Gavrilo Princip

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Gavrilo Princip

Gavrilo Princip (25 di giugnettu di 1894 (o di 1895) - 28 d'aprili di 1918) fu nu nazziunalista serbu-busnìacu ca, lu 28 di giugnu di 1914, assassinau a Sarajevu l'arciduca Franciscu Firdinannu d'Austria - eredi a lu tronu dû Mperu austru-ungàricu - e sô mugghieri, la cuntissa Sophie. L'attintatu fu la faidda ca fici scattari la prima guerra munniali.

Princip nascìu a Bosansko Grahovo, Bosnia e duranti lu suggiornu a Belgradu ntô 1912, addivintau un membru di lu gruppu serbu "Juvini Bosnia" (Mlada Bosna) ca prupugnava l'annissioni dâ Bosnia (dû 1908 parti dû Mperu austru-ungàricu) â Serbia.

L'attintatu vitti la participazzioni, oltri ca di Gavrilo, videmma d'àutri sô cincu cumpagni. Lu gruppu era equipaggiatu cu pistoli e bummi furnuti dâ sucità sicreta "Manu Niura" (Crna Ruka) c'avìa sustinitura sia tra l'ufficiali serbi sia tra li funziunari di lu cuvernu. 'N particulari, si sapi ca l'arma utilizzata di Princip fu na pistola semi-autumàtica Browning M 1910 calibbru 7.65x17mm (.32 ACP).

Li prujèttili sparati di Princip curpiru l'arciduca Franciscu Firdinannu ntô coddu e la mugghieri ntô stòmacu. Li dui muriru a brevi distanza a causa dî firuti.

Dî sei attintatura sulu Gavrilo Princip e l'amicu Nedjelko Cabrinovic foru arristati dâ pulizzìa; nuddu di l'àltri quattru, a causa di l'enormi fudda di pirsuni, happi l'uppurtunitati di sparari.

Na vota arristatu, Princip circau d'uccidìrisi, prima ncirennu dû cianuru e appoi tintannu di sparàrisi câ sô pistola. Nuddu di li dui tintativi jìu a bon fini: ntô primu casu Princip vummicau lu vilenu (cosa ch'avìa succiduta macari a Cabrinovic e ca fici pinzari â pulizzìa ca ê dui avìa statu furnutu un vilenu tantu dìbbuli) mentri la pistola fu arrassata dî sô manu prima ca iddu putissi sparari n'àutru corpu.

Poichî a l'èbbica di l'attintatu Princip era ancora troppu carusu (avia solu 19 anni quannu sparau) pi subbiri la cunnanna a morti, ci fu sintinziata la pena màssima di venti anni 'n priggiuni, ca trascurrìu 'n pèssimi cunnizzioni ntô campu di Terezín, nzinu a muriri di tubbirculosi lu 28 d'aprili di 1918.

Li pinioni stòrichi supra Princip foru a longu cuntruversi. Ntâ storia serba iddu veni spissu cunziddiratu n'eroe nazziunali e è ancora arricurdata na sô frasi ditta duranti lu prucessu: "Nuàutri amavamu lu nostru pòpulu". A lu cuntrariu, 'n Austria la sô figura veni equiparata a chidda di nu tirrurista. La valutazzioni majurmenti diffusa ca veni currintimenti accittata è ca fussi nu nazziunalista serbu esicuturi cchiù ch'idiaturi di l'attintatu a l'arciduca austru-ungàricu.

Ôn diritturi dû càrziri ca lu vulìa trasfiriri 'n n'àutra lucalitati dicìu: "Nun c'è bisognu di trasfirìrimi 'n n'àutra priggiuni. La mê vita sta già sciddicannu via. Suggirisciu di nchiuvàrimi a na cruci e abbruciàrimi vivu. Lu mê corpu ciammiggianti va a èssiri na torcia p'illuminari lu mê pòpulu supra la strata pâ libbirtati."

Fonti[cancia | cancia la surgenti]

La fonti di st'artìculu è Uicchipidia Taliana:

http://it.wikipedia.org/wiki/Gavrilo_Princip