Wikipedia:Sondaggi/Archiviu
La prima dicisioni
[cancia lu còdici]L'articuli diterminativi
[cancia lu còdici]Usamu li formi cchiù littirarî? P'asempiu: lu, la e li. L'altirnativa è u a i.
Pro lu, la, li
[cancia lu còdici]- --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Gmelfi
- --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu sti formi di l'artìculi ditirminativi... lu patri, la matri, li picciotti ... :ma la vera dumanna è chistu.. :omu scrivemu li formi plurali? L'amici o li amici ... l'occhi o li occhi ... li ucceddhi o l'ucceddhi? Ricordu ca cc'era na gran discussioni di sti formi. Pi simplificari l'urtugrafìa cridu ca putemu scrìviri sempri l' + vucali... plurali o nun plurali. Ricordu ca Ninu Russo dissi na cosa simili di cuali veni citata di nu scritturi sicilianu (macari Pitrè). Chi nni pinzati? Nun penzu ca putemu scrìviri li formi u, a, i. Tuttavìa criu ca putemu usari l'accentu circunflessu pi jùncirili cu li pripusizzioni (di + u > dû, cu + i > chî, pi + a > pâ, nta + i > ntê, etc.). Nun prifirisciu sempri sti cuntrazzioni picchì mi pàrinu lurdi cuannu vennu scritti nni testi impurtanti. In ingrisi li pruffissuri si dìcinu nun usari li cuntrazzioni nna la littiratura. Criu ca è na littiraria rèula univirsali. Pi la puisia, li cummirsazzioni, l'òpiri, si pò scrìviri accussì, ma pi li ducumenti impurtanti, ufficiali, storici, o pi n'enciclupèdia macari avemu scanzari li cuntrazzioni.. chi nni diciti?
- --User:Giusi Sugnu daccordu: pi na nciclupedia criu ca fussi chiù opportunu non usari li contrazzioni. Pirtantu sugnu pro "lu", "la", "li"; pro "l'"; e puru pro "di lu", "di la", "di li", "cu la", "cu li" etc...
- --Pippu 10:11, 16 Maiu 2005 (UTC) L'articuli s'hannu a scriviri cumpreti. Li cuntrazionu sunnu usati nta la lingua parrata. Mi trovu d'accordiu cu VingenzoTM pi jùnciri li pripusizzioni cu l'articuli.
Contra lu, la, li
[cancia lu còdici]- 0
Dicisu
[cancia lu còdici]Usamu: lu, la, li e l' nta wikipedia.
La sicunna dicisioni
[cancia lu còdici]L´Alfabbetu Sicilianu - Tinemu la ´j´?
[cancia lu còdici]Finadora, iu e Peppi nun usamu la ´j´. Ogni tantu penzu ca fussi na bon´idia, ma accamora cuntinuu comu accuminzài. Truvamu la ´j´ ntâ grammàtica di Pitrè, scritta ntô 1875. Videmma Meli e Martogliu l´ùsanu. Dunca, putemu diri ca in finu â prima mitati dû Seculu XX, la ´j´ si truvava ntâ lingua scritta. Nnî primi edizzioni di Piccitto nun si trova, ma cumpara nnî vulumi IV e V. Zoccu voli diri? Piccitto dicisi di nun usàrila, ma li studiosi ca cci accabbaru dicìsiru di tinìrila. Ntâ grammàtica di Bonner nun si vidi, mancu ntô dizziunariu di La Rocca. Comu putemu vìdiri, nun si tratta di na dicissioni fàcili. Pi cunchiùdiri, pozzu iùnciri ca pâ maggiuranza dî casi, viramenti, nun cc´è bisognu. Ma, pî palori comu ´jiri´, ´jìnchiri´ e ´jinnaru´, mi pari ca sti formi sunnu megghiu chi ´iri´, ´ìnchiri´ e ´innaru´. Stu fattu diventa ovviu quannu videmu la coniugazzioni du passatu rimotu di ´(j)iri´: ´ivi´ (o ii?!), isti, iiu o îu, ecc. Usannu la ´j´, sta cuniugazzioni diventa chiui pulizziata: ´jivi´ (o jii), jisti, jiu, ecc. Chistu n'abbasta pi dicìdiri di tinìrila? Nun lu sacciu, pi chistu aspettu a li vostri voti - e iu vaiu tranquilmenti câ maggiuranza!
Niutrali: - --pippudoz 01:44, 12 Maiu 2005 (UTC) - l'autra cosa ca vogghiu agghiunciri e ca ora ora vitti lu novu innu sicilianu. Nun sacciu siddu cci havi nu status ufficiali, ma usa la "j". Siddu nn'avemu un innu sicilianu ufficiali - forsi cci avemu a renniri cuntu. Ma tiniti accura - usanu bedhu mmeci di beddu!
Pro la "j"
[cancia lu còdici]- --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu chiddhi ca dìcinu li cosi sunnu megghiu senza la J, pi la simplificazzioni di l'urtugrafìa, etc. Tuttavìa è difficili pi lassarila jiri. Mi sentu ca cu la J è pirduta na parti di nostru linguaggiu, nostra storia, etc. Lu dutturi Ducibella (linguista) scrissi di stu suggettu. Iddhu addumanna s'iddhu stu finòminu è n'ivuluzzioni naturali o a causa di l'influenzi di l'italianu. Nuddhu sapi pi sicuru. S'iddhu scegghiemu ritènirila, avemu a fàciri la cura comu, cuannu, e unni lu scrivemu. Vitti cuarchi cosi comu miju, tija, e itajano ... nun pozzu èssiri d'accordu cu simili cosi.
