lu frunti Al Nusra e li Virdi Battagghiuni (nu gruppu di cumbattenti sauditi) pi cumbattiri Hezbullah ntâ riggiuni Qalamuun.

Ntirventu miricanu[cancia | cancia la surgenti]

(Pì sapiri chiossai talìa a quai o quai)

N menzu a criscenti prugressi da parti dû Statu Islamicu ntô misi di giugnu e giugnettu 2014, assai stati hannu cumminzatu a ntirviniri ntâguerra civili n cursu n Siria e Iraq.Rapidi guadagni tirrituriali da opirazzioni militari di l'ISIL 'n Iraq e 'n Siria ntâ prima metati dû 2014 n cumbinazziuni cu la brutalitati cunnannatu a liveddu ntirnaziunali, havanu rifiritu abbusi dî diritti di cristiani, e la paura di urtiriuri ricaduti dâ guerra civili siriana havi causatu assai paisi a prinniri 'n cunzidirazzioni lu ntirvintu.Cu diviesi ordini dû jornu e li cunzidirazzioni pulìtichi ntâ situazzioni cumplessa, li paisi su ntirvinuti ntî dui cunflitti dâ guerra civili in modi divirsi e di divirsi gradi.

Fazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Ribbelli[cancia | cancia la surgenti]

(Pì sapiri chiossai talìa a quai o quai)

Ribbelli dû ASL

Li Ribbelli Siriani o noti megghiu comu l'Uppusizziuni Siriana ( n arabbu : المعارضة السورية Al-Mu'aradah Al-Suriyah ) è na palora ombrellu pi li gruppi e li innividui chi volunu un cambiu di riggimi n Siria , e chi volunu opporsi a lu cuvernu baathista.Lu termini "uppusiziuni" (n arabbu "mu'araDah") vini n geniri utilizzatu pi rifirirsi a li atturi pulitici tradizziunali; cioè, li gruppi e li innividui chi hannu na storia di dissinsu cuntru lu statu sirianu, cchiù tostu chi discriviri tutti li participanti a la rivuta cuntru lu duminiu Assad n Siria.Li primi strutturi pi furmari a la rivuta siriana eranu cumitati di prutesta urganizzazziuni locali.Chisti furmanu ntû misi di aprili 2011, n quantu li manifistanti lauriatu da prutisti spuntani a prutisti urganizzati da incuntri n anticipu.La prima fasi dâ rivuluziuni siriana, di lu marzu 2011 finu a l'inizziu di austu 2011, è statu carattirizzatu da un cunsinsu pi la lotta nunviulenta tra li participanti dâ rivuta.Accussì lu cunflittu nu pò essiri qualificatu cumu na "guerra civili" finu a quannu l'urganizzaziuni di lutta armata inizziata su lu latu anti-cuvernu.Sò è avvinutu n data 29 giugnittu 2011, pimittinnu lu cunflittu pi suddisfari la difinizziuni pulitica ntirnaziunali di "guerra civili".

Gruppi di uppusiziuni n Siria ha pigghiatu na nova svulta ntû 2011 duranti la guerra civili siriana cumu si unirunu pi furmari lu Consigghiu nazziunali sirianu (chi ha ricivutu nutivuli sustignu intirnaziunali e lu ricanuscimentu cumu partnir pi lu dialucu .Nu novu gruppu ombrellu di uppusiziuni - la Coaliziuni Naziunali pi la Siria rivuluziunaria e di li forzi di uppusiziuni - è stata custituita ntû nuvèmmiru 2012 e ha ottinutu lu ricanuscimentu cumu "liggittimu rapprisintanti dû populu sirianu" da lu Consigghiu di copiaziuni di Stati arabbi dû Golfu e cumu "rapprisintanti di li aspirazziuni dû pupulu sirianu" da la Lega Arabba.

Statu Islamicu[cancia | cancia la surgenti]

(Pì sapiri chiossai talìa a quai o quai)

Prucettu di conquista di lu Statu Islamicu

Lu Statu Islamicu, oppuru ntâ dinuminazzioni aduttata nzinu â fini dû 2013 Statu Islamicu di l'Iraq e dû Livanti), spissu abbriviatu cu l'acronimu ngrisi ISIL o IS è n'urganizzazzioni jihadista attiva n Siria e n'Irak e ca cuntrolla militarmenti vasti àrii di l'est d'a Siria e di l'ovest di l'Irak. Ntô misi di giugnu dû 2014 lu sò capu ndiscussu, Abu Bakr Al-Baghdadi, pruclamau lu califfatu comu forma di cuvernu dî li tirritori cuntrullati.

Lu Statu Islamicu si sviluppau comu urganizzazzioni tirruristica e comu gruppu islamista radicali. Apprufittannu dâ guerra civili n Siria e di nu cuvernu in Irak ca marginalizzava la pupulazzioni sunnita, lu Statu islamicu arriniscìu a fari cunvergiri versu di iddu abbastanza risorsi umani e ecunòmichi pi pigghiari lu cuntrollu di vasti tirritoria.

Lu statu nun è arricanusciutu di nudda nazzioni ô munnu. Nu gruppu eteruggeneu di paisi, (li Stati Uniti, la Siria, l'Irak, li Kurdi, li Russi, li Turchi, l'Eggittu, lu Regnu Unitu e vari nazzioni europei) ntô 2014, e doppu la dicapitazzioni di du' giurnalisti miricani, manifistaru la ntinzioni di cummattillu e di ristaurari lu cuntrollu dî nazzioni liggittimi ntî tirritoria di lu Statu Islamicu.

Talìa megghiu[cancia | cancia la surgenti]

Purtali Guerra civili siriana

Noti[cancia | cancia la surgenti]