Ìsuli Baliari

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Mappa dî divisioni municipali dâ pruvincia spagnola di l'Ìsuli Baliari
La bannera dâ Ìsuli Baliari

L' Ìsuli Baliari (nomu ufficiali catalanu Illes Balears, n spagnolu Islas Baleares) sunnu n' arcipèlucuMari Meditirràniu occidintali, ca forma na cumunitati autònumaSpagna. Lu capulocu è Palma di Maiorca. La cumunitati autònuma è cumposta di na sula pruvincia.

Li lingui ufficiali sunnu lu catalanu e lu castigghianu. Lu nomu catalanu, Illes Balears, è usatu dû cuvernu spagnolu.

L'ìsuli principali sunnu Maiorca, Minorca, Ibbiza, e Formentera, tutti pupulari distinazzioni turìstichi.

Tra l'ìsuli minuri c'è Cabrera, c'òspita lu Parcu Nazziunali di l'Arcipèlucu di Cabrera.

N senzu stritto, Maiorca e Minorca sunnu l'Ìsuli Baliari veri e propi, mentri Ibiza e Formentera appartennu ê Ìsuli Pitiusi, ma tutti li dui gruppi vennu di sòlitu innicati comu Baliari.

Storicamenti, l'ìsuli hannu statu nvasi dî Rumani, dî Vàndali, dai Bizzantini, di l'Àrabbi, e dî Catalanu-Aragunisi. Li Catalanu-Aragunisi inizzialmenti cuvirnaru li Baliari tràmiti un regnu vassallu, lu Regnu di Maiorca. N sègutu li ncurpuraru dirittamenti ntô Regnu Aragunisi, ntô 1344; stt'ùrtumu regnu vinni succissivamenti assurbitu dâ Spagna.

Minorca fu na dipinnenza britànnica ntô XVIII sèculu.

Cumuna[cancia | cancia la surgenti]

Cumuni Abbitanti (2005)
Alaró 4.707
Alayor/Alaior 8.671
Alcudia/Alcúdia 15.897
Algaida 4.258
Andrach/Andratx 9.906
Ariany 750
Artà 6.649
Bañalbufar/Banyalbufar 568
Binisalem/Binissalem 6.326
Búger 1.016
Buñola/Bunyola 5.475
Calviá/Calvià 43.499
Campanet 2.515
Campos 8.122
Capdepera 10.245
Ciudadela/Ciutadella de Menorca 26.972
Consell 2.877
Costich/Costitx 1.004
Deià 708
Escorca 293
Esporlas/Esporles 4.457
Estellenchs/Estellencs 386
Felanich/Felanitx 16.566
Ferrerias/Ferreries 4.416
Formentera 7.506
Fornalutx 698
Ibiza/Eivissa 42.797
Inca 26.504
Lloret de Vista Alegre/Lloret de Vistalegre 1.134
Lloseta 5.295
Llubí 2.030
Lluchmayor/Llucmajor 29.891
Mahón/Maó 27.669
Manacor 35.908
Mancor del Valle/Mancor de la Vall 980
María de la Salud/Maria de la Salut 2.118
Marrachí/Marratxí 28.237
El Mercadal/Es Mercadal 4.255
Es Migjorn Gran 1.409
Montuiri/Montuïri 2.594
Muro 6.610
Palma de Mallorca 375.773
Petra 2.707
Pollensa/Pollença 15.987
Porreras/Porreres 4.597
La Puebla/Sa Pobla 11.767
Puigpuñent/Puigpunyent 1.513
Ses Salines 4.290
San Antonio Abad/Sant Antoni de Portmany 18.366
San Juan/Sant Joan 1.847
San Juan Bautista/Sant Joan de Labritja 4.838
San José/Sant Josep de sa Talaia 18.382
San Lorenzo de Cardessar/Sant Llorenç des Cardassar 7.498
San Luis/Sant Lluís 5.865
Sancellas/Sencelles 2.656
Santa Eugenia/Santa Eugènia 1.420
Santa Eulalia del Río/Santa Eulària des Riu 26.724
Santa Margarita/Santa Margalida 9.719
Santa María del Camí 5.175
Santañy/Santanyí 10.673
Selva 3.205
Sineu 3.053
Sóller 12.521
Son Cervera/Son Servera 10.766
Valldemosa/Valldemossa 1.910
Villacarlos/Es Castell 7.440
Villafranca de Bonany/Vilafranca de Bonany 2.521

Culligamenti esterni[cancia | cancia la surgenti]


Cumunità autònumi di Spagna Cumunità autònumi di Spagna
Andalusia · Araùna · Asturi · Baliari · Canari · Cantabria · Castigghia‑La Mancia · Castigghia e León · Catalugna · Estremadura · Galizzia · La Rioja · Madrid · Murcia · Navarra · Paisi Baschi · Valencia