Timple

Dâ Wikipedia, la nciclupidìa lìbbira.
Artìculu dâ seria Mùsica
ARTÌCULI E LISTI

Storia di la mùsica
Tiurìa | Gènira | Strummenta
Cumpusitura
Dirittura | Òpiri / Album / Gruppi

CATIGURÌI

Mùsica | Gruppi
Cantanti


Lu timple è nu strumentu musicali curdufunu tipicu di li Isuli Canarii.

Assai simili a na chitarra o macari a l'ukulele di li Isuli Hawaii, è costituitu di na cascia armunica assai nica, para a chidda di lu cavaquinho purtughisi câ sula diffirenza ca chidda dû timple è vummata di sutta e sta parti è chiamata "joroba". Stu strumentu havi cincu cordi, ma ponnu èssiri macari quattru, e vari tipi di accurdatura. La cchiù usata e frequenti è: RE,LA,MI,DO,SOL.

Storia[cancia | cancia la surgenti]

La sò uriggini è ncerta. Si pinza, vista l'assumigghianza, ca nascìu di la chiatarra barocca, purtata ntî isuli Canarii di li spagnoli duranti la colunizzazzioni. Fu usata n casi tutti li aggruppazzioni folkloristichi e ntî fisti populari di l'arcipèlacu, chî suli eccizziuni di li isuli di La Gomera e di El Hierro. Accamora lu timple attrova na diffusioni tutali nti li Canarii e, sibbeni lu sò primu usu era d'accumpagnamentu, si pò vìriri comu strumentu principali n assai gruppi lucali di musica jazz, pop e folk.

Lijami di intra[cancia | cancia la surgenti]

Lijami di fora[cancia | cancia la surgenti]