Pisci spata

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Pisci spata
Pisci spata
Classificazzioni scintìfica
Regnu: Animalia
Filu: Chordata
Classi: Actinopterygii
Òrdini: Perciformes
Famigghia: Xiphiidae
Gèniri: Xiphias
Speci: Xiphias gladius
Binomial nomu
Xiphias gladius
Linnaeus, 1758

Lu pisci spata (o Xiphias gladius) è l'ùnica speci dâ famigghia dê Xiphiidae.

Diffusioni[cancia | cancia la surgenti]

Isimplari di Xiphias gladius sunnu diffusi ntê zoni trupicali, suttatrupicali e timpirati di tutti l'ocèani, ntô Mari Miditirràniu, ntô Mari Nìuru, ntô Mari di Marmara e ntô Mari d'Azov, unni pìgghianu a cuncintràrisi currenti marini e ociànichi, ca attìranu li sò predi.

Discrizzioni[cancia | cancia la surgenti]

Schèlitru di pisci spata

Sti pisci arrìvanu a pigghiari granni diminzioni, cu na lunchizza màssima di cchiù assai di 4,5 metri e nu pisu casa abbunnanziusamenti li 400 kg (lu pisci spata cchiù pisanti vinni piscatu 'n Cili ntô 1953 e pisava 655 kg). Lu sò aspettu è particulari, lu corpu àggili e musculusu, quasi squaliformi, ma li pinni duri e àggili tistimònianu na vita fatta di vilucità e putenza, è nu pisci pridaturi e migraturi. La particularità cchiù ricanuscìbbili è senza dubbiu la spata, lonca nzinu a nu terzu dû sanu fìsicu, cumpunuta di matiriali òssiu e pi chissu assai piriculusa si veni addupirata comu arma pâ caccia e di difinnuta di l'ùnicu sò pridaturi (eccettu l'omu) ca cumporta nu seriu pirìculu â vita dû pisci spata: lu squalu mako. La cuda è tantu assai furcuta e fina, a forma di menzaluna. L'occhiu è granni e macari la vista è bona.

Caccia principarmenti Tunna, Barracuda, Pisci vulanti, Pisci azzurri e mudduschi. Li pisci spata sunnu classificati ntra l'armali a sancu càudu (cosa rara pê pisci, sulu quarchi dicina hannu sta particularità), picchì hà statu pruvatu ca la timpiratura di dintra è mediamenti di 10-15 °C cchiù assai di chidda ca havi a furriari tunnu.

Ripruduzzioni[cancia | cancia la surgenti]

Li pisci spata di l'Ocèanu Atlànticu e dû bacinu miditirràniu mìgranu a bbêri lu Mari dê Sargassi miridiunali pi ripruducirisi circannu timpiraturi ô quantu dê 24 °C; ddà si accòppianu dipunennu di 1 a 29 miliuna di ova, ca vèninu ficunnati esternamenti. Li ova ficunnati hannu nu diàmitru di 1,8 mm e li larvi, ca musùranu 4 mm ô mumentu dâ ruttura, arrèstanu nti l'acqui càudi pi certiduni misi, doppu di chistu mìgranu a bbêri li lochi d'urìggini dê ginitura picchì hannu abbisognu di timpiraturi cchiù vasci e di assai manciari. La spata è cumpretamenti furmata quannu l'avanottu pigghia a musurari sulu 10 mm; li fìmmini si svulùppanu cchiù prestu dê màsculi, addivinennu vilucimenti vuraci pridatura. Pi musurari l'etati di nu isimplari abbisogna cuntari li aneddi di criscimentu ntâ zona dê raggi. Ntô Strittu di Missina, ntâ primavera, nnô mentri dê sò migrazzioni passa lu passu di mari ntra Scilla, Bagnara Calabbra e Palmi ntâ Calabbria, pi la ripruduzzioni. Quannu accumincia la stati cancia dirizzioni passannu lu Strittu dâ latata dâ Sicilia.

Ricerchi 'n capu lu sò DNA hannu pruvatu comu li diversi ceppi prisenti ntê mari e nti l'ocèani tènninu cchiù picca a accuppiàrisi cu isimplari ca vèninu di diversi zoni mentri vannu cchiù assai megghiu cu chiddi dê sò zoni.

Pisca[cancia | cancia la surgenti]

pisca tradizziunali dû pisci spata 'n Calabbria.

Ci sunnu riperti ca tistimònianu comu lu pisci spata vinìa già piscatu a Missina ntra lu XVII e lu XV sèculu a.C.. Vìnniru attruvati a Missina resta di nu villaggiu preistòricu ca acchiana a l'Etati dû Brunzu e, ntra chisti, certiduni resti di munnizza ca cuntinìanu ossa di pisci spata. La pisca dû pisci spata, si putissi macari parrari di caccia ô pisci spata, viduta lu sistema addupiratu, nti li acqui di lu Strittu di Missina è pratticata di maiu a austu e diveni di tempi assai luntani.

Accussì comu lu sumigghianti Marlin, lu pisci spata è spissu uggettu di Pisca spurtiva e preda tantu assai ricircata dê piscatura ca nni smèrcianu li carni prizziusi, ca si cunzùmanu affumicati ô fucuni, crudi ntô sashimi giappunisi oppuru arrustuti ntî diversi ricetti.

Cucina[cancia | cancia la surgenti]

Na fedda di pisci spada marinatu.

Lu pisci spata è nu priggiatu chiattu tradizziunali sicilianu e calabbrisi, piscatu e sirvutu ntâ pruvincia di Riggiu Calabbria e Missina speciarmenti ntê paiseddi di Bagnara Calabbra e Scilla unni è na carattirìstica gastrunòmica dê lucalità. Veni piscatu 'n manera tutta particulari chê tradizziunali varchi, li Spatari. Addiveni uggettu di sagri e festi pupulari ntê misi estivi. Veni piscatu macari a Ganzirri (ME) nti l'àutra latata dû Strittu.

Àutri nomi[cancia | cancia la surgenti]

Doppu la classificazzioni di Carlu Linniu1758, àutri naturalisti e bioluchi hannu spartutu la speci criannuni àutri e facennu na certa cunfusioni. Ufficiarmnti sulu lu Xiphias gladius è ricanusciutu ntê testi scintìfici, cu tuttu chistu li siquenti nomi si ponnu attruvari nti testi ca ancora nun hannu statu abbissati:

  • Phaethonichthys tuberculatus
  • Tetrapterus imperator
  • Xiphias imperator
  • Xiphias rondeletti
  • Xiphias estara
  • Xiphias gladius estara
  • Xiphias thermaicus
Purtali di la Calabbria – Jiti a l'artìculi di Wikipedia supra la Calabbria.