Nikola Tesla

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Nikola Tesla
Unni nascìu Tesla

Nikola Tesla (Smiljan, 10 di giugnettu 1856 - New York, 7 di jinnaru 1943); Serbu cirillicu: Никола Тесла) a statu nu invinturi serbu-statunitenzi, fisicu, angigneri miccanicu e ilettricu.
Nascìu a Smiljan, nta l'Austria-Ungaria, ca ora eni a Ripubblica di Croazzia.

Fu unu di l'invinturi dâ radiu pâ quali ci appi numirosi brivetti.
Li so scuperti cchiu mpurtanti foru nta lu campu di lu magnitismu e di l'elittricitati.
Eni famosu principarmenti ppi li so cuntribbuta a chiddi ca purtarru a lu sviluppu di la currenti altirnata.
A ragghiuni pâ quali a currenti altirnata eni miegghiu di chidda continua eni ca si ni pierdi cchiu picca quannu eni trasmessa a distanzi longhi.

L'unitati di misura SI (Sistema Ntirnazziunali) dâ dinzitati di lu flussu magneticu o induzzioni magnetica (), l'unitati tesla, fu nominata nta lu so unuri (â Cunfirenza Ginirali di li Pesi e di li Misuri, Parigi, 1960).

Macari ca Tesla â statu famusu ppi li so scuperti, muriu senza sordi, pi lu mutivu ca nun ci venniru arricanusciuti li sô cuntribbuti pi aviri participatu â criazzioni dâ radiu si non doppu la morti. Pupularmenti Tesla veni vistu comu â na speci di scienziatu pazzu picchi prubbabirmenti a so strema cuncentrazzioni ci fici perdiri a li voti lu so qulibriu mintali.
Tesla ci appi lu so primu travagghiu a Budapest, unni fu 'mpiegatu a na compagnia tilifònica.
Macari nta li so primi anni di vita, strummintava sempri novi cosi.
Li so prubblema d'iqulibbriu mintali purtroppu ci accuminzarru di giovani unni accuminzau a manifistàri lu disordini chiamatu ossissivu-cumpulsivu.
Ci appi n'isaurimentu nirvosu mentri travagghiava a Budapest.

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]