Nadur

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.

Nadur (o In-Nadur) è na cità di Gozo nti l'arcipèlacu maltisi, ricca dâ prisenza di beddi plaji rinusi, agrumeti e abbunnanziusi curtivazzioni.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La palora Nadur, ca 'n lingua maltisa signìfica stari 'n guardia, veni di l'àrabbu nadara. Lu mottu dâ cità Vigilat è cuncurdanti cu sta ntirpritazzioni.

Nadur è situata ô nord-est di l'ìsula ntra Xagħra e Qala, pusizziunata supra nu granni poju a quasi 160 'n capu lu liveddu dû mari.

Nun ci sunnu ducumenti o rifirimenti archiològgici ca ponnu tistimuniari la culunizzazzioni di Nadur; cu tuttu chistu l'autuchianu e li sò parti ô quantu, cu certiduni fatturìi pusizziunati ccà e ddà ntâ campagna, ci sunnu di assai anni prima ca la zona addivintassi parrocchia ntô 1688.

L'ùnica trazza archiològgica attruvata sunnu nu bonu nùmmiru di larghi monupoliti chiatti ripiruti ntra San Blas Bay e Daħlet Qorrot. Secunnu lu stòricu gozzitanu G. P. F. Agius de Soldanis sti strutturi erunu addupirati comu templi ntê tempi passati.

Nadur jucau nu mpurtanti rolu difinzivu pi l'ìsula nnô mentri ca chista subbìa li mmassioni dê Bàrbari, ca vinìanu dû mari pi rènniri schiava la pupulazzioni. Ntô mentri dû regnu dê Cavaleri Uspitaleri lu Granni Maistru Nicholas Cotoner ficìa custruiri na turri di avvistamentu, chiamata sia Turri di Daħlet Qorrot ca macari Turri di San Blas pâ sò pusizzioni ntra li dui plaji; la canusciuta lucarmenti comu Ta' Sopu Tower.

N'àutra turri idintificata a Nadur è la Ta' Kenuna Tower custruiuta dû Mpiru Britànnicu a bbêri la mità dû XIX sèculu, addupirata comu liami tiligràficu ntra Malta e Gozo.

Nadur oi[cancia | cancia la surgenti]

Nadur havi na pupulazzioni di quasi 4.000 abbitanti, ca la fannu una di li principali cità di l'ìsula. Nu granni nùmmiru di nadurini imigrau ntê Stati Uniti, ntô Canadà e ntâ l'Australia ntô mentri dâ Secunna Guerra Munniali e assai di chisti hannu turnatu, nti l'ùrtimi anni, chiamannu li sò casi cô nomu dê lochi unni si nn'avìanu jutu a stari a furisteri.

C'è nu granni nùmmiru d'agricurturi a Nadur, la megghiu parti di chisti travagghia li terri sulu a tempu persu. Dê curtivazzioni di Nadur veni la megghiu parti dê piricochi, dê pèssichi, dê puma, dê partualla e dê limiuna vinnuti a Malta di quasi 3000 anni a oi. Noltri, nti l'ùrtimi anni, la mpurtazzioni di l'alivi hà cuntribbuiutu ô grannimentu di sta curtivazzioni.

Dû portu di Mġarr Nadur è ragghiuncìbbili 'n picca minuti, e lu stissa cunta pi Victoria.

Nadur offri certiduni dê passiati cchiù suggistivi di l'ìsula, ntra chisti chiddi a bbêri Ramla Bay, San Blas Bay e Daħlet Qorrot.

Basìlica dê Santi Petru e Paulu[cancia | cancia la surgenti]

La custruzzioni di l'attuali basìlica vinni accuminciata lu 28 di sittèmmiru 1760 cô pruggettu di l'architettu maltisi Giuseppe Bonnici (1709 - 1779).

La ristrutturazzioni dû 1907 purtau â custruzzioni dê navati, dâ cùpula e dâ facciata ntô stili rinascimintali talianu cô disegnu di F.S. Sciortino.

Lu suffittu, pitturatu cu n'episodiu dâ vita di San Petru e Paulu, vinni rializzatu di Lazzaro Pisani, ntô mentri li dicurazzioni architittònichi vìnniru fatti dû talianu Pio Cellini.

Cità Gimillati[cancia | cancia la surgenti]

Liami Esterni[cancia | cancia la surgenti]