Lingua serba

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

La lingua serba (ntô serbu: српски jезик o srpski jezik siddu scriutu cu l'alfabbetu latinu) è una dî virsiuna standard dû diasistema slàvicu centru-miridiunali, pricidintimenti (e assai friquintimenti ancura chiamatu) serbo-croatu e basatu supra lu dialettu štokaviano. Lu serbu è usatu suprattuttu ntâ Serbia e Montenegru e ntâ Republika Srpska (ntâ Bosnia-Erzegovina).

La lingua serba havi na carattirìstica abbastanza rara, pâ quari li palori sunnu scriuti quasi comu sunnu detti, zoè ogni littra rapprisenta un sonu diffirenti. Chistu princìpiu funèticu è rapprisintatu dû dettu: "Scrivi comu parri e leggi comu è scriutu", lu princìpiu usatu di Vuk Stefanović Karadžić quannnu rifurmàu l'alfabbetu cirìllicu serbu ntô sèculu XIX.

N'àutra rara carattirìstica dâ lingua serba è la prisinza di dui alfabbeti: l'alfabbetu cirìllicu e l'alfabbetu latinu. Li dui alfabbeti sunnu quasi equivalenti; la sula diffirenza sunnu li glifi utilizzati. Chistu finòminu arrivàu pi raggiuna stùrichi, picchì na parti dâ pupulazzioni parranti serbu fu suttâ nfluenza (muderna) occidintali di l'Austria-Unghirìa e lu restu suttâ nfluenza (antica) orientali dû Mperu bizzantinu; tutti li pirsuni cu n'aducazzioni sunnu familiari ê dui alfabbeti.

Arfabbeti[cancia | cancia la surgenti]

Ccà sutta, li diffirenzi ntra lu српска ћирилица (srpska ćirilica) (alfabbeto cirìllicu serbu) o азбука (azbuka) cû srpska latinica (alfabbetu latinu serbu) o Abeceda.

Cirìllicu Latinu   Cirìllicu Latinu
А A Н N
Б B Њ Nj
В V О O
Г G П P
Д D Р R
Ђ Đ С S
Е E Т T
Ж Ž Ћ Ć
З Z У U
И I Ф F
Ј J Х H
К K Ц C
Л L Ч Č
Љ Lj Џ
М M Ш Š

Littri[cancia | cancia la surgenti]

  • Li littri Lj, Nj e si rapprisìntanu ntâ l'alfabbetu latinu cu dui littri. Sparti la littra Đ ca quarchi vota si scrivi comu Dj.
  • L'òrdini dî dui alfabbeti è diversa:
  • |Ćirilica:||А||Б||В||Г||Д||Ђ||Е||Ж||З||И||Ј||К||Л||Љ||М||Н||Њ||О||П||Р||С||Т||Ћ||У||Ф||Х||Ц||Ч||Џ||Ш
  • |Latinica:||A||B||V||G||D||Đ||E||Ž||Z||I||J||K||L||LJ||M||N||NJ||O||P||R||S||T||Ć||U||F||H||C||Č||DŽ||Š

  • Assai imeil e macari ducumenti web scriuti ntô serbu ùsanu lu basic ASCII, unni li littri serbi latini ca ùsanu li diacritici (Ž Ć Č Š) si càncianu chî formi basi assenza diacritici (Z C C S). Li palori urigginali sunnu poi arricanusciuti dû cuntestu. Nun è un alfabbetu ufficiali, e è cunsidirata na cattiva pràtica, ma cci sunnu arcuni ducumenti ntô serbu ca ùsanu chistu alfabbetu simprificatu. Chista pràtica è cumuni ntra li àutri lingui ca ùsanu littri chî diacritici.

Demografìa[cancia | cancia la surgenti]

Distribuzzioni dî lucutura a secunna dî stati:

Trivia[cancia | cancia la surgenti]

Dui palori serbi ca sunnu diffusi ntê lingui di tuttu lu munnu sunnu vampiru e slivovitz.

Vucabbulariu[cancia | cancia la surgenti]

  • Serbu: српски, srpski
  • Ciau, Salve: здраво, zdravo
  • Salutamu: до виђења, do viđenja
  • Grazzî: хвала, hvala
  • Pi fauri: молим, molim
  • Comu stai?: Како си?, Kako si?
  • Comu sta?: Како сте?, Kako ste?
  • Bonu: добро, dobro
  • : да, da
  • No: не, ne
  • Capisciu: разумем, razumem
  • Nun capisciu: не разумем, ne razumem

Autri pruggetti[cancia | cancia la surgenti]

Lijami sterni[cancia | cancia la surgenti]