Oradea

Artìculu n vitrina
Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Oradea (Ungarisi Nagyvárad, Tudiscu Großwardein) è na cità ntâ Rumania, nnâ cuntìa di Bihor (BH), ntâ Transilvania. Sta cità havi na pupulazzioni di 206.527 (secunnu lu cenzu dû 2002); stu nùmmaru nun cunta li pirsuni fora dâ municipalità; tutti nzèmmula pòrtanu tutta la pupulazzioni vicinu a 220.000. Oradea è una dî cità cchiù pròspiri dâ Rumania.

Lu Municipiu di Oradea di notti
Lu Municipiu di Oradea

Giografìa[cancia | cancia la surgenti]

La cità si trova vicinu li cunfini ungarisi, supra lu ciumi Crisul Repede.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

Oradea veni ammuntuata pâ prima vota, ntô Latinu comu Varadinum nnû 1113. La Furtizza di Oradea, li cui ruini si tròvanu ancora ddà oggi, fu ammuntuata a prima vota ntô 1241 picchì accuminzaru cu prescia na riparazzioni e un rinforzu c'abbisugnava pi privinirie n'attaccu di Mongoli-Tartari contru la cità. Ma nun fu nzinu a lu sèculu XVI chi dda cità accuminzò a crìsciri comu un centru urbanu. Ntô 1700, lu ncigneri Viennisi Franz Anton Hillebrandt fici un pianu dâ cità nto stili Baroccu e, accuminzannu dû 1752, foru custruiuti assai posti nutèvuli comu la Cattidrali Cattòlica e lu palazzu arciviscuvili e lu Muzeul Ţării Crişurilor (Lu Museu di la Terra di Criş).

Econumìa[cancia | cancia la surgenti]

Oradea havi statu p'assai tempu la cità cchiù pròspira dâ Rumania, a causa dâ sò lucalità nta lu cunfini Ungairisi, facènnunni la porta versu l'Europa di l'occidenti. Doppu lu 1989, Oradea affruntò assai rinnuvamenti ecunòmici, n tantu pi li ndustrî ma nta lu setturi dî sirvizzi pâ sò basi mpurtanti di cunzumu.

Oradea havi na disoccupazzioni dû 6.0%, di picca cchiù vascia dâ disoccupazzioni media dâ cuntìa di Bihor ca è di quasi lu 2%. Oradea pi camora pruduci lu 63% dâ produzzioni ndustriali dâ cuntìa di Bihor chi pigghia lu 34.5% dâ pupulazzioni dâ cuntìa. Li ndustrî principali sunnu mubbilia, tissuti e vistita, scarpi e robba di manciari.

Nta lu 2003, a Oradea grapìu un centru cummirciali, lu supirmircatu Lotus, lu primu granni Shopping Center di la cità.

Etnicità[cancia | cancia la surgenti]

Sturicamenti[cancia | cancia la surgenti]

  • 1910: 69.000 (Rumeni: 5.6%, Ungarisi: 91.10%)
  • 1920: 72.000 (R: 5%, H: 92%)
  • 1930: 90.000 (R: 25%, H: 67%)
  • 1966: 122.634 (R: 46%, H: 52%)
  • 1977: 170.531 (R: 53%, H: 45%)
  • 1992: 222.741 (R: 64%, H: 34%)

Accamora[cancia | cancia la surgenti]

Chistu è lu spartimentu ètnicu tutali di la populazzioni di lu cenzu di lu 2002:

Quarteri[cancia | cancia la surgenti]

La cità è spartuta nta tanti distritti chiamati quarteri (cartiere in Rumenu):

Trasportu[cancia | cancia la surgenti]

La riti di lu trasportu pùbbricu lu fa OTL. È cumpostu di 3 linî di trammi, (1R, 1N, 2, 3R, 3N) e quarchi linia di autobus. La cità havi tri stazzioni firruviari, Cintrali, Ovest e Est. La Stazzioni Ovest è nta lu quarteri di Ioşia, e la Cintrali (chiamata simplicimenti Oradea) è ô centru di la cità, vicinu a lu quarteri di Vie.

Architittura[cancia | cancia la surgenti]

L'architittura di Oradea è mmiscata tra chidda di l'èbbica Cumunista suprattuttu ntê quarteri perifèrici e beddi palazzi stòrici, chiossai ntô stili Baroccu, rimanenzi di quannu la cità facìa parti di lu mperu Austru-Ungàricu.

Duranti lu Cumunismu e ntâ transizzioni Rumena di post-cumunismu, assai di sti palazzi stòrici foru quasi abbannunati e s'arridduceru malamenti. Doppu lu 2002, quannu ntâ Rumanìa accuminzò lu boom di lu piriudu ecunòmicu, assai palazzi stòrici ntâ cità fôru risturati a lu statu di com'èranu prima e currentimenti la cità pussedi un forti e bon mantinutu sintimentu stòricu.

Attrazzioni[cancia | cancia la surgenti]

È bonu visitari lu beddu centru dâ cità, comu puru lu centru di saluti Băile Felix, ca si trova fora cità e si cci va cu lu trenu.

Posti di visitari sunnu:

  • Muzeul Ţării Crişurilor - un miravigghiusu museu baroccu cu cocchi 365 finestri famusi.
  • Catedrala barocă - la cchiù granni cattidrali barocca rumena
  • Cetatea Oradea - La Furtizza di Oradea, cu la sò furma pintagunali
  • Biserica cu Lună - Na cresia unica nta l'Europa cun meccanisimu comu chiddu di li roggi chi mustra li fasi di la luna
  • Pasajul "Vulturul Negru" - Lu Passaggiu di "L'Aquila Niura"
  • Muzeul "Ady Endre" - la casa di unu di li cchiù granni pueti Ungarisi
  • Teatrul de Stat - Lu Tiatru Statali li piani di lu quali fôru addisignati di dui architetti Astriaci ca versu la fini di lu sèculu XIX avìanu custruiutu cocchi 100 tiatri regulari e tiatri d'òpira nta l'Europa.
  • Cci sunnu comu 100 cresi di riliggiuni diffirenti a Oradea, tra cui 3 sinagoghi (ma sulu una pari ca si usa ancora) e la cchiù granni cresia Battista di l'Europa di l'est.

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]


Wikimedaglia
Wikimedaglia
Chista è na vuci nzirita nni l'artìculu n vitrina, zoè una dî mègghiu vuci criati dâ cumunità.
Fu arricanusciuta lu 2006

S'hai traduciutu n'artìculu o hai criatu na vuci e riteni ca sia lu casu di fàrila canùsciri picchì è cumpreta n tuttu, signàlila. Naturalmenti, sunnu boni accittati suggirimenti e canciamenti chi mìgghiùranu lu travagghiu.

Signala na vuci          Archiviu         Talìa tutti l'articuli n vitrina