Pistola

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Pistola Beretta 92FS

La pistòla è n'arma di focu cunvinziunali distinata â difisa pirsunali. È fatta di na canna picciridda, di nu grillettu ca cumanna lu pircussuri e chistu curpennu la testa dû pruièttuli, unni c'è misa na càrica asplusiva, spara. La cchiù granni parti di li pistoli havi la sicura. La pistola è l'arma di focu cchiù diffunnuta ntô munnu. Poti èssiri autumàtica o semi-autumàtica.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Li primi pistoli cumpareru nti lu 1500 'n Tuscana, nnâ cità di Pistoia. Sti primi pistoli avìanu nu miccanìsimu di funziunamentu dittu "a rota": ntô ciancu a manu manca dâ pistola c'era misu nu discu d'azzarucozzu fattu tacchi-tacchi; na modda cumannata dû grillettu, quannu chistu vinìa munciutu, facìa furiari lu discu ca stricava cuntr'a na barretta di piriti e accuddì s'avìa na faidda ca addumava la prùvili pô sparu.
Sti primi pistoli putìanu sparari sulu tanti corpi quant'èranu li canni, ô spissu unu, a li voti dui, ô chiossai tri. Stu prubbrema vinni arisurvutu ntô 1836 di Samuel Colt, ca mmintau lu primu caricaturi a 6 corpi.
Nti lu 1884 vinni mmintata la prima pistola autumàtica, la mitragliatrici maxim, ca pigghia lu nomu di lu so' nvinturi. Ntô 1939 vinni mmintata la pistola cô càlibbru di 9mm.

Tipi di pistoli[cancia | cancia la surgenti]

A manu[cancia | cancia la surgenti]

Li pistoli a manu su' chiddi ca vènninu ricaricati doppu ca si spara nu corpu.

Curpu sìnculu[cancia | cancia la surgenti]

Sti pistoli su' 'n tiurìa li cchiù sèmprici, ca sparanu nu curpu sulu e appoi abbisògnanu di èssiri ricaricati. Sti pistoli sunnu fatti di nichi cannuni e di sòlitu sunnu fucili longhi a canna.

Semiautumàtichi[cancia | cancia la surgenti]

Pistoli ca nun cc'è bisognu di ricaricari pi ogni corpu ca si spara, ma iddi stissi s'aricàricanu autumaticamenti lu curpu ca hà èssiri sparatu doppu. N'asèmpiu è la Baikal IZH-61.

Scarrellanti[cancia | cancia la surgenti]

Cràssichi pistoli cu lu carricaturi di sutta. E' semi-autumàtica. Spara cu n'assai granni e viloci cummustioni dî munizzioni e chisti stissi spìngiunu lu pircussuri cu granni vilocitati. Si ponnu mintiri 14 corpi, ma chistu addipenni di pistola a pistola.

Pistola mitragliatrici Beretta 93R

Mitragliatrici[cancia | cancia la surgenti]

La pistola mitragliatrici nun è àutru ca na pistola cumpretamenti autumàtica, ca po' sparari assai corpi cu granni vilocità e tutti nna na vota. Cu sta palora spissu si voli dìciri mitra, macari siddu nun è sempri accussì.

Rivolver Colt Single Action Army

Riforbaru[cancia | cancia la surgenti]

Lu rivolver poti èssiri: cu la canna liscia, rijata e basculanti. Cu sta palora si voli diri n'arma semi-autumàtica a tammuru. La prissioni dû grillettu fa nu travagghiu dùppiu.

Preggi[cancia | cancia la surgenti]

  • Fàcili di usari
  • Cchiu sicurezza
  • Cchiù fàcili taliari siddu è càrica o no
  • Si punnu usari munizzioni di tutti le putenzi

Difetti[cancia | cancia la surgenti]

  • Ci su picca corpa (6 o 7, màssimu 8)
  • Si po' allurdarigassi ca faci
  • l'espursioni di rifurnimentu è assai lenta.

Bibbliugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

  • Ricketts H., Armi da Fuoco, Milano, Mursia, 1962
  • Peterson H., Armi da Fuoco nei Secoli, Milano, Mondadori, 1964
  • Cadiou R., Alphonse R., Armi da Fuoco, Milano, Mondadori, 1978
  • Hogg I. Il Grande Libro delle Pistole di Tutto il Mondo, Milano, De Vecchi, 1978
  • Henning R., Pistole e Revolver, Milano, Mursia, 1979