- ----Pippu 07:08, 12 Maiu 2005 (UTC) Sugnu pi manteniri la j picchì mi pari un tagghiu originali da nostra lingua, e si ncontra nta tanti scritti, poesii, cunti e romanzi in sicilianu. Iu poi haiu macari un mutivu affettivu pu nomu di me paisi, Moju, ca nta tanti pubblicazioni in italianu veni cangiatu in Moio.
- ----User:Sarvaturi 01:50, 17 Maiu 2005 (UTC) Pippu avi raggiuni. Sugnu d'accordu pi teniri la j pirchì si ncontra ntê mutti, prijeri, tiesti, puisii e cunti n sicilianu, e macàri pirchi' l'attruvamu ntê nomi di lochi siciliani comu : Letojanni, Mojo Alcantara, Mezzojuso, San Giuseppe Jato, Raccuja, Joppolo, e Judica. Ju l'usa spissu la j comu n "prijeri" (prigheri).
- ----User:Giusi Pirchì sugnu a favuri di l’usu di la J (sippuru non l'haiu usata ntâ Wikipedia pi rispettu di li reguli ca ni dettimu): 1. Tantu p’accuminzari, una lingua nun po’ scurdarisi la so tradizzioni litteraria: Meli, Martoglio e tanti autri auturi siciliani, dû passatu e dû prisenti, hannu sempri usatu la J. 2. Ma non è sulu quistioni di tradizzioni: la J havi na funzioni spicifica e pratica. Pigghiamu li palori isula, istrutturi, isca; criu ca nuddu putissi lamintàrisi s’iddu usassimu l’articulu determinativu apostrufànnulu: l’isula, l’istrutturi, l’isca. Pigghiamu, mmeci, li palori iornu, iocu, ioia; puru iddi accuminzanu cu la “i” eppuru ni parissi pi daveru stranu scriviri l’iornu, l’iocu, l’ioia; la sula forma ca putissimu accittari fussi lu iornu, lu iocu, la ioia. Certu, occadunu putissi diri ca è comu ntô talianu, l’articulu determinativu s’apostrufa sulu prima di li palori c’accuminzanu pi “i” cu appressu na cunzunanti; s’iddu appressu dâ vucali “i” ci fussi n’autra vucali, allura non si metti l’apostrufu (lo iodio, la iattura, la iena, etc.); n sustanza s’avissi a fari n’eccezzioni. Iu m’addumannu e v’addumannu: chi è chiù cumplicatu, usari la J o aviri reguli cu eccezzioni? Ma l’eccezzioni non fineru: si non si usassi la J s’avissi a considerari n’autra eccezzioni, non sulu chidda ca vìttimu supra: li palori immu, iditu, inestra, etc. non prisentanu vucali doppu di la “i” iniziali. Eppuru vuautri dicissivu l’immu, l’iditu, l’inestra?!? O non fussi megghiu diri lu immu, lu iditu, la inestra?!? Allura avissimu ad aviri puru eccezzioni pi ogni singula palora ca lu necessita o sapiri quali palori, ntra chiddi c’accuminzanu pi “i”, avìa originariamenti na “g” pi davanzi dâ “i” (immu di lu latinu gimbus, iditu di lu latinu digitus c’addiventa giditus, inestra di lu latinu genista). Chiù cumplicatu usari la J o aviri tutti sti eccezzioni? Chiù cumplicatu usari la J o ricurdàrisi e sapiri tutti li palori ca ntô latinu accuminzavanu cu la “g”?!? Lu stissu discursu si putissi fari cu l’articulu ndeterminativu fimmininu “una”; putissimu accittari “un’isula” ma mai “un’iurnata”, “un’inestra” (chiuttostu dicissimu “na iurnata”, “na inestra”). Ma l’argumenti non fineru: è puru quistioni di pronunzia. V’addumannu: comu pronunziati un’isula, un istrutturi e comu pronunziati un iornu, un iocu, un iditu? La “i” la pronunziati di la stissa manera? O quannu la “i” avissi a essiri “j” (jornu, jocu, jiditu) la pronunzia è diffirenti? Iu criu ca sì, la pronunzia è differenti. Fin’a stu mumentu haiu trattatu di l’usu di la J sulu nta l’iniziu di palora (sustantivi). Iu criu ca amu a trattari l’usu di la J argumentu pi argumentu. Quannu haiu n tanticchia di tempu libbiru mi piacissi dari la me opinioni supra l’usu di la J nta l’iniziu di li verbi ca la necessitanu; e doppu trattari puru di l’usu di la J nta lu menzu di li palori.
- --User:Agrigentosicula Sugnu pi la j a lu centu pi centu. Cci sunnu tanti palori c'annu pronunzia strana strana e pi chiddi abbasta sulu la j.
Contra la "j"
[cancia lu còdici]- --User:Gmelfi pi la simplificazzioni di l'ortografia.
Dicisu
[cancia lu còdici]Usamu la "J" nta wikipedia.
La terza dicisioni
[cancia lu còdici]Giugnettu o lugliu?
[cancia lu còdici]Pro giugnettu
[cancia lu còdici]- --pippudoz 04:47, 11 Maiu 2005 (UTC) - Picitto dici: giugnettu veni usatu nta quarchi banna di Missina, Catania, Sarausa, Nissena, Girgenti e Trapani, ma lugliu è cchiù univirsali. È na dicisioni difficili, ma pi mia, assiddu sempri la forma chi mi pari cchiù siciliana e menu taliana.
