Pulibbiu

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Pulibbiu

Pulibbiu (Πολύϐιος)(abberi lu 203 a.C. - 120 a.C.) fu nu scritturi grecu canusciutu pi li sò Stori nti 40 libbra, ca tratta di piríudo ntra lu 240 e lu 146 a.C.

Figghiu di Licorta, mèmmiru di la classi cuvirnanti greca, appi na aducazzioni militari e la sò attivitati pulítica si jittau supra lu mantinimentu di la nnipinnenza di la Liga achea. Comu a lu principali sustinituri di la pulítica di niutralitati nti la verra di Roma contru Persiu di Macidonia, fu nu di li 1.000 ostaggi achei ca li rumani purtàrunu a Roma nti lu 166 a.C. e arristanu ddà pi diciassett'anni. A Roma fu maistru di Scipioni Emilianu Africanu e fu ccu iddu nti la campagna pi la cunquista di Cartàggini (149 a.C.), doppu la distruzzioni di Corintu (146 a.C.) fu nti la Grecia, pi putiri fari ammigghiurari la tinta cundizzioni di la Grecia comu pruvincia rumana.

Doppu turnau arreri a Roma e si proccupau di studiari e scrivìu, ccu lonchi piríudi ampignati a viaggiari pi li paisi miditirranii. Doppu di la morti di Scipioni turnau nti la Grecia, unni murìu.

Ópiri[cancia | cancia la surgenti]

Pulibbiu fu unu di li primi sturiografi ca pruvau a prisintari la storia comu na seguenza di causi e effettu, la sò storia è appujata supra lu cundizziunamentu e supra li cunti di li veri tistimoni e pirsunaggi di li fatti.

Di li 40 libbra di li Stori ca scrivìu si nni sarvanu 5, di lu restu nn'avemu canuscenza pi Strabbuni.