Centorbi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Centorbi
File:Centuripe-Stemma.png
Muttu:  
Nomu ufficiali: Centuripe
Riggiuni: {{{riggiuni}}}
Pruvincia: Enna (EN)
Cuurdinati: 37°37'23.794"N, 14°44'22.160"E
Ammustra ntâ mappa
Superfici: 173,18 km²
Abbitanti: 5.888
Dinzitati: 34 ab./km²
Cumuni cunfinanti: Adranu (CT), Biancavilla (CT), Bronti (CT), Castel di Judica (CT), Catinanova, Patennò, Rannazzu (CT), Regarbutu
CAP: 94010
Prifissu telefònicu: +0935
Situ ufficiali: http://www.comune.centuripe.en.it

Centorbi è nu cumuni di 5.888 abbitanti dâ pruvincia di Enna. Lu paisi s'attrova supra na muntagna a furma di stidda e pari n'aceddu cu l'ali aperti si veni taliatu di l'àutu cu n'ariupranu.

Si ci pò agghicari sulu câ machina o cû l'autubussu, jennucci dû latu di Catinanova, pigghiannu l'autustrata, o câ statali 121 dâ banna di Patennò, vinennu di Catania. Lu trenu lassa ntâ stazzioni di Catinanova, unni s'havi a pigghiari pi forza l'autobussu.

Panorama di Centorvu

Storia[cancia | cancia la surgenti]

L'urìggini di Centorbi sunnu antichìssimi, comu mustranu li resti dê tombi di l'èbbica dô brunzu e affunnanu li sò radichi nzinu a chiossai di 4000 anni arreri, quannu l'ìsula era pupulata di li Sicani. Tucididi e Pulibbiu n'arricurdanu la prisenza ntâ pinìsula taliana di genti, chiamata cû nomu di Ausoni, Enotri o Murgeti, ca arrisurtanu prisenti videmma n Sicilia. Li studiusi pinzanu ca nu sèculu primma dâ funnazioni di Roma, li Siculi, pòpulu d'uriggini prubbabbirmenti indu-aria ca migrò n Sicilia casi sicuru primma dû X seculu a.C., si sciggheru lu postu adattu n pusizzioni ca nun si putìa pigghiari mai câ forza e cci custruìu la citati.

Lu pirìudu grecu[cancia | cancia la surgenti]

La citati alleggiu si trasfurmò n citati greca e criscìu assai cu cuverni na vota a cumannu assulutu, ditti tirannìa, n'àutra vota dimucratichi. Dintra a la secunna mitati dô IV seculu a.C., si sviluppò na mpurtanti pruduzzioni ciràmica di bedda arti cu nu granni assurtimentu di ficuri e coni dilicatamenti culurati. Ntô sèculu doppu la pruduzzioni criscìu di calitati e di liveddu; si pruducìanu vasi granni a tanti culuri mmiscati, cu gustu e maistrìa e cu dicurazzioni arripurtati. Ma fu ntô III sèculu a.C. lu mumentu dâ ricchìssima pruduzzioni di statuetti funiràri di terracotta, saputi sèntiri tanacrìni, accussì beddi e ccu tanti suggetti, comu eroi, dei e armali. Accussì fu ca Centorbi si varagnò lu titulu di Tanagra dâ Sicilia. Dui beddissimi asimplari s'attrovanu ntô Museu Pepuli di Tràpani. La mpurtanza dâ citati è addimustrata videmma dâ ricca pruduzzioni di muneti dô pirìudu.

Agghiri ô 404 a.C. Centorbi passò n manu dô tirannu Damoni alliatu di Diunisiu I di Sarausa; Ntô 368 pigghiò putiri Nicotemu e cuvirnò nzinu ô 339 a.C., annu nta lu quali lu sarausanu Tumoliuni lu costrincìu a scapparisinni. Vintisett'anni doppu la citati cascò n manu di ddu tintu reghi sarausanu di nomu Acatocli.

Lu pirìudu rumanu[cancia | cancia la surgenti]

Vasu di Centorbi dô 280-220 a.C.

Ntô 263 a.C. li cunsuli rumani Marcu Valeriu Fraccu e Marcu Ottaciliu accuminzaru la verra cuntra a li Cartagginisi; Centorbi si suttamittìu spuntaniamenti e vinni addicchiarata citati lìbbira e ntonzi nun avìa òbbricu di pajari tassi , comu addichiara Ciciruni ntê sò Virrini. Nta stu pirìudu accuminzò nu grannìssimu sviluppu e addivintò una dê cchiù mpurtanti citati rumani dâ Sicilia. Sti cosi sunnu cunfirmati di li dichiarazzioni di Ciciruni ca la granni cantitati di vasillami e li maistusi resti munumintali. Ntirissanti assai è na scrizzioni n grecu dû II sèculu a.C. ca cunta di na missioni dipprumàtica centurbisi n Roma e anLanuviu e na parti dû trattatu cu Lanuviu, cu cui s'aggimillò pi li sò urìggini n cumuni.