- --User:VingenzoTM Nun vogghiu pariri comu un purista, ma sicunnu a Pirandello sta forma era la cchiù parrata in tutta la pruvìncia Girgintana. Sacciu ca iddhu scrissi un centu anni d'arreri. Ma cu st'idea, cuali lingua vulemu prumòviri ... l'italianu o lu sicilianu? Lu dutturi Ducibella e l'autri linguista scrìvinu puru ca 'giugnettu' era la forma cchiù canusciuta nta tutta l'ìsula. Sta palora è unicamenti la nostra. A l'autru latu, lu gruppu cunsunanti -GL- nun è sicilianu. In sicilianu, lu latinu li > gghi o ggi. Filius > figghiu, figgiu. In Girgenti si senti filiu o macari veni scrittu megghiu comu filju, ma la GL è tipicu di l'urtugrafìa italiana. Lu sicilianu vinni di latinu.. nun vinni di l'italianu. Comu putemu scrìviri lugliu? Armenu luliu e lugghiu mi pàrinu cchiù siciliani.
- ----User:Sarvaturi 2:04, 17 Maiu 2005 (UTC) Mi piaci tantu la palora "giugnettu" picchi è na palora furastera ("Jugnet" zoè "luglio" 'n francisi anticu) sicilianizzata. Dunca è na sicilianitati c'avemu di manteniri ! Nun mi piaci "lugghiu", è truoppu talianu ! E u sicilianu nun è nu dialettazzu !
- --User:Agrigentosicula Mi praci PURU A MIA giugnettu. Lu sicilianu unn'è dialettu.. picchì avemu at usari li palori talianizzati?
Pro lugliu
[cancia lu còdici]- --User:Gmelfi Puru ca esisti a cocca banna, nta vinticinc'anni passati n Sicilia nun aggiu ntisu mai giugnettu.
- --Pippu 09:58, 16 Maiu 2005 (UTC) sidd'è veru ca gl nun evi sicilianu, a parola lugliu evi sicuramenti cchiu usata.
Dicisu
[cancia lu còdici]Jemu cu giugnettu.
Quarta dicisioni
[cancia lu còdici]Pro cchiù, ccà, ddà
[cancia lu còdici]Piccitto havi sti formi. Bonner mostra cchiù e ccà (nun havi ddà addrittura).
- --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Gmelfi
- --User:VingenzoTM Criu ca impurtanti è riduppiari li palori munusillabici truncati. P'ascempru, avemu lu latinu .. plus > sicilianu plui > chiui. Oi la forma cumuni è truncata, comu l'italianu più. Macari la nostra forma truncata è n'italianìsimu.. nun lu sacciu. Tuttavìa di Ducibella a Bonner, cc'è l'accordu ginirali pi scrìviri sti palori riduppiati.. ccà, ddà, ma ddu/dda/ddi (chiddu/a/i), ssu/ssa/ssi (chissu/a/i), ca (chi). Si pò puru scrìviri chiui o cchiù. Nun lu sacciu cuali mi piaci cchiù.
- --Pippu 07:21, 12 Maiu 2005 (UTC) Nun sacciu si è correttu ca la lingua parrata suprania accussì la lingua scritta, però è certamenti veru ca nta la lingua parrata sunnu doppi. Ci pò lassari libirtà di scelta? ::Ciau Pippu - a mia nun fa tantu diffirenza quali dirizzioni jemu, sunnu tutti uguali (secunnu a mia), ma...nun putemu usari diversi formi di paroli cumuni comu chissi ntra n'enciclopedia. Dunca, pruvamu truvari quali formi sunnu cchiù accittabbili largamenti, e jemu tutti quanti cu sta forma. Accussì, putemu mustrari lu munnu n'enciclopedia di n'ottima scrempa. L'autra cosa, è forsi na cosa bona distinguiri tra ca e ccà; e dâ e ddà. Ma sugnu d'accordu ca cci sunnu tanti asempi unni putemu jiri tranquilmenti cu dui or tri formi. Salutamu. --pippudoz 03:28, 15 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Sarvaturi
- --User:Agrigentosicula Sugnu pi chistu.
Pro chiù, cà, dà
[cancia lu còdici]
Prunomi:
Pro cci, nni
[cancia lu còdici]Piccitto duna prifirenza a cci ma usa nni e ni ugualmenti. Bonner usa cci e nni comu avverbu - mu usa ni comu prunomu (prima pirsuna plurali).
- --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Gmelfi
- --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu l'usu di 'cci' sempri ... cci sunnu, cc'è, cci avìssiru parratu... Ma sugnu sulu d'accordu cu l'usu di 'nni' comu avverbu... mi nni vaiu, va ti nni!, nni aiu tri, chi nni dici?. Tuttavia, comu prunomu avemu a scrìviri sulu 'ni' pi nun cunfùnniri li dui... ni parramu doppu, ni videmu, ni sintemu, etc. Chi nni diciti? Macari nun è nicissariu. Truvai st'idèa di lu dutturi Bonner.
- --Pippu 10:05, 16 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Sarvaturi
- --User:Agrigentosicula Chistu è bonnu picchì sulu una c faci "sh". E "nni" e "ni" nun sunnu la stessa palora e pi chissu na duppia n abbasta.
Pro ci, ni
[cancia lu còdici]
ma:
[cancia lu còdici]usannu ni comu oggettu direttu e ndirettu pâ prima pirsuna plurari, p'asempiu: ni videmu, jamuninni, ni canuscemu pi tant'anni, ecetra.
Pro ni comu oggettu dâ prima pirsuna plurari
[cancia lu còdici]Bonner l'usa accussì.
- --pippudoz 01:55, 12 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Sarvaturi
Contra ni comu oggettu dâ prima pirsuna plurari
[cancia lu còdici]Dicisu
[cancia lu còdici]Usamu cchiù, ccà, ddà, comu avverbi e cci, nni comu pronomi (ma ni è pussibbili pâ prima pirsuna plurali comu oggettu).
Sicilianu littirariu classicu o sicilianu mudernu ?
