Transgènisi

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Nu diagramma chi cunfrunta li canciamenti ginètichi abbinuti câ cultura tradizziunali, câ transgènisi e câ cisgènisi.

La transgènisi è nu prucessu di ntruducimentu di DNA esòginu n un urganismu òspiti, cu mudalitati ca fàcinu se ca l'esuginoti fussi trasmissu â progenî. La transgènisi si poti vìriri comu na forma particulari di mutagènisi.

Storia dâ transgènisi[cancia | cancia la surgenti]

Ntê anni '60, prugressi nê mètudi di cultura e di manipulazzioni dê mbriuni di surciu, e macari li scuverti nô campu dê bioticnuluggìi, cunsintiru la criazzioni dê primi linî di cèlluli e surci transgènichi. La scuperta di l'arricuminazzioni omòluga comu miccanismu autònumu e a feedback pusitivu dê cèlluli di mammìfiru purtau â ticnoluggìagene targeting ca, nzemula ô gene trap, eni usati ppi studi macari a liveddu "omicu" (screening high throughput). La transgènisi è oj veru usata pô studiu dâ bioluggìa muliculari e dâ patuluggìa, e pâ pruduzzioni di urganismi ùtuli.

Cronuluggìa dâ transgènisi[cancia | cancia la surgenti]

  • 1963, Brinster: cultura in vitru di ova di surciu, n micrugutti di menzu cu piruvatu cuverti cu paraffina;
  • 1966, Lin: manipulazzioni di ova di surciu (njizzioni di γ-tubulina);
  • anni '70: abbentu dâ ticnoluggìa dô DNA arricumminanti;
  • 1974, Jaenisch e Mintz: primu casu di transgènisi ppi micronjizzioniblastuceli di blastuli murini cu DNA di SV40;
  • 1977, Wingler e Axel: cèlluli di surci dificienti dâ timidina chinasi si ponnu ricupirari cupricipitannu HHV4gp124 e fusfatu di calciu;
  • 1980, Jähner e Jaenisch: primu tintativu di pruduzzioni di surci UGM attraversu ntruducimentu nfittivu di ginomivirus dâ liucimìa murina di Moloney;
  • 1980, Capecchi: primu casu di transgènisi veru efficienti ppi micronjizzioni n nucliu di cèllula sumàtica (ntruducimentu di HHV4gp124 n fibrublasti di surciu dificienti dâ timidina chinasi);
  • 1980, Gordon: primu casu di transgènisi pi micronjizzioni n prunucliu fimminili (pBR322-like - Timidina chinasi di HSV e SV40), transgeni arricumminatu;
  • 1981, Brinster: primu casu di transgènisi pi micronjizzioni n prunucliu maschili cu transgeni funziunanti (pUC - Timidina chinasi);
  • 1981, Costantini e Lacy: primu tintativu di pruduzzioni di linî UGM (ntruducimentu di β-glubina di cunigghiu nô ginoma murinu pi micronjizzioni;
  • 1982, Palmiter e Brinster: primu mudellu murinu (cu GH di rattu sutta lu cuntrollu dô prumuturimitallutiuniìna-I) pâ currizzioni di malatìi ginètichi (nanismu) e pô migghiuramentu dê armali dumèstichi;
  • 1982, Capecchi: li cèlluli di mammìfiru hàvinu apparati nzimàtichi pâ ginirazzioni di cuncatàmiri dû transgeni urientati testa-cuda, ca sunnu ntigrati, n picca copî e n siti casuali, ppi arricuminazzioni omòluga;
  • 1983, Palmiter et al.: l'ambienti tissutali e lu situ di ntigrazzioni ginòmica nfluènzanu l'espressioni dô transgeni (mudellu murinu transgenicu cu GH umanu);
  • 1983, Costantini e Lacy: studiu su siti di ntigrazzioni, arripituzzioni n tandem, riditati e espressiuni di β-glubina di cunigghiu nô ginoma murinu pi micronjizzioni.
  • 1984, Hammer, Palmiter e Brinster: prima currizziuni parziali di malatìa ginètica murina (nanismu);
  • 1985, Chada et al.: uttinuta gghiusta espressiuni d'un transgeni n surciu (β-glubina arricuminanti omu-surci n linia eritròidi), li siquenzi n cis ponnu garantiri na curretta espressioni puru siddu lu custruttu s'attruva n pusizzioni ectòpica;
  • 1986, Costantini: secondu casu di currizzioni di malatìi ginètichi (β-talassimìa) nô surciu;
  • 1986, Capecchi: primu casu di gene targeting, cu cumplimintazzioni spicìfica di alleli mutati di niumicina fosfutransfirasi nzirita n manera casuali nô ginoma di cèlluli ES di surci;
  • 1987, Smithies: primu knock out ppi arricuminazzioni omòluga dô geni ndòginu n cèlluli di mammìfiru (targeting dâ β-glubina umana);
  • 1988, Capecchi: silizzioni di mutanti di geni nun finutipicamenti silizziunabbili cu l'usu cruciatu di reporters pusitivi (niumicina fosfutransfirasi) e nigativi (timidina chinasi), n manera ndipindenti di l'espressiuni dû geni nê cèlluli trasfittati (targetingprotuoncugeni Int-2 n cèlluli ES murini);
  • 1992, Palmiter: primu casu di mudìfica ginètica nducìbbili ppi arricuminazzioni in vivo (sistema Cre-LoxP n surci);
  • 1998, Zambrowicz: usu dô gene trap n manera high-throughput, supra circa 2.000 geni murini;
  • 2004, Austin: prupusta di knock out sistimàticu dô cchiossài dê geni murini (The knock out mouse project).

