Tirrimotu dû 4 frivaru dô 1169

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Lu Tirrimotu dû 4 frivaru1169 fu unu dê cchiù disastrusi tirrimoti ca ci foru ntâ Sicilia urientali, accumpagnatu di marimotu. Li nutizzî ca arrivaru di tannu nzinu a oggi, sunnu non tantu sicuri e ô spissu cunfusi, non si sapi bonu quali foru cu pricisioni li danni ca si fìciru e quali fu asattamenti l'ària ca vinni ntirissata; non si sapi bonu mancu a chi ura succidìu la scussa principali. Si sapi di sicuru ca l'epicentru fu a mari, ntâ costa tra Catania e Sarausa e ca s'eppi, ortri ô tirrimotu, nu forti tsunami ca arrivau nzinu a Missina unni li crònichi di l'èbbica dìciunu ca "a l’arba dû 4 frivaru 1169 lu mari arritirànnusi dâ spiaggia si scagghiau divastanti contru a li mura di la cità e li scavarcau". Ntô catanisi lu mari acchianau pri quarchi 6 chilòmitri lu lettu dû ciumi Simetu e sdrirrubbau cumpretamenti lu villaggiu di "Casal Simetu", ca di tannu non fu rifabbricatu cchiui.
È pussìbbili ca la scussa cchiù forti s'eppi ô scurari, comu si capisci pô fattu ca aristaru ammazzati sutta a li macerî dâ cattitrali di Catania n'assai nùmmiru di cristiani ca s'attruvàvanu intra d'idda ô mumentu dû tirrimotu. A Catania lu nùmmiru di morti fu tra 15.000 e 20.000.

Lu tirrimotu fu puru muntuvatu di Ibn Giobair chi visitau la Sicilia quarchi annu doppu, 'N particulari lu tirrimotu fu sintutu nzinu a Palermu â curti di Guglielmu II di Sicilia chi quannu vitti li fìmmini dû sò harem chi èranu mussurmani e scantati, li nvitau a priari lu Diu a cui criditi pâ sarvizza di tutti.