[cancia lu còdici]Carti paroli di lu sicilianu classicu si trovunu in littiratura. Giuseppi Pitrè e autri scritturi hannu scrittu in sicilianu ggià ntô diciannuvesimu seculu. Lu sicilianu comu tutti li lincui dô munnu cancia ccô tempu, e certi paroli nun si usunu cchiù. Di l'autru latu, li scritturi siciliani sunnu na rifirenza ppi tutti chiddi ca vonnu scriviri in sicilianu, e chiddi chi vonnu scriviri si trovunu spissu avanzi a dubbi e quistioni di principiu.
Cunzunanti duppricati ô principiu?
[cancia lu còdici]Ntô sicilianu cci sunnu assai paroli c'accumenzanu chî cunzunanti duppricati, ma nun vennu sempri scritti. Nfatti, pâ maggiuranza di casi, nun scrivemu cchiù li cunzunanti duppricati ô principiu di paroli, ma cci sunnu l'êccizzioni. Dunca, quali vennu scritti duppricati? S'avi a scriviri Nun ci a fazzu cchiù o nun ci a fazzu chiù? Ppi mia e ppi tia o pi mia e pi tia? lu conu ccâ panna o lu conu câ panna?
Pripusizzioni:
Pro ppi, ccu
[cancia lu còdici]Usati di Ninu Martogliu.
Pro pi, cu
[cancia lu còdici]Piccitto duna prifirenza a cu. Ccu e Ccû puntanu drittamenti a cu e cû. Mostra pi e ppi. La grammatica di Bonner mostra sulu cu e pi.
- --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC)
- --User:VingenzoTM Ora criu ca putemu scanzari lu riduppiamentu di sti palori pi la simplificazzioni di l'urtugrafìa. Di Latinu 'per' vinni 'pi'. Tuttu e dui sunnu munusillabici. Puru nta cuarchi parti di l'ìsula si trova 'pri' di latinu 'prae', d'arreri munusillabici. Cu (pripusizzioni) vinni di 'cum' .. cu/cui (prunomu) vinni di 'cui' o 'cuíus'. Pi la maiuri parti sunnu munusillabici.. allura penzu ca putemu scrìviri ... pi o pri, cu o cui, senza li riduppiamenti.. similamenti, nun scrivemu bbonu o ttia o mmatri o ddiu... putemu, ma tanti nun scrìvinu accuddhì, è anùtili.
- --Pippu 09:59, 16 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Sarvaturi Iu sû pi la simprificazzioni di l'ortugrafia.
L'articuli nditerminativi
[cancia lu còdici]Accamora la grammatica brevi ammostra pû masculinu: un e nu (davanti a la "z" e la "s" mpura), e pû femininu: na e n' davanti a na vucali. Bonner raccumanna usannu un e nu' accussì, ma puru dici ca nta tanti banni usanu nu pi tutti li paroli masculini.
Pro un, nu, na, n'
[cancia lu còdici]- --Pippu 12:04, 16 Maiu 2005 (UTC)
Contra un, nu, na, n'
[cancia lu còdici]- --User:Gmelfi Iu pensu ca ppu masculinu s'avissi a usari sempri nu.
- --User:VingenzoTM Sugnu d'accordu cu GMelfi. Prima usava li formi cu "nu" pi tutti li nomi màsculi. Tannu tutti nta lu forum mi dicìanu ca s'usa 'nu' sulu prima z o s impuri. Tuttavìa in tanti paisi si dìcinu nu figghiu, nu libbru, nu jornu, ecc. Nun lu sacciu cuali è megghiu. Nun cc'è na rèula furmali. Tutti si fannu comu si vonnu. Ma comu na lingua unificata, scrivemu li nostri artìculi innitirminativi comu l'italiani o no? Penzu ca avemu scrìviri.. na famigghia, n'amicu, n'amica .. pi lu màsculu nun sacciu cuali è megghiu.. certu si scrivi nu studenti, nu zitu, ma... un libbru o nu libbru, un diu o nu diu? Scrivemu li formi cchiù canusciuti nta la maiuri parti di l'ìsula o li formi cchiù traddizziunali o li formi cchiù simili a l'italianu? Chisti sunnu li nostri scelti. Ma vulissi usari nu, na, n'.
- --pippudoz 04:57, 11 Maiu 2005 (UTC) - mi canciai pinioni! Puru iu ntâ nostra parrata usamu nu pi tutti li paroli masculini, e forsi si tratta di na forma cchiù siciliana. Anzi pò teniri na certa simmitria, avennu nu, na e n' - chissu mi piaci!
- --User:Sarvaturi Si', megghiu nu picchi è cchiui sicilianu !
- --User:Agrigentosicula E' megghiu usari nu tuttu lu tempu.
Niutrali
[cancia lu còdici]Uttùviru o ottùviru?
