Diculunizzazzioni

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Situazzioni dê culoni eurupei ntô 1945

Pi diculunizzazzioni s'hà ntènni lu prucessu, ca nun è quasi mai pacìficu, tràmiti cui nu paisi, ca veni uccupatu stabbirmenti di n'àutru e privatu pi chistu dê sò materi e dâ sò cultura, si ni nesci dâ suttamissioni di l'uccupanti e si ripigghia autonumìa e libbirtà.

Cu tuttu ca c'hannu statu, ntô cursu dâ storia, diversi formi di duminiu d'ôn pòpulu 'n capu a n'àutru, ntâ storia muderna si parra di diculunizzazzioni suprattuttu a riguardu dû prucessu di nisciuta dê paisi stra-eurupei dû finòminu dû culunialismu.

Diculunizzazzioni/Nnipinnenza[cancia | cancia la surgenti]

Si si veni a pigghiari stu puntu di viduta, è sbagghiatu cunzidirari, comu fannu certiduni, la guerra di nnipinnenza amiricanaGran Britagna comu lu primu casu di diculunizzazzioni dâ storia muderna. S'hà vèniri a parrari nti dda situazzioni, megghiu affirmannu, di na rivota di culunizzaturi, ca stàvanu ntô novu tirritoriu, contra lu putiri custuitu dâ matri patria, unni vinni appressu na sicissioni.

Anàlichi muvimenti di nnipinnenza di culunizzaturi s'àppuru, ntô sèculu XIX, ntê culoni spagnoliMèrica Latina (Brasili, Cubba, Argintina), tutti di spirirazzioni culturali eurupea, ca si jàvanu jittannu 'n capu a classi diriggenti eurupei cu pinzeri anti-assulutisti dâ Rivuluzzioni francisa e spissu ajutati dê Stati Uniti.

La diculunizzazzioni doppu la Secunna Guerra Munniali[cancia | cancia la surgenti]

N'àutra quistioni è lu prucessu di diculunizzazzioni ca partìu â fini dâ Secunna Guerra Munniali ntê tirrena e di parti di pòpuli ca Regnu Unitu, Francia, Spagna, Portugallu, Belgiu, Ulanna, Girmania e Italia, avìanu culunizzatu n Asia, Àfrica e Ociania.

Nti quasi tutti li culoni s'avìanu murtipricatu li dumanni di nnipinnenza, finuti spissu nti veri e propi ribbillioni. Assai carusi dê paisi culunizzati avìanu avutu la pussibbilità di studiari n Europa, vinennu accussì 'n cuntattu cu l'idiali di libbirtà e justizzia. Iddi dèsuru urìggini a na nova classi diriggenti altirnativa ca rinnìu sani pupulazzioni cunzapèvuli dâ sò dignitati culturali e civili. Lu prucessu di diculunizzazzioni nun fu sèmprici, n Asia, p'asempiu si jìu alluncannu pi assai tempu, juncennu ntra l'anni 1970ini e 1980ini.

Vuci cunzigghiati[cancia | cancia la surgenti]