Elettrumagnetismu (artìculu 'n calabbrisi)

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.

abbiccidariu St'artìculu è scrittu 'n calabbrisi di Catanzaru (CZ), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Elettrumagnetismu.


Dehiniziuna[cancia | cancia la surgenti]

L' elettrumagnetismu esta 'a parta d'a hìsica cchi studia l'interaziuni tra magnetismu ed elittricità.

Magnetustatica Elettrustatica Elettrumagnetismu

[L'atri dui hormuli vannu cangiati!!]

Relaziuna tra campu elettricu e campu magneticu[cancia | cancia la surgenti]

Una d'e leggi cchi stannu a la basa dell'elettrumagnetismu esta 'a legge de Faraday-Neumann-Lenz:

 ;

pp'a prima vota hurunu misi in relaziuna campu elettricu e campu magneticu.

Esperimentu 'e Michael Faraday[cancia | cancia la surgenti]

Tuttu ava iniziu 'e 'na esperienza de Faraday cchi s'accorgiu ca nu circuitu (dittu primariu), percorsu de 'na correnta variabbile 'nto u tempu e custituitu de 'na resistenza e de 'na batteria, esta capacia ma trasmetta 'na correnta ditta correnta indotta 'ntra 'natru circuitu (dittu secundariu) collegatu sulu a 'nu amperometru.

duva M esta 'a costanta de induziuna elettrumagnetica cchi ava comu unità 'e misura [Wb/A] = [H], e cchi dipenda d'a horma (infatti 'u campu magnaticu cangia cc'a horma), d'a dimensiuna, e d'a dispusiziuna d'a superficia 'ntro u spaziu (infatti u flussu d'o campu magneticu carculatu comu:


  • ppe  ;
  • ppe esta massimu;
  • ppe dipenda dall'angulu).

Si subba u secundu circuitu s'inseriscia nu generatora 'e correnta, chiss'ultimu 'nducia nu hlussu elettrumagneticu 'nto u primu circuitu cc'a stessa prupurziuna; ppe chissu motivu 'a costanta 'e induziuna esta ditta mutua induziuna.

Contribbutu 'e Franz Ernst Neumann[cancia | cancia la surgenti]

Quandu u campu magneticu vena 'nduciutu 'nto u secundu circuitu, 'a horza de Lorentz causa 'nu squilibbriu 'e carichi e l'elettruni si moticanu lungu u circuitu; si horma daccussi 'na horza elettrumotrice, quantificata 'e Neumann, cchi s'oppona 'a la horza 'e Lorentz hin'a quandu u flussu elettrumagneticu 'nduciutu varia 'nto u tempu.

Intuiziuna 'e Heinrich Friedrich Emil Lenz[cancia | cancia la surgenti]

Partendu dall'idea ca nu circuitu 'on esta 'n gradu ma distingua i cuntributi d'a correnta 'nduciuta (cchi si summa vetturialmenta a lu hlussu esternu) ma cchi risenta sulu d'o hlussu totala cchi attraversa 'a superficia, e cunsiderandu ca 'a correnta 'nduciuta po rinforzara o 'ndebbolira u hlussu esternu secundu si i dui campi megnetici sunnu cc'u stessu versu oppuru a lu contrariu, e tenendu presenta ca si u campu 'nduciutu hussera ccu u stessu versu d'o campu esternu 'n modu ma l'accentua all'infinitu s'avera energia elettrica gratis violandu u principiu 'e conservaziona dell'energia; si giungia 'a la cunclusiuna d'o hisicu H.F.E. Lenz pp'o quala u versu d'a correnta 'nduciuta esta tala ma s'oppona 'a la variaziuna d'o hlussu ca 'a genera. Pp'e chissi motivi 'ntra 'a hormula cchi esta 'a la basa dell'elettrumagnetismu si minta u signu menu.

Correnti 'e Foucault[cancia | cancia la surgenti]

Vuci currelati[cancia | cancia la surgenti]


Fìsica
Acùstica | Astrofìsica | Elettrumagnetismu | Fìsica nucliari | Fìsica dî particeddi | Miccànica (fìsica) | Miccànica quantìstica | Òttica | Tiurìa dâ rilativitati | Termudinàmica