[cancia lu còdici]Giusi nn'havi datu lu cunzigghiu di jiri cu ottùviru mmeci di uttùviru. Piccitto havi tutti dui. Ottùviru havi la "o" inaccintata, ma chissu succedi spissu ô principiu di paroli. Iu mi sentu niutrali e nautra vota vaiu câ maggiuranza. --pippudoz 03:28, 15 Maiu 2005 (UTC)
Pro uttùviru / attùviru
[cancia lu còdici]- User:VingenzoTM Sicunnu a mia chistu è suprattuttu lu prubblema cchiù gravi cuannu si parra di n'urtugrafìa siciliana unita. Ma comu si rapprisìntanu li sillabbi instàbbili? Chiaramenti comu dissi a Giusi, la palora avi la radici latina d'uriggini sanskrit o di n'antica lingua innu-iurupeu. Pi citari zoccu lu dutturi Ducibella scrivi di lu dialettu Palirmitanu, cci sunnu li formi di li misi cu l'uriggini latini d'iddhi:
septembrem> septembrius> settèmmiru / settembru
octobrem> octobrius> ottùviru / ottubru
novembrem> novembrius> novèmmiru / novembru
decembrem> decembrius> dicèmmiru
Sicunnu a li linguisti Giuseppe Ducibella e Heinrech Schneegans e lu dutturi Hüllen, in sicilianu ginirali, lu gruppu sm > sim (katapràsima, àsima, Kòsimu, spàsimu). Puru lu gruppu, mbr > mmir (mèmmiru, ùmmira). Accussì si tròvanu li formi diversi. Tuttavìa sunnu chiuttostu cumuni in sicilianu li formi cu MM immeci di MB comu si sapi. Sicunnu a Pirandello li misi di l'annu inclùdinu jinnaru, (febbraio, marzo e Aprile nun sunnu scritti) maju, giugnu, giugnettu (lugliu), agustu, sittèmmiru, ottùviru, nuvèmmiru, e dicèmmiru. Iddhu scrissi ca immenzu di la littra r e nu labbiali cc'è l'apintesi di la littra i. Si trova accussì in tanti parti di sicilia mèmmiru immeci di memru (membru). Autrimenti si tròvanu li formi cchiù vicinu a ddhi formi italiani: Ottuvru, Nuvemru, Dicemri.
Criu ca li primi formi fannu parti di lu sicilianu traddizziunali mentri ca l'autri fannu l'italianìsimi. L'autri misi nun sunnu discuti picchì tanti sunnu d'accordu di li formi jinnaru, frivaru, marzu, aprili, maju, giugnu e agustu o aùstu.
Ma pi turnari a lu prubblema di li vucali instàbbili o inaccintati ... pi la maiuri parti, nna li palori di lu protu-sicilianu (chiddhu ca vinni doppu lu sicilianu anticu) si tròvanu li palori ca canciàrunu in cunfurmitati di lu sistema sicilianu vucali (a, è, i, ò, u).
Pi la maiuri parti di sicilia, sicunnu a De Gregorio e Ducibella, instàbbili e > i ... seniorem > signuri ... e, i + n > an ... inutilis > anùtili ... in medio > ammenzu ... incontrat > ancuntra ... invitum > ammitu ... e + b, t, kw, ll > a ... aeternus > aternu ... eboreum > avòliu ... Hebraeus > Abbrèu ... telefono > talìfinu (sicunnu a Piccitto) ... doppu li cunzunanti labbiali e > u … Philippus > Fulippu … de mane > dumani … de mandare > dumannu, (ad)dummannari … silvestrum > sulivestru … quaestorem > custari … penicellus > punzeddhu … vitellus > vuteddhu … e > a … extractus > astrattu … exemplus > ascempru, asempiu … aequalis > ahuali … tentationem > tantazzijoni … e > i … regina > riggjina … peccatu > pikkatu … fenestra > finistra … o + l, r, n > a … oliva > aliva … oleastrum > aggjastru … vostra senior + ia > vassìa, vassa, assa … horologium > rraloggiu … odorem > aduri … hoc anno > aguannu … occasionem > akkassioni … oboedientis > abbidienza … omnis (et) unus > agnunu, agnadunu … objectum > aggettu … offendit > affenni, affènniri, affisu … offertus > affrutu … obsequie > assèkuii … cognoscere > kanùxiri … o > u … octaginta > uttanta … ocul(us) + ata > ukkiata … ung(ula) + ata > ugnata … cognatus > kugnatu. In Girgenti, Pirandello scrissi ca e + p > ap ... sepoltura > sapurtura (immeci di sipurtura)... e + r > ar ... servare > sarbari ... Erasmus > Aràsimu ... errorem > arruri ... esercizio > sarciziu ... numerus > nùmaru ... i + r, o + r > ar ... silvaticum > sarvaggiu ... tortucam > tartuca ... Cristoforus > Cristòfaru ... r + e > ra ... representare > rapprisintari ... recolligere > raccògghiri ... cuarchi vota ro > ra, horologium > raloggiu) ... e, o, i + n > an ... inutile > anùtili ... ignorantem > agnuranti ... sternuto > stranutu ... cognoscere > canùsciri ... deshonoratus > disanuratu ... Immacolata > Ammaculata ... memoria > mamòria ... a(e) > a, ai ... aetatis > aitati, aitai ... aeternus > aternu ... exsistere > assìstiri ... aequalis > aguali … aestatis > astati (sicunnu a Piccitto).
Cci sunnu tanti tanti autri asempi. Zoccu vogghiu mustrarivi è sempri la lingua a sicilianizzata li palori. Oi li palori italiani tràsinu la nostra lingua, e cu la canuscenza di l’italianu di chiui e chiui siciliani cc’è na tinnenza di scanzari la palora siciliana in favuri di la palora italiana. Si vulemu mantèniri lu sicilianu e lu so sistema vucali tannu avemu truvari n’ùnicu modu pi unificari lu sicilianu. Mentri ca avemu ottùviru (di latinu octobrius < octobrem), comu scrivemu sti vucali dèbbuli? Si scrivemu simplicimenti ottùviru, tannu picchì nun scrivemu accomenzari, esempiu, volemu, nonnu, giornata, fenestra, conosciri? Sapemu ca sti palori sunnu scritti asempiu, vulemu, nannu, iurnata, finestra, canùsciri. St’asempi rapprisìntanu lu sistema vucali di lu sicilianu. Li vucali dèbbuli càncianu divirsamenti e di situazzioni diversi. Tuttavìa cu li palori muterni, l’influenzi italiani, e la canuscenza di l’italianu, cc’è na sustituzzioni ignuranti di li veri palori siciliani. Lu sacciu ca la lingua canciava e sta canciannu sempri, ma lu sicilianu addivinta nu dialettu di l’italianu… e cuali lingua vulemu sparagnari?