Ntô 30 a.C. Sestu Pompeu la pigghiò d'assidiu e la distruggìu picchì idda era fideli a Uttavianu: iddu pirò la fici ricustruiri e dunò ê sò abbitanti la citadinanza rumana. Centorbi di lu pirìudu mpiriali è chidda cà lassò li resti munumintali cchiù mpunenti. Granni resti munumintali, nu riccu cumpressu di scurturi, tanti scrizzioni: tutta na sèrii di elimenti mustranu li successi di na famigghia dô postu ca ntô II° sèculu addivintò mpurtantìssima e unu dê sò fu cunsuli, e figghiu di unu di lui sèchitu di lu mpiraturi Adrianu. La cchiù granni cantitati di resti si pirderu pi sempri a causa di la malavuluntati di chiddi ca cumannavanu n passatu e supratuttu pi li rubbarìi di tummi e matiriali prizziusi pi vinnìlli suttavancu a li cullizzionisti sdisunesti. Òi arrèstanu sulamenti: lu Tempiu di li Aucustali dô I-II sèculu ca s'affazzava, supramisu, supra na via chê culonni allatu, e dui tummi munumintali a turri, la Duana, ca si vidi sulu dâ parti di supra e lu casteddu di Curradinu. A tramuntana dû paisi, n cuntrata e Vagni, na strata basulata purta nzinu ê resti di nu Nìnfeu, custruìtu àutu supra lu vadduni dû ciumi, di chistu arresta nu muru n mattuni cu cincu nicchi, resti di na gebbia e parti di l'acquiduttu. Àutri resti dô VIII sèculu a.C. nzinu ô Mediuevu, comu li stàtuli ca vènunu dû tempiu di l'Aucustali, ca s'arrifirìsciunu a lu mpiraturi e a li sò parenti, na testa di lu mpiraturi Adrianu, ca avìa a appartiniri a na statua di armenu 4 metri, dui urni funiràrii dâ famigghia di li Scribonii, terricotti di pruduzzioni lucali dô III ô I sèculu a.C.. ultra a tanti màschiri tiatrali.

Assai ntirissanti sunnu li muneti di etati rumana ripubbricana.

Vasu di Centorbi ô museu archiologgicu di Palermu. 280-220 a.C.

Dicadenza e rifunnazzioni[cancia | cancia la surgenti]

Quannu lu mperu rumanu accuminzò a pèrdiri la sò mpurtanza, la stissa sorti capitò videmma a Centorbi: agghiri ô Milli la citati vinni pigghiata d'assidiu di li Saracini ca ammazzaru 40 mònichi vasiliani dû cummentu di San Vasìliu. Appoi, câ trasuta dê Nurmanni, s'àppi nu pirìudu di paci e la citati arrisurgìu. Doppu, ntô piriudu svevu, ntô 1232, vinni distruggiuta pi manu di Fidiricu II, ca si purtò a l'abbitanti ntâ citati d'Austa; vinni n'àutra vota assirigghiata ntra lu 1267 e lu 1270, a li tempi di Curradinu di Svevia, pi manu di l'Angiuini ca pi sùbbitu, quannu la pigghiaru, scannàru a tutti l'abbitanti. Centorbi arristò accussì distruggiuta, scurdata e abbannunata nzinu a la mitati dô XVI sèculu.
Ntô 1408 pi nu forti tirrimotu e na granni eruzzioni di l'Etna si sdirrubbaru e s'abbruciaru tanti zoni ntornu a Catania e accussì na para di famigghi catanisi attruvaru rifuggiu a Centorbi, ntra li resti di la citati distruggiuta e si cci fìciru la casa sò.
Lu nomu di Centorbi, ci lu dunaru li "Muncata di Dirnò" , patruni dû latifunnu, ntô 1548 e sempri iddi custrujiru la Crèsia Matrici, ca pirò fu cumpritata sulu ntê primi di l'Ottucentu.
Ntô 1628 Centorbi avìa casi 800 testi. Ntô XVII sèculu la Sicilia passò sutta ô dumìniu di li Burboni ca, a pàrtiri dû 19 di aprili 1819, spartiru amministrativamenti la Sicilia n setti pruvinci: Palermu, Missina, Catania, Girgenti, Sarausa, Tràpani e Nissa. Centorbi addivintò capulocu di circunnariu e cumannava supra a Regarbutu, Catinanova e Càcchici. Quannu agghicò Garibardi n Sicilia, ntô 1860, li centurbisi curreru n massa comu vuluntari; na làpidi arricorda ca iddu àppi a chiamari Centorbi lu "barcuni dâ Sicilia".

La citati àppi nu pirìudu bonu quannu accuminzò lu sfruttamentu dû tirritòriu chî pirreri di sùrfuru, ca òi sunnu abbannunati. La pupulazzioni agghicò a 15.000 abbitanti ammeri ô vinti, ma quannu calò la vìnnita e la spurtazzioni dû sùrfuru sicilianu, a ddi tempi lu primu dû munnu, accuminzò a scìnniri videmma la pupulazzioni nzinu ê cincumila d'òi. Ntô 1926 lu Reghi furmò la pruvincia di Enna e Centorbi passò sutta d'idda cu tuttu lu sò circunnariu.