Mètudi[cancia | cancia la surgenti]

Li mètudi cchìu usati ppi nsirìri lu DNA ntrâ cèllula sunnu l'usu di vittori virali, plasmìdichi, o puramenti di crumusomi artificiali, cusmidi, fagimidi; si poti usari macari la micronjizzioni n pronùcliu, la lipufizzioni, la fusiuni di protuplasti, lu gene gun. Li mèduti sunnu addijuti macari n rilazzioni a l'urganismu.

Transgènisi n surci[cancia | cancia la surgenti]

La transgènisi n surci è cunnutta principarmenti ppi micronjizzioni di transgeni n prunucliu maschili di pre-zigoti e ppi micrunjizzioni di cèlluli mudificati (spissu ppi elettrupurazzioni) n blastuceli (dunca n blàstula).

Transgènisi nâ musca dâ frutta[cancia | cancia la surgenti]

La transgènisi nâ musca dâ frutta abbeni principarmenti grazzi ô elementu P. Si mircunjietta, n manera extranucliari e ô curtu dô polu pustiriuri dô blastuderma sincizziali (dunni s'attruvanu li cèlluli pulari prisuntivi), DNA circulari ppi traspusasi (o puramenti lu sò mRNAcap ô 5' o la prutiìna) nzèmula a l'elementu P difittivu cuntenenti lu transgèni.

Applicazzioni[cancia | cancia la surgenti]

La transgènisi poti èssiri addupirata ppi risòrviri varî prubbremi di bioluggìa, di chìmica e di midicìna, p'asempiu:

5'-Situ accitturi di splicing-Geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';
5'-Prumuturi justu-Geni reporter-Situ di poliadililazzioni-3';
5'-Prumuturi forti-Geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';
  • Studiu dô duminiu d'espressiuni, ntô tempu e ntô spazziu, d'un geni di ntiressi; nu pussìbbili custruttu sarìa:
5'-Prumuturi dô geni di ntiressi-Geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';
  • Fàciri knock in o l'espressiuni ectòpica d'un geni ppi studiàrini la funziuni; nu pussìbbili custruttu sarìa:
5'-Prumuturi justu (macari nducìbbili)-Geni di ntiressi fusiunatu c'un geni reporter-Situ di poliadinilazzioni-3';

knock in si ponnu virè fàciri:

a) spirimenti di resque, zoè di ricùpiru finutìpicu, nzirennu na siquenza esòggina (si abbisogna di sapiri quali geni ricùpira lu finutipu) n siti casuali o ppi menzu di l'arricuminazzioni situ-spicìfica. Vasinnò, si potinu fari macari cumplimintazzioni funzionali di mutanti (cun finutipu palesi ma locus mutatu scanusciutu) ndividuannu na regioni ginòmica candidata e facennu surci transgènichi p'ogni siquenza di 100 Kb nterna â regioni candidata;
b) modelli (spissu murini) pô studiu di malatìi;
c) bioriatturi (n gèniri s'addòperanu urganismi supiriuri quannu sèrvunu mudìfichi post-traduzzionali ê prutiìni, o puramenti siddu sèrvunu granni quantitati di pruduttu);
d) n ginirali, migghiuramenti di urganismi.
  • Fàciri knock out, p'asempiu cu gene trap, gene targeting o RNA interference.

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]