Iu penzu ca fussi megghiu si putemu ricanùsciri stu sistema vucali. Cu l’asempi pricidenti, cc’è abbastanti signu pi stabbiliri accussì nu sistema, chiddhu ca assisti ià. Prupognu nu stabbilimentu di na rèula ca ricanusci stu sistema ùnicu. Criu assai assai ca na rèula o nu gruppu di rèuli pò spiagari stu prubblema. La mancanza di na rèula lassa lu sicilianu èssiri scrittu lordu e miscatu cu li palori siciliani e italiani. Allura, prupognu l’usu di uttùviru. Mi sentu ca impurtanti è rapprisintari la littra O iniziali e inaccintata cu la littra U. Nun si pò fari sempri acussì cu la littra O, ma funziona beni di stu casu. Fa parti di nu sistema tradizziunali di l’urtugrafìa siciliana. Senza n’accadèmia siciliana, si vulemu uniri nuiàutri li dialetti siciliani, avemu a studiari siriamenti lu stabbilimentu di li rèuli pi lu sistema vucali. Putemu macari spiagari stu prubblema tra nuiàutri pi menzu di Wikipedia! Pò addivintari nu veru sìmmulu pi l’autri ca vonnu scrìviri strittamenti la lingua siciliana. Senza na rèula chiara pi lu trattamentu di li vucali dèbbuli, inaccintati, e instàbbili, jemu a cunfruntari sempri na duzzina di formi di la stissa palora:
innàru, gginnaru, ignaru
frivaru, fivaru, filivaru, filuvaru, firuvaru, fribbaru, frivareddu, frivvaru, fruàru
marzu, maìzzu, massu, mazzu
aprili, apriri
màiu, maggiu
ggiùgnu
lùgliu, lùgghiu, lugnu, ggiugnettu, ggiugnièttu, ggiugnìettu, ggiugnìattu, ggiugnittu
agustu, a(g)ustu, austu
sittembri, sittembru, sittèmburu, sittèmmaru, sitèmminu, sitèmmiri, sittèmmiru, sittèmmuru, sittemri, sittìammiru, sittièmbri, sittièmbru, sittièmmri, sittièmmiru, sittièmmru, sittièmmu, sittièmmuru, sittìmmiru, sittìmmri, sittimmru, sittìmmuru, sittimpru, suttèmmiru, suttièmmiru, suttièmmuru, settembri, settembru, sittèmminu, sittèmmiri
ottòviru, attòuru, attòviru, attòvuru, attùvaru, attùviru, attuvru, ottavru, ottòuru, ottovri, ottovru, ottòvuru, ottùaru, ottuòviru, otturu, ottùuru, ottùviri, ottùviru, ottuvri, ottuvru, ottùvuru, uttòuru, uttòviru, uttovru, utturu, uttùuru, uttùvaru, uttùviri, uttùviru, uttuvri, uttuvru, uttùvuru, (cchiù ricenti) ottobri, attobri, ottobbi, ottòbbiru, ottobri, ottubri, ottubbru, ottubri, ottubru, uttubbri.
novèmmiru, novèmmuru, nïèmmuru, novèmmaru, novèmmiri, novièmmiru, novìmmiru, novimmri, novimmru, nuvèmmiri, nuvèmmiru, nuvemmru, nuvèmmuru, nuvièmmaru, nuvièmmiri, nuvièmmiru, nuvièmmri, nuvièmmru, nuvièmmu, nuvièmmuru, nuvìmmiru, novembri, novembru, noèmbri, novembi, novièmbri, novimpru, nüembri, nuvembri, nuvembru, nuvièmbri, nuvièmbru, nuvimpru
dicèmmiru, diçèmbiru, dicembri, dicembru, diçèmmiri, ddicembru, diçèmmri, dicèmmuru.
Pro ottùviru
[cancia lu còdici]- --User:Giusi. A parti ca ci sunnu assai vocabbularî ca hannu sulu "ottuviru", lu mutivu principali pi lu quali sugnu partitaria di sta forma è ca veni di lu nummiru ottu + sanscritu vâra (= tempu scigghiutu) e non mi parissi bonu canciarici la "O" a lu numerali ottu: lu lassassi accussì pi com'è.
- N'argumentu bonu - nun lu sapevi. --pippudoz 23:59, 15 Maiu 2005 (UTC)
- --Pippu 12:07, 16 Maiu 2005 (UTC)
- --User:Sarvaturi Nun canuscia uttuviru, ma ottuviru.
Neutrali
[cancia lu còdici]- --User:Gmelfi. Lu mè dizziunariu tascabili (Martin and C.) dici ottubri. Nun sacciu quantu è affidabbili, ma ottubri è cchiù vicinu a ottuviru. Però aggiu vistu su google chi ci sunnu na vintina di paggini di uttuviru e na vintina di ottuviru. Na dicina di paggini cuntenunu ottubri. Perciò nun sacciu propria chi scegghiri
- scrivi --User:Giusi: Si circati "uttuviru" nta Google, ma sulu ntê paggini ca pruveninu di l'Italia, putiti addunarivi ca non nesci mancu na paggina. Chistu voli diri ca quasi tutti li paggini ca nèscinu nta Google sunnu dâ nostra wikipedia o di siti ca a idda fannu riferimentu. Cu chissu non vogghiu diri ca la forma "uttuviru" è sbagghiata, sulu ca è na forma menu usata, menu tradizziunali.