L'ùrtima distruzzioni dû paisi succidìu, cû sbarcu di l'alliati, ntô 1943, quannu ci furu bummardamenti a catina; lu 3 di austu di ss'annu, lu paisi vinni uccupatu di l'alliati e li tudischi si nn'àppiru a scappari di tutta la zona, dâ Chiana di Catania e dâ vaddi dô Simetu.

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

Lu cumuni di Centorbi ntâ pruvincia di Enna

Centorbi s'attròva a 69 chilomitri di Enna; è lu cumuni cchiù a livanti dâ pruvincia. Arrista a volu d'aceddu 30 chilomitri di Catania e s'attròva a cavaddu di nu munti curiùsu câ fomma di na stidda a l'autizza di 733 metri; di sta pusizzioni si vidi nu lascu panurama e macari videmma lu ciancu a punènti di l'Etna.

Centorbi è cunfinanti cu li cumuni di Adranu, Biancavidda, Patennò, Bronti, Rannazzu, Castel di Judica tutti appartinenti a la Pruvincia di Catania, e cu Catinanova e Regarbutu ca fannu parti dâ Pruvincia di Enna. Lu sò tirritoriu è granni pi la supirfici di 17.295 ettiri ntra li vaddi di li ciumi Ditàinu e Sarsu. Lu cunfini a vaddi purta a la mpurtanti autustrata Palermu-Catania. Lu tirrenu è furmatu di rina, crita e rocci carcarii.

Citati giamiddati[cancia | cancia la surgenti]

Econumìa[cancia | cancia la surgenti]

L'econumìa di la zona è agrìcula e casi tutta nta la zona di jusu nzinu a 400 metri; a munti accuminzanu l'àrvuri d'alivu e di mènnula. Lu restu dô tirritoriu è a siminativu e a pasculu.

N Centorbi cc'è videmma l'artiggianatu cu nnustri e putìi ciramichi ca pruduciunu copii casi pirfitti di l'antica ciramica centurbisi. La zona nnustriali s'attrova a 4 chilomitri jennu agghiri a la stazzioni di Mannaranu.

Lu tirritoriu havi ancora li resti di li mineri di sùrfuru ca furu n funzioni nzinu ô 1920 e alleggiu vinniru abbannunati cu la crisi dû sùrfuru sicilianu. Cci sù videmma cavi di sali. Li cincu surfari cchiù granni eranu chiddi di Muglia, Salina, Màmmura, Chieffu e Turricchia. S'attruvanu videmma surgenti d'acqui minirali.

Traspurti e strati[cancia | cancia la surgenti]

N Centorbi si cci pò agghicari di Catania e di Palermu cu l'autustrata A19 niscennu a Catinanova e di docu cu na strata pruvinciali. Si pò agghicari a Centorbi videmma pigghiannu la strata statali 121 di Catania, doppu passatu lu ponti dô Simetu, cu na strata cumunali e lu stissu vininnu di Castrujanni. Videmma cu la strata statali 192 si cci pò agghicari allatu a menzjornu, attraversu la Chiana di Catania di Muglia e di Catinanova.

La ferruvìa Catania-Palermu havi na stazzioni ditta Catinanova-Centorbi dunni s'attrova nu srivizziu di autobussi pi Centorbi. Dintra a lu tirritoriu cumunali, nzinu all'uttanta, cc'eranu àutri stazzioni ferruviari chiamati Mannaranu, Càcchici e Letu ca facìanu parti di la linia ferruviaria Motta-Rigarbutu dunni partìanu l'agrumi lucali ca criscìanu rasu a li ciumi Sarsu e Simetu. Òi la linia è chiusa e lu cummerciu si fa pi umma

Lu Muncibeddu vistu di lu Casteddu di Cacchici

Amministrazzioni Cumunali[cancia | cancia la surgenti]

Lu sinnicu 'carica è Micheli Galvagno (di la Lista Primavera Centuripina) a partiri dô primu giugnu 2015.

Bibbliugrafìa[cancia | cancia la surgenti]

  • Denis Mack Smith Storia della Sicilia medioevale e moderna primu vulumi, edituri Laterza, Bari. 1976
  • Moses Finley Storia della Sicilia Antica, edituri Laterza, Bari 1979
  • Spoto Salvatore Sicilia Antica, edituri Newton Compton 2002, ISBN 88-8289-750-8
  • Elio Manzi,Flavia Trucco,Leila Nista,Daniela Delpesco Conoscere l'Italia-Sicilia primu vulumi, Istituto Geografico De Agostini Novara, 1991
  • Gisela M.A. Richter Polychrome Vases from Centuripe in the Metropolitan Museum Vulumi 2, edituri Metropolitan Museum Studies,New York ,1930
  • Guido Libertini Osservazioni e nuovi documenti sull'autenticità dei tondi centuripini edituri Libertini. Catania,1943

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]