|
Cercamu perzuni de Calabbria nteressati a scrìviri artìculi, grandi o pìcculi, 'n calabbrisi pe' 'u nostru progettu nciclupèdicu Wikipedia. Nci potìti scrìviri chidu ca volìti (pe' esempiu l'artìculi supra 'i cumuni calabbrisi). Ma pe' favuri, lasciàti una traduzioni d'i paroli diffìcili e ndicàti 'a pruvenienza de 'a parrata calabbrisi usata. Nun mporta se siti riggitanu, catanzarisu, cusentinu, de Cutroni, o de Vibbu, sempri calabbrisi siti! Grazi.
|
St'artìculu è scrittu 'n calabbrisi di Catanzaru (CZ), si stai circannu l'artìculu scrittu 'n sicilianu standard, vidi Campu elettricu.
U campu elettricu esta nu campu vetturiala dittu campu a divergenza assegnata e a rotora nuddhu (l' ultima definiziona esta valida sulu 'ppe l'elettrustatica ) duva 'ppe ogni puntu d'o spaziu esta possibbila associara nu vettura dittu horza 'e Coulomb .
'a prima hormula 'e Maxwell
In fisica 'a divergenza d'o campu elettricu rappresenta u flussu d'o u campu elettricu attraversu 'na superficia.
Ppe chiddhu cchi riguarda u rutura 'nvecia, cussi com'esta possibbala disegnara u campu elettricu, accussi esta possibbala disegnara nu campu scalara hattu ccu linei cchi hannu u stessu potenziala e ca sunnu perpendiculari a li linei d'o campu elettricu; e u prodottu vetturiala fra i dui campi esta nuddhu in elettrustatica.
'nta 'a prima immaggina ci sunnu dui carichi uguali, 'nta 'a secunda carichi ccu signu oppustu
U vettura 'n questiona pò venira scrivutu 'n generala comu prodottu scalara d'o modulu 'ppe u versura soi
duva 
ma 'nto u casu specificu, quandu cioè s' ava a cchi fara ccu armenu dui carichi alettrichi 'ppe ogn'una d'e quali si ponnu 'ndividuara nu vettura, si ponnu avira du' situazioni:
1) si 'a prima carica
ava u stessu signu d'a secunda carica
allora
(cioè 'a horza cchi 'a prima carica subiscia d'a secunda ava uguala 'ntesità e versu oppostu d'a horza subbita d'a secunda ad opera d'a prima) qiundi
mentra
;
2) si i dui carichi hannu signi oppusti allora
.
Si si minta 'nto u spaziu nu corpu estesu e 'ntra i vicinanzi 'na carica q ditta carica 'e prova , u corpu risenta d'o campu elettricu d'a carica 'e prova e subba 'a superficia sua esta distribuita unformementa 'na carica Q.

D'a dehiniziuna si'nda ricava ca l'unità 'e misura d'o campu elettricu esta
, cioè newton/coulomb (equivala a
, cioè volt/metru); e ca u campu elettricu esta relativu a la pusiziuna d'a carica.
![{\displaystyle {{\vec {E}}_{x,\;y,\;z}}={\frac {q}{4\;\pi \;\varepsilon _{0}}}\;\cdot \;{\frac {(x_{1}-x_{2},\;y_{1}-y_{2},\;z_{1}-z_{2})}{[(x_{1}-x_{2})^{2}+(y_{1}-y_{2})^{2}+(z_{1}-z_{2})^{2}]^{3 \over 2}}}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/a64cfe19c44a24893c127ca56a7f99ef64039360)
Calculara u campu elettricu po risurtara difficila 'ppe chissu cumbena ragiunara in termini 'e lavoru. Si si ava nu hilu d'estremita "ab" postu 'nto u spaziu ccu 'na carica 'e prova 'ntra i vicinanzi, e si spezzetta u hilu in miriadi 'e vetturi 'mmodu da calcolara u lavoru hattu subba ogni frammentu d'a carica 'e prova u lavoru L esta
duva
esta 'a proieziona d'o versura d'o campu elettricu subba 'nu pezzettinu 'e hilu, mentra
differenza 'e potenziala .
Generalmenta si parra 'e flussu d'o campu elettricu nescenta d'a na superficia chiusa (infatti na superficia pò essara espressa attraversu nu vettura, de modulu uguala 'a l'ampiezza d'a superficia, e ccu direziuna e versu rappresentatu d'o versura normala 'a la superficia dittu
; ppe versura normala s'intenda nu versura perpendiculara 'a la superficia, e quandu 'a superficia esta chiusa, racchiuda cioè nu vuluma, si parra 'e versura normala nescenta d'a superficia) e 'a legge attraversu cui esta calculata esta 'a legge 'e Gauss dehinita comu:

Dimostraziuna d'o teorema 'e Gauss
Si cunsidera na superficia irregulara chiusa quarsiasi e, ppe semplificara i calculi, s'immagina 'a presenza de 'na uperficia sferica dintra 'a superficia irregulara cchi ava comu particularirità nu versura normala radiala e anguli solidi
(steradianti)
ccu
;
allora
e vistu ca
quindi
U campu elettricu vena rappresentatu attraversu linei e campo, cchi sunnu cchjù hitti 'ngiru 'ngiru a la carica e si diradanu ccu l'aumentara d'a distanza. Si 'a carica cunsiderata esta pusitiva i linei d'o campu si dicianu nescenti (s'irraggianu 'n tutti i direziuni a cumiciara d'a carica) e 'a carica esta dehinita surgenta; si 'a carica cunsiderata esta negativa i linei d'o campu sunnu ditti entranti (sunnu diretti versu 'a carica) e 'a carica esta dehinita puzzu.
S'immaggina 'a presenza de 'na sfera cava, cchi racchiuda 'a prima, passanta ppe nu genericu puntu P ;
e vistu ca
allora
[u raggiu d'a sfera passanta 'ppe 'u puntu P ha d'essera cchiu randa d'a sfera cava, artrimenti, 'a sfera cava si cumporta comu si hussera na carica puntihorma, e 'a carica si distribuiscia uniformementa subba a superficia, mentre all'internu carica 'ondè].
S'immaggina 'a presenza de 'na sfera cava passanta ppe nu genericu puntu P :
- si
allora
- si
allora
quindi
- Sfera china ccu cavità 'nterna
,
, quindi
S'immaggina 'a presenza de nu cilindru cchi vena tagghiatu a metà d'a lamina.
; ma vistu ca
allora
.
S'immaggina 'a presenza de nu cilindru cchi racchiuda u hilu.
;
ma vistu ca
allora
.
Si immaggina de frantumara l'aneddhu in picculi pezzi ognunu dei quali ava 'na carica dQ , e 'a distanza fra tutti 'sti pezzareddhi esta "d".
Si cunsidera u discu comu si hussera hattu de tanti anelli cchi hannu nu raggiu
, ognunu d'e quali ava 'na piccula parta e carica dQ e
duva
esta 'a densità 'e carica cchi vena murtipricata ppe 'a circunferenza.