- --User:Agrigentosicula Tutti e dui sunnu sbagghiatti. E' megghiu usari: uttòviru.
l+cunsunanti o r+cunsinanti
[cancia lu còdici]Stu sondaggiu è pi dicidiri na vota pi tutti la nostra pulitica versu li paroli comu vurcanu o vulcanu; urtimu o ultimu; Cartaggiruni o Caltaggiruni. Nun sempri la nostra wikipedia è cuirenti cu la r chi mi pari aduttata ntâ maggiuranza dî casi. La dicisioni nun è sempri facili, ma agghiu a cunfissari ca nun agghiu n'idea pricisa di chiddu ca s'avissi a usari. E' veru ca ntâ lingua parrata si usa sempri la r. Quarchid'unu pò taliari chiddu ca dicunu li nostri fonti littirari a stu prupòsitu ? La quistioni è: Lu fattu chi si usa ntâ lingua parrata, ggiustifica l'usu ntâ lingua scritta ? A vuatri di vutari.
Pro vurcanu, urtimu, risurtatu, Cartaggiruni
[cancia lu còdici]- ...
Pro vulcanu, ultimu, risultatu, Caltaggiruni
[cancia lu còdici]- ...
Neutrali
[cancia lu còdici]va pozzu ri diri na cosa?sucunnu me iè npocu cumplicatu picchì su si a catania tutti diciunu na modu ma su tinni vai a deci chilometri e si a musturianco , pi fari n'esempiu, già chiddu ca scrissi supra fussi accussì-ma li catanisi dicissiru: va pozzu riri na cosa?...tutti a catania diciunu na moru ma su tinni vai a deci chilomettri...iddi su pa erri..nuautri mustirianchisi semu pa d.E nun ci fussi pobblema di diri "vurcanu" o "vulcanu", picchì nuautri dicissimu "vuccanu".
- Sì, chissu lu sapemu tutti quanti, ma ccà nun stamu parrannu di quali forma parrata è megghiu, ccà stamu parrannu dâ lingua scritta. Puru siddu s'attròvanu li formi parrati diversi, quasi sempri è pussìbbili ditirminari la forma scritta cchiù accittàbbili. πίππύ δ'Ω∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:24, 10 Aprili 2007 (UTC)
- User:Gmelfi pi daveru nun sacciu chiddu chi è megghiu, ma vogghiu aduttari nu pulitica cuirenti, e mi rimettu ô risurtatu vostru.
- User:Giusi a mia nun mi piaci st'usu giniralizzatu dâ "r" ô postu dâ "l": mi pari pocu cultu (nta stu casu avissi a scrìviri "curtu" e si cunfunnissi cu la palora "curtu" ntô sensu di picca àutu...). Però, prima di esprìmiri un pareri difinitivu, vulissi ca nvistigàssimu tanticchia chiossai. Chi dìcinu li nostri funti? Vitti la tavuledda ma nun capisciu bonu lu discursu: pari ca ddà nun si cunzìdira tantu si la "l" avissi a ristari o canciari cu na "r", chiuttostu si cunzìdira si avissi a canciari cu na "u" o cu na "r". Criu ca avìssimu a fari chiossai di na distinzioni: la prima chi mi veni (la cchiù ovvia) è chidda ntra "u + l + cunzunanti" e "a,e,i,o + l + cunzunanti": evidentimenti "ùltimu" nun pò mai addivintari "ùutimu" (o forsi si dici accussì nta quacchi parti di Sicilia? Nun lu sacciu..). Fussi ntirissanti ricircari ntê dizziunarî chi avemu, li palori chi hannu sta siquenza: "vucali + l + cunzunanti" e vidiri e cunfruntari li risultati.
- ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:15, 1 Frivaru 2006 (UTC) - Ju mi fazzu quarchi ricerca quannu m'arricogghiu sta sira. È veru ca si vìdinu tutti du formi spissu. È puru veru ca la «u» è nautra cumpricazzioni. Pi l'autra manu, penzu ca putemu diri pi sicuru ca li formi comu «autu», «autru» e «fausu» (mmeci di «altu», «altru» e «falsu») sunnu formi cchiù accittati largamenti, e dunca nun cc'è nenti di discùrriri pi quantu riguarda la «u». Facirmenti fussi megghiu siddu nun ammintuàvamu la «u» nta dda tauledda chi paraguna li nostri rifirimenti. Nautra cumpricazzioni è ca s'attròvanu puru li cunzunanti duppricati, p'asempiu, «potta» mmeci di «porta» e «ùttimu», eccetra. Facirmenti semu tutti quanti d'accordi ca sta forma nun va beni pâ lingua scritta. L'ùrtima cosa: mi pari ca la quistioni («r» o «l») havi armenu du suttaquistioni. Nn'avemu li casi quannu «r» o «l» s'attròvanu davanti la cunzunanti, p'asempiu, «ùrtimu» o «ùltimu», «armenu» o «almenu», «spiciarmenti» e «spicialmenti» (e mi pari ca sta suttaquistioni è daveru diffìcili), e poi quannu «r» o «l» s'attròvanu dopu la cunzunanti, p'asempiu: «ngrisi» o «nglisi», «duppricatu» o «dupplicatu», «prubbrema» o «prubblema», eccetra. N'avemu a ricurdari ca cci sunnu sempri li ccizzioni, p'asempiu, puru siddu la reula era p'usari la «r», palori comu «cultura» e «agricultura» avissìru a ristari accuddì picchì oramai chissi sunni li formi giusti (putemu diri la stissa cosa pi NN/ND e MM/MV, eccetra, sapemu ca cci sunnu li ccizzioni). Nautra ùrtima cosa! Quannu parramu dâ lingua siciliana, usannu tèrmini comu «cultu» o «autu» eccetra, cci pòrtanu sempri li difficultà (avissi a èssiri «difficultà», no?). Suggnu d'accordu ca cci sunnu li formi cchiù littirarî, ma pi l'autra manu, chiddi chi vonnu attaccari la lingua siciliana ponnu usari ssi palori pi dinigrari tanti formi nurmali - ma sapemu tutti ca li lingui si svilùppanu comu vonnu, e nun si tratta d'èssiri cchiù culta, eccetra. Pozzu usari lu ngrisi comu n'asempiu, nfatti è na lingua senza formi cumpricati e tanti palori d'unu sillabbu, ma nun putemu diri ca nun è na lingua culta pi ssi fatti. Salutamu! pippu d'a
- User:Sarvaturi Dabberu 'un 'u sacciu siddu l'âmu a usari la "r" mmeci dâ "l" ma zoccu pozzu dìciri è propiu chistu: cci sunnu pueti, cantautura, scrittura, e àutri littrati siciliani ca l'ùsanu sempri (o veru spissu) e àutri cunzèrvanu sempri la "l". Pirchissu nun sugnu capaci di scègghiri na forma o l'àutra. Mi pari ca l'arcumenti (curtu/cultu, o curtu>!<curtu) di Giusi sunnu boni. Cci voli sapiri siddu li formi urali câ "r" sunnu abbastanti diffusi ntâ tutta la Sicilia pi pùtiri applicàrili ê rèuli dâ lingua siciliana scritta uichipidiana. A prupòsitu dâ palora "difficuLtà", ju acciai videmma "difficurtà":
http://home.att.net/~ilsiciliano/page12_la_barunissa_di_carini.htm
http://www.arbasicula.org/NewContent/OroDiNapoli.htm
http://xoomer.virgilio.it/egadi/Poesie/Mama'.htm
E macari pi "civiLtà" asìstinu ssi formi:
-> civirtà:
http://www.valledelbelice.net/PAESI/sambuca/Poesia/vurria/li-vacchi-in-autocarru.html
http://www.onesicilia.it/siciliano/intro/testointrosic.htm
http://www.laltrasicilia.org/modules.php?name=News&file=article&sid=651
http://spazioinwind.libero.it/ilfaroriposto/faro9596.htm
http://xoomer.virgilio.it/egadi/Poesie/Ntussicazioni%20'nte%20'uredda.htm
http://web.tiscali.it/casgolf/AUTORI_POESIE/TESORIERE.htm
-> civirtati:
http://www.carlomuratori.it/in_linea_con_carlo/2005/news.htm
http://www.perlasicilia.it/prizzi/letteratura/vito_mercadante_poesie.HTM
http://www.laltrasicilia.org/modules.php?name=News&file=article&sid=663
Salutamu!
- ciau Turiddu - facisti la ricerca bona bona - si vidi pi veru ca nun putemu diri c'amâ usari la «L» ammuzzu. Mi pari ca quannu truvamu ca tutti dui vennu usati tali e quali, amâ ccittari tutti dui, ma siddu truvamu ca una forma o l'autra è cchiù difunnuta, amâ usari chidda forma pi forza. P'asempiu, câ palora «vulcanu», ju nun pozzu attruvari na forma cu na «R» a nudda banna - dunca, mi pari c'amâ gghiri câ forma câ «L». Facennu accuddì, senza na reula stritta stritta, è la megghia via. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 07:22, 7 Frivaru 2006 (UTC)
Usu di l'accenti
[cancia lu còdici]Cô passari dû tempu, avemu usatu l'accenti pi facilitari la prununcia pi chiddi chi lègghiunu la nostra wikipedia. Lu probblema è ca siccomu cueegghiè scrivi ntâ nostra wikipedia, spissu li paroli cumpàrunu di diversi maneri e mancunu li redirect. Ci sunnu pòi puru catigurìi chi cumpàrunu di du manèri diversi (pi esempiu Category:Matimatica e Category:Matimàtica). La quistioni è: usamu sempri l'accenti quannu la parola è nu liami, nu titulu di difinizzioni, o na catigurìa?
Pi l'usu di l'accenti sempri quannu la parola è nu liami, nu tìtulu di difinizzioni, o na catigurìa
[cancia lu còdici]- User:Gmelfi secunnu mia è megghiu.
- User:Giusi puru secunnu mia è megghiu
- ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:15, 1 Frivaru 2006 (UTC) - senza dubbiu - mi pari ca unni cci sunnu ssi du manèri, spiciarmenti a rispettu dî catigurìi, si tratta chiutostu d'attruvari lu tempu (e la vogghia!) a sistimaricci, e poi spissu unu nun si pò addunari currennu currennu ca nfatti asisti già nautra forma di na liami o di na catiguria, eccetra. Ma sparti di chissu, sta reula m'ha piaciutu assai (sulu ca è fàcili scudàrisinni addirittura o puru nun è sempri fàcili p'un siculu-australianu ricurdàrisinni unni casca l'accentu nta na palora comu «ricurdarisinni»!)
- User:Sarvaturi Sugnu d'accordiu cu Pippuzzu, e cci vogghiu agghiùnciri ca videmma è disfìcili pûn siculu-francisi arricurdàrisinni.
Contra l'usu di l'accenti (usu di l'accenti a secunna dî paroli, sulu siddu c'è ambiguitati)
[cancia lu còdici]- ...
Neutrali
[cancia lu còdici]- ...
Speru ca sti dui dicisioni cuntruibbuìsciunu a sistimari tanticchia la pulitica lessicali dâ nostra bedda wikipedia.
- Grazzî Peppi - tutti dui quistioni mpurtanti sunnu. ρ¡ρρµ δ→θ∑ - (waarom? jus'b'coz!) 23:15, 1 Frivaru 2006 